Dovada sabotajului ordonat de UE impotriva legumelor si fructelor romanesti
UE saboteaza economia nationala. Este un razboi in care se urmareste eliminarea legumelor si fructelor romanesti, si inlocuirea lor cu otravurile din import, sau a produselor OMG ori cele asociate Codex Alimentarius
Ziarul ZIUA prezinta doua pasaje semnificative din scrisoarea DGC [ Directoratul General pentru Competitie ] catre romani: "Guvernul Romaniei s-a angajat formal si informal sa alinieze preturile din supermarketurile romanesti la cele din UE...Supermarketurile din Romania indeplinesc un rol sanitar-veterinar pentru ca nu permit accesul marfurilor romanesti necertificate calitativ in detrimentul marfurilor din tarile UE verificate in timp". Sintagma "Guvernul s-a angajat informal" este cel putin dubioasa, sugerand ca Guvernul Nastase a facut UE promisiuni secrete, care nu sunt incluse in Tratatul de Aderare dintre Romania si UE.
Mai mult, scrisoarea cere alinierea preturilor din supermarketurile romanesti la cele europene. Adica, mai clar, scumpirea artificiala a marfurilor romanesti prin mijloace administrative, gen obligativitatea ambalajului in vid, pentru a nu le mai putea concura pe cele straine. Inutilitatea unor asemenea prevederi este demonstrata de ultimul control al ANSVA la supermarketuri, care a descoperit produse, in tipla si cu cod de bare, care erau expirate. Scrisoarea lui Kroes face aluzii si la eventuale masuri sanitar-veterinare impotriva marfurilor romanesti, care nu ar fi “certificate calitativ”. De fapt, este o riposta a producatorilor straini la campaniile romanesti care promoveaza produsele locale ca fiind naturale, deci mai sanatoase pentru cumparatori.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
VIOREL URBAN said
am July 23 2009 @ 4:03 pm
CITITI SI :
http://www.urbanviorel.ro/category/codex-alimentarius/
http://www.urbanviorel.ro/category/future-of-food-genetically-modified-food-video/
http://www.urbanviorel.ro/category/agricultura-romaneasca-vai-de-mama-noastra/
http://www.urbanviorel.ro/category/alimentatie/
http://www.urbanviorel.ro/index.php?s=organisme+modificate+genetic
http://www.urbanviorel.ro/2009/04/19/population-reduction-2012/
Chiar suntem o tara de idioti, unde romanul haituieste alt roman | Urban Iulian said
am July 23 2009 @ 4:08 pm
[...] alt romanEra sa moara de meningita, intrucat doctorii s-au grabit sa-i spuna ca are gripa porcinaDovada sabotajului ordonat de UE impotriva legumelor si fructelor romanestiPDL va ancheta unde au disparut 3 mld. euro in ultimile trei luni ale Guvernarii TariceanuMinisterul [...]
cristi said
am July 23 2009 @ 4:16 pm
Deja incepe sa sune a comedie proasta toata chestia asta cu producatorul autohton.
Problema este guvernul care este servil si vandut. Daca UE impune asemenea standarde de calitate sau nivel de pret, ok. Si asa preturile la noi sunt mai mari decat in alte tari in general. De ce atunci statul nu reglementeaza legile in domeniu? Sa modifice legile astfel incat sa poata suspenda activitatea unui supermarket sau sa dea amenzi de genul 5-10% din cifra de afaceri? Simplu. Nu va mai plangeti de UE ca in UE supermarketurile nu isi permit ce fac in RO tocmai pentru ca risca pedepse foarte aspre. Nu mai indreptati atentie spre UE care face si drege ca problema este in curtea noastra, clar. Noi tot stam dupa UE tot timpul, daca UE nu spune ceva, noi nu facem nimic. Pur si simplu, daca avem sula in coasta, facem de voie de nevoie. Altfel, ne complacem in mocirla.
Faceti amenzile foarte mari si atunci nu vor mai fi asemenea probleme cu hipermarketurile. Nu pot crede ca UE ne va impune si sa avem amenzi ridicole.
Buduru said
am July 23 2009 @ 5:03 pm
Hai sa spunem povesti!
Cica vine taranul roman, la Bucuresti, cu niste branza de capra, facuta-n “batatura” (d’aia de ti-ai dori 20 de degete la maini, sa te lingi pe ele), se duce la piata cu ridicata/amanuntul, plateste chiria tarabei (in costul de inchiriere sunt incluse ambalarea si etichetarea produselor), se duce la departamentul de ambalare/etichetare si rezolva “problema UE”, se-ntoarce la taraba si-si vinde marfa, fara ca cineva, undeva, sa aiba vreo obiectie.
Asta n-are nicio legatura cu realitatea, din cel putin doua motive:
- primul este acela ca taranul n-ar mai apuca sa se-ntoarca la taraba, cu marfa, pentru ca s-ar forma coada de cumparatori la ambalare/etichetare (aici ar trebui inclus si-un control de calitate);
-al doilea este acela ca angajatii de la etichetare/ambalare/calitate ar deveni, in cativa ani, “milionari din spagi”.
Traim in Romania…si ne racim gura degeaba!
timisorean1 said
am July 23 2009 @ 6:06 pm
CONSUMATI DOAR PRODUSE NATURALE ROMANESTI, DAC AVETI DE UNDE
Floarea Soarelui said
am July 23 2009 @ 11:38 pm
Am mai zis – o eu o data , cat mai repede afara din UE si orice alta organizatie internationala !!!
Sa ne vedem cuminti de-ale noastre .
Numai sa ne lase sa iesim … eei , vrabia ( eu ) malai viseaza…
metalshrine said
am July 23 2009 @ 11:47 pm
Ne-am tras stapan…ce puii nostri…
cristi said
am July 24 2009 @ 6:51 am
Nu mai spuneti tot felul de prostii induse de “alesii” astia. Terminati cu tampeniile. Nu UE este problema. Daca nu ar fi UE care sa ne oblige cu una sau cu alta, ne-am fi dus in jos mult mai repede. Chestia cu hipermarketurile sunt tampenii de politicieni bune sa prosteasca mancatorii de mici. Cum spuneam si mai sus, oricum noi avem preturile in magazine mai mari decat in alte tari, nu UE a facut asta. Este vina statului ca nu verifica la sange aceste magazine si nu impune legi drastice pentru incalcarea normelor. De parca hipermarketurile nu ar fi facut la fel si in franta sau germania daca aveau legile si conducatorii de aici.
constantin said
am July 24 2009 @ 9:07 am
Corect titlul: sabotajul ordonat de UE si executat de mafiotii perindati la guvernare din 89 incoace….
MADCAT said
am July 24 2009 @ 9:26 am
O, cristi, dar te inseli intr-o privinta: statul face controale in supermarketuri dar da amenzi “INFORMALE” (adica: nu taie chitanta… intelegeti?!
).
Noi ne furam caciula unu’ altuia. Dracul nu intra neinvitat, la fel cum UE nu si-ar fi implantat aici metodele exploationiste daca nu ar fi gasit un cadru (i)moral si legislativ propice care sa i permita asta.
UE este vinovata de context in toata povestea noastra, insa cei ce ne-au condus si ne conduc in continuare sunt vinovatii morali, adevaratii vinovati, ai starii jalnice in care am ajuns!!!
Neam de ciubucari si gainari, aia suntem! Mancatori de resturi si firmituri de la mesele bogatilor care fac averi pe spinarea noastra.
Oricum, vorba lui Buduru: ne racim gura degeaba, deoarece atata vreme cat unii vor putea face averi pe spinarea noastra, NIMIC nu se va schimba spre bine in tara asta, pentru ca banul, vila, masina si curva au intaietate pentru cei ce ne conduc – sclavii curvelor!
cristi said
am July 24 2009 @ 9:31 am
Exact ce spuneam. Nu are rost sa dam vina pe vecin ca profita de faptul ca suntem spagari si corupti. Daca “alesii” ar fi avut coloana vertebrala, alta ar fi fost situatia. Dar…nu este cazul.
Bogdan said
am July 24 2009 @ 2:14 pm
Am mai scris asta anul trecut prin Decembrie.
In Carrefoue am gaqsit produs (asa zis concentrat desuc natural ambalat la recipient din tabla si cu dop refolosibil) marcat cu marca Carefour pe care scria clar in franceza ca respectivul produs este interzis de a se comercializa in Franta. Aceste mentiouni tiparite pe ambalaj in limba franceza, erau acoperite cu o eticheta autocolanta pe care era trecuta specificatia produsului in limba romana.Se procedase astfel pentru ca prostul de roman sa nu poata citi intregul text tiparit in original pe produs. Oricum au dreptate intr-un fel deoarece la noi este vorba aia: ”multi vad putini cunosc” sau mai bine spus multi vad putini stiu sa citeasca mai ales sa traduca si din limba franceza.
Probabil multi investitori straini de acest gen studiaza inainte piata, nivelul de educatie al consumatorului si nivelul de inteligenta si aspoi isi permit sa introduca asemenea produse pe piata spre vanzare.
Daca institutiile abilitate de stat care ar trebuii sa-si faca treaba ar fi verificat aceste produse cu buletin de analize cu traducere completa a indicatiilor tiparite de producator si a documentelor de provenienta, in mod sigur ar fi fost respinse . Dar va spun sigur ca si inspectorii abilitati multi vad foate putini cunosc si daca totusi cineva ar sesiza aceste neregului este oprid din alte interese.
Bogdan said
am July 24 2009 @ 2:18 pm
Noi degeabascriem pe acest e-mail aceste sesizari ca nu seva intampla nimic. Nu cred ca peste ceva timp se va face o ancheta cu aceste produse sau daca totusi cineva va incerca sa rezolve situatia in mod sigur va fi oprit la timp.
Zolly said
am July 24 2009 @ 2:22 pm
Ba se va intampla ceva Bogdan ! Eu unul NU MAI CUMPAR MANCARE DIN CARREFOUR , KAUFLAND si altele ! Imi iau niste lucruri pe care nu le gasesc in alt loc, prelungitoare, utilitati, dastea RESTUL NU MAI CUMPAR DIN INFECTUL ASTA DE LOC IN CARE ISI BAT JOC DE NOI ! Cu cat reclamam mai mult cu atat oamenii vor refuza [sau nu, dupa caz] sa mai aduca profituri uriase acestor nesimtiti si mizerabili !
Reclamati, faceti cunoscute aceste abuzuri, nesimtiri si astfel oamenii vor realiza ca sunt lucruri reale NU FICTIUNI ! Trebuie sa vorbim deschis si sa prezentam toate aceste chestiuni ! Gata cu tacutul si compromisul !
VIOREL URBAN said
am July 24 2009 @ 2:22 pm
Cititi romani !! >>>> http://www.urbanviorel.ro/2009/07/23/profiturile-unora-in-tara-noastra-servicii-mizere-sfidare-fara-limite-fata-de-clienti/
atotstiutorul said
am July 24 2009 @ 7:33 pm
UE incearca sa ne civilizeze dar noi o tinem pe-a noastra ca au marfa proasta, stricata scumpa etc Suntem dirijati pentru marfa romineasca dar nu avem garantia unor produse de calitate marfa este la fel de scumpa sau chiar si mai. Taranii folosesc la greu ingrasaminte chimice,ierbicide laptele mai are cite-o cacareaza ceva par si chiar ceva urina cind mai scapa Ti se ofera in sticle de unica folosinta refolosite, smintina este contrafacuta cu faina mierea se fabrica din zahar ,merele se stropesc cu chimicale ca si cele aduse de afara si nimic nu mai este ca la bunica..
M4 said
am July 25 2009 @ 1:23 pm
Cautati pe internet fermele biodinamice si cumparand de la ei ii incurajati sa practice agricultura bio.
Acum eu nu mai pun piciorul in hipermarketuri, dar si cu ceva timp in urma, cand ma aprovizionam ca un prost de la hipermarketuri, petreceam ore in sir citind etichetele. Altii puneau mana pe prima paine iesita in cale si nici macar nu-i interesa ca are amelioratori, afanatori, un sir lung de E-uri. Cand mi-am dat seama ca etichetele sunt super-mincinoase si dupa multe tepe cu produse aflate in termen, vidate, dar puturoase si lipicioase inauntru, am cautat prima ferma biodinamica si sambata imi duc acolo copiii, la joaca impreuna cu iezii, mieii si calutii de la ferma, ne relaxam la o masa buna cu familia ce intretine ferma si ne facem cumparaturile pe toata saptamana, sau chiar pe 2 saptamani la unele produse.
Trebuie schimbat stilul de viata. Cei ce se preocupa, gasesc solutii. Sunt sigur ca gasiti si in jurul Bucurestiului ferme bio. Daca iei direct de la ferma nu e scump, e acelasi pret ca la otravurile din hipermarket sau mai ieftin chiar. Mai este de facut drumul pana la ferma dar asta ziceam: trebuie schimbat stilul de viata – in loc sa zaci pe la vreo terasa sau prin cine stie ce cluburi, mai bine faci un drum la ferma.
Aici gasiti producatori de alimente naturale: http://www.biocoop.ro
M4 said
am July 25 2009 @ 1:25 pm
Atentie! Magazinele “bio” sau “eco” practica preturi care sunt mai mult decat duble fata de pretul produsului de la producator.
Zolly said
am July 25 2009 @ 1:39 pm
Cine sunt adevaratii beneficiari ai subventilor UE pentru agricultura
————-
Rl online
Sambata, 18 Iulie 2009
In 2008, Uniunea Europeana a acordat peste 50 de miliarde de euro in cadrul celui mai vast program de asistenta pentru agricultura din lume, care acorda finantare unui mare numar de beneficiari, nu numai fermierilor care muncesc pamantul. Printre beneficiari se numara fabricanti de bomboane gumate germani, furnizori ai unor nave de croaziera de lux si proprietari de pamant bogati, de la regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii pana la Printul Albert al II-lea de Monaco. Anul acesta, insa pentru prima data, toate cele 27 de tari membre in UE au fost obligate sa isi faca transparent modul in care isi distribuie banii proveniti din subventiile agricole. O analiza pe computer efectuata de The New York Times si International Herald Tribune privind beneficiarii subventiilor din tarile mari a oferit prima imagine detaliata referitor la cine primeste cu adevarat acesti bani, relateaza Agerpres.
Datele au subliniat anvergura modului in care a evoluat programul subventiilor dincolo de obiectivele originare de crestere a productiei agricole si sprijinire a fermierilor traditionali care sunt siliti sa se confrunte cu fluctuatiile pietei. Ele ilustreaza, de asemenea, faptul ca UE a trecut la punerea accentului pe dezvoltarea rurala in locul sprijinirii preturilor si a stimulentelor pentru productie, iar in acest proces a descentralizat sistemul, acordand tarilor mai multa libertate privind repartizarea subventiilor, releva New York Times.
Datele arata ca cea mai mare parte a asistentei, aproximativ 37,5 miliarde de euro, merge inca spre proprietarii de pamant si fermieri, fiind distribuita in mii de plati individuale de-a lungul continentului. Au aratat insa totodata si ca sute de milioane de euro sunt platite unor persoane si companii care au putina legatura sau chiar deloc cu agricultura traditionala. Sumele cele mai consistente merg spre companii multinationale precum conglomerate din domeniul alimentar, producatori de zahar si distilerii de bauturi alcoolice. In Franta, de exemplu, cel mai mare beneficiar a fost procesatorul de carne de pui Groupe Doux, care a primit 62,8 milioane de euro, urmat de aproximativ o duzina de fabricanti de zahar care, impreuna, au beneficiat de peste 103 milioane de euro.
Procesatorii de zahar nu conduc ferme iar Groupe Doux si-a externalizat ramura de crestere a pasarilor spre mii de crescatori contractanti. Ei s-au calificat insa pentru rambursarile agricole de export, guvernele rambursand diferenta dintre pretul european al unei marfi si pretul de pe piata mondiala mai scazut. Asa s-a calificat fabricantul de dulciuri german Haribo pentru subventii de 332.000 euro pentru zaharul din bomboanele sale gumate. Ligabue, furnizorul venetian care deserveste linii aeriene si nave de croaziera de lux, a primit subventii de export in valoare de 148.000 de euro, in 2008, – pentru pliculetele de zahar si creamer pe care le “exporta” in afara Europei.
Unii oficiali europeni si economisti cred ca o mare parte din banii cash din subventii sunt obtinuti in detrimentul fermierilor locali, avand in vedere ca companiile pot cumpara alimente mai ieftine nu de la acestia. Dar rambursarile au un efect puternic asupra comertului global scazand preturile in plan mondial si subminand fermierii saraci din afara Europei, ale caror venituri sunt afectate. Este vorba de o alta forma de sprijinire a preturilor, spun economistii, o reminiscenta a vechiului sistem care incuraja supraproductia de alimente, autoritatile din UE sperand sa-i puna capat in 2013.
Este greu de aflat cu precizie cat de multe subventii merg spre nefermieri. Unele din informatiile furnizate de cele 27 de tari membre in UE sunt vagi, ascunzand adevaratii beneficiari. UE insasi spune ca va fi complicat sa calculeze cat de multi nefermieri primesc aceste subventii. Dar oficialii UE afirma ca au adaptat pur si simplu acest model pentru a sprijini agricultura sub toate formele ei moderne.
“Dezvoltarea rurala nu priveste numai fermele, ci si proiecte de mediu si stimularea economiei rurale”, a declarat Michael Mann, purtator de cuvant al Comisiei Europene, executivul UE care are responsabilitati majore privind agricultura. El a mai precizat: “Este perfect in regula ca afaceri neagricole sa obtina bani pentru un proiect care creeaza locuri de munca si prosperitate in zone rurale”.
Criticii acestui demers insa, printre care si sindicate ale fermierilor, precum si analisti si politicieni, spun ca UE a creat o structura subreda de acordare de granturi care este ghidata de o ampla varietate de interese nationale si care a deschis robinetul banilor pentru aristocrati prosperi ce detin terenuri, dar nu fac agricultura pe ele. Este vorba de companii precum cea catalana din domeniul constructiilor, Arids Roma, care asfalteaza autostrazi si a beneficiat de subventii agricole de la UE in valoare de 1,59 milioane de euro, a carei legatura cu agricultura este tangentiala, precum si multinationale care obtin subventii de export de zeci de milioane de euro, pe langa profiturile uriase pe care le dobandesc.
Economisti specializati pe agricultura din cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) au criticat acest flux drept “scurgere”, deoarece o mare parte din banii din subventii ajunge la “beneficiari neplanificati” care nu au nevoie de ele. In opinia lui Harald von Witzke, profesor de economia agriculturii la Universitatea Humbold din Berlin, acest sistem a devenit mai confuz si intr-un sens si-a pierdut directia. El crede ca este nevoie de o revizuire totala a Politicii Agricole Comune, inclusiv a modalitatii de subventionare a fermierilor.
Subventiile agricole sunt un instrument economic controversat – un subiect tabu pentru politicieni din SUA si Europa. Dar unii economisti vad in ele instrumente de denaturare a comertului, care afecteaza buzunarul contribuabilului si distrug mijloacele de trai ale fermierilor in unele dintre cele mai sarace tari din lume.
UE plateste peste jumatate din bugetul sau anual, aproximativ 53 de miliarde de euro, pentru subventiile agricole, de patru ori mai mult decat SUA. Subventiile costa fiecare cetatean european aproximativ 110 euro pe an, potrivit CE. Banii provin din taxe vamale, impozite pe vanzari si contributia fiecarei tari in functie de bogatia sa.
Europa s-a indepartat mult de la stimulentele pentru productie promovate in anii “60, cand obiectivul ei era cresterea furnizarii de alimente si ajutorarea comunitatilor de fermieri ce se refaceau inca de pe urma ravagiilor celui de-al doilea razboi mondial, potrivit The New York Times.
UE a transferat fonduri de la fermieri catre proiecte de dezvoltare rurala, ideea fiind de a incuraja obiective de dezvoltare precum agricultura organica, agroturismul, infrastructura, energia regenerabila si afacerile rurale. Guvernelor nationale li s-a acordat o mare libertate in alegerea beneficiarilor subventiilor.
Exista insa si partizani ai acestui sistem. David Blandford, economist la Pennsylvania State University, a afirmat ca, in opinia sa, UE a actionat intelept chiar daca a cheltuit subventii agricole pentru proiecte precum construirea de drumuri. “Ameliorarea economiei este cheia. In multe zone rurale viitorul agriculturii si statutul economic la fermierilor depind in mod real de intreaga economie”, spune el.
Exista si proprietari de pamant bogati care beneficiaza de subventii. Regina Elisabeta a II-a Marii Britanii s-a calificat pentru 473.500 lire asistenta pentru agricultura in 2008, pentru Sandringham Farms, un domeniu regal de 20.000 de acri, care a fost locuinta privata pentru patru generatii de monarhi britanici, cu incepere din 1862. Un proiect favorit al Printului Charles de prezervare a unei zone rurale din Transilvania s-a calificat de asemenea pentru finantare, precizeaza ziarul american. Sistemul este profitabil si pentru Biserica catolica, prin numeroase manastiri si abatii din Italia, Spania, Austria si Franta.
Prin comparatie, o ferma mica tipica din Romania ar putea primi subventii in valoare de aproximativ 400 de euro iar suma ar fi ceva mai mare pentru fermierii din tari mai prospere.
Si mari multinationale pot obtine subventii din diferite state membre in UE atat timp cat opereaza in Europa. De exemplu, Cargill – mamutul producator de alimente, cea mai mare companie privata din SUA, cu venituri de 120 miliarde de euro in 2008 – a primit anul trecut cel putin 10,5 milioane de euro bani din subventii colectate in opt tari din UE.
Guvernele europene s-au opus ideii stabilirii unui prag potrivit caruia persoane sau companii nu s-ar califica pentru asistenta, acceptand numai reduceri minore ale subventiilor pentru fermele cele mai mari. Michael Mann de la CE a apreciat insa ca a acorda tarilor mai mare libertate in alocarea subventiilor este mai bine decat a controla procesul prea strict.
ROMANIA LIBERA !!