Ca urmare a interpelarii formulate de mine trimise la Consiliul Superior al Magistraturii, cu care v-am tinut la curent si am scris aici: http://www.urbaniulian.ro/2009/03/13/senatorul-urban-cere-csm-sa-investigheze-activitatea-judecatorului-de-la-judecatoria-dragomiresti-care-i-considera-pe-justitiabili-o-gasca-de-infractori/, CSM mi-a transmis urmatorul raspuns:

---------- Forwarded message ----------
From: <inspectie@csm1909.ro>
Date: Thu, Jul 16, 2009 at 2:35 PM
Subject:
To: iulian.urban@gmail.com
Nr. 873/IJ/694/SIJ/2009

16.07.2009

Domnului Senator,

IULIAN URBAN

- adresa de e-mail: iulian.urban@gmail.com -

Prin memoriul dumneavoastră adresat Consiliului Superior al Magistraturii şi înregistrat la Inspecţia Judiciară - Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători - sub numărul de mai sus, aţi solicitat analizarea şi evaluarea activităţii judecătorului care a dispus condamnarea cu executare a unei persoane din localitatea Săliştea de Sus, ce ulterior a fost graţiată de Preşedintele României.

Aţi mai arătat că demersul dumneavoastră a fost determinat de faptul că în localitatea Săliştea de Sus din judeţul Maramureş au avut loc mai multe proteste de stradă legate de condamnarea la pedeapsa închisorii a unei persoane în vârstă, dar şi de aceea că preşedintele completului de judecată, în declaraţia dată la postul de televiziune Antena 3, a afirmat că protestatarii sunt nişte „bătrâni infractori”, deşi aceştia nu au mai suferit condamnări penale.

Răspunzând aspectelor semnalate, în limitele de competenţă permise de art. 46 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, vă comunicăm următoarele:

I. Situaţia de fapt care a condus la condamnarea inculpatei Chiş  Marişca în dosarul nr. 1059/224/2007 al Judecătoriei Dragomireşti.

Prin Rechizitoriul nr. 135/P/01.10.2007 al Parchetului de pe lângă  Judecătoria Dragomireşti, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei Chiş Marişca pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, prevăzută şi pedepsită de art. 271 alin. 2 din Codul penal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Dragomireşti sub nr. 1059/224/2007 şi repartizat spre soluţionare completului de judecată prezidat de domnul judecător Teodor Coman, preşedintele instanţei.

După  administrarea probatoriilor, prin sentinţa penală nr. 23/29.02.2008, pronunţată în dosarul sus-menţionat, s-a dispus, în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală, condamnarea inculpatei Chiş Marişca, la pedeapsa de 7 luni închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 71 şi 64 din Codul penal, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, prevăzută şi pedepsită de art. 271 alin. 2 din Codul penal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a avut în vedere următoarele considerente:

„[…] Prin decizia  civilă nr. 771/R/ din 5 octombrie 2005 dată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. 3578/R/2005, rămasă irevocabilă, inculpata Chiş Marişca a fost obligată să lase în deplină proprietate şi folosinţă părţii vătămate Polac Gheorghe suprafaţa de 142  m.p. din terenul situat în Săliştea de Sus în locul denumit „Poduri”.

La solicitarea părţii vătămate, la data de 16 martie 2007 s-a deplasat la faţa locului executorul judecătoresc Roman Mariana împreună cu inginer expert Ardelean Alexandru, poliţistul Rad Ioan-Adrian şi părţile.

Cu ocazia punerii în executare a titlului executoriu sus-menţionat, inculpata a smuls din pământ ţăruşii fixaţi de executorul judecătoresc, pe care  l-a bruscat, iar după refixarea acestora, inculpata i-a smuls din nou, aruncându-i spre casa părţii vătămate, pe care a insultat-o şi ameninţat-o.

Inculpata s-a opus vădit executării acestei hotărâri judecătoreşti susţinând cu vehemenţă că terenul este proprietatea ei, afirmaţie pe care nu a dovedit-o.

După  aproximativ 2 săptămâni, inculpata a arat şi însămânţat acest teren cu trifoi şi ovăz, împiedicând-o pe partea vătămată  să folosească suprafaţa de teren deţinută  în baza hotărârii judecătoreşti.

Inculpata a recunoscut că are cunoştinţă de conţinutul hotărârii judecătoreşti dar a declarat că nu o va respecta chiar dacă  va face închisoare şi a refuzat să semneze procesul-verbal de punere în executare.

Între părţi au existat mai multe procese civile privind acest teren.

Prin ordonanţa nr. 135/P/18 iunie 2007 a Parchetului de pe lângă  Judecătoria Dragomireşti s-a dispus scoaterea inculpatei Chiş  Marişca de sub urmărire penală, fiindu-i aplicată o sancţiune cu caracter administrativ în sumă de 500 lei.

Partea vătămată Polac Gheorghe a formulat plângere împotriva acestei soluţii, care a fost admisă prin ordonanţa nr. 635/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, considerându-se că este necesară completarea cercetării penale şi reaprecierea pericolului social al faptei.

În drept, fapta inculpatei Chiş Marişca, care în data de 16 martie 2007 a smuls ţăruşii fixaţi de executorul judecătoresc Roman Mariana, pentru a delimita terenul denumit „Poduri” şi de a-l ara şi însămânţa, împiedicând-o pe partea vătămată Polac Gheorghe să folosească acel teren deţinut în baza deciziei civile nr. 771/R din 5 octombrie 2005 a Tribunalului Maramureş, constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti prevăzută şi pedepsită de art. 271 alin. 2 Cod penal.

Fapta reţinută în sarcina inculpatei se  probează  cu mijloacele de probă:

- plângerea şi declaraţiile părţii vătămate Polac Gheorghe;

- declaraţiile martorilor: Polac Ileana, Roman Mariana,. Ardelean Alexandru şi Rad Ioan-Adrian;

- declaraţiile inculpatei;

- copia deciziei civile nr. 771/R/05.10.2005 a Tribunalului Maramureş;

- copia procesului-verbal de punere în executare a hotărârii judecătoreşti, coroborate cu recunoaşterea acestora.

Executarea s-a făcut asupra terenului prevăzut în hotărârea judecătorească, iar inculpata şi-a manifestat opunerea prin smulgerea ţăruşilor şi ameninţare.

Această  infracţiune prin care este împiedicată  înfăptuirea justiţiei prezintă  un grad ridicat de pericol şi prin încriminarea acestora se urmăreşte desfăşurarea normală a activităţii judiciare.

Instanţa constată că infracţiunea descrisă  mai sus a fost comisă cu intenţie de inculpata Chiş  Marişca, care răspunde penal.

Având în vedere multiplele procese civile şi penale după anul 1990 cu privire la acest teren, precum şi atitudinea sfidătoare la adresa instanţei şi perseverenţa în comiterea de infracţiuni, instanţa o va condamna pe inculpată la pedeapsa închisorii.

Deoarece scopul preventiv şi educativ al pedepsei nu poate fi atins în libertate, inculpata va executa pedeapsa în regim de detenţie într-un penitenciar.

Situaţia juridică a terenului fiind calificată, prejudiciul civil constă  în schimbarea situaţiei de fapt recunoscută  prin hotărârea judecătorească  sus – citată.

Despăgubirile civile solicitate reprezintă contravaloarea recoltei de care partea civilă nu a beneficiat ca urmare a faptei inculpatei […]”.

Sentinţa instanţei de fond a rămas definitivă prin neapelare la data de 13.03.2009, dispunându-se emiterea mandatului de executare a pedepsei nr. 26/13.03.2008.

Numita Chiş Marişca a fost încarcerată în executarea pedepsei de la data de 08.05.2008 şi până la data de 23.05.2008.

În urma apelului declarat peste termen de către inculpată, Tribunalul Maramureş, prin decizia penală nr. 113/A/30.05.2008, a admis cererea de repunere în termenul de apel, a admis apelul formulat şi a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 23/29.02.2008 a Judecătoriei Dragomireşti.

Prin decizia penală nr. 603/R/09.10.2009 a Curţii de Apel Cluj a fost casată integral decizia penală nr. 113/A/30.05.2008 a Tribunalului Maramureş şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe, respectiv sentinţa penală nr. 23/29.02.2008 a Judecătoriei Dragomireşti.

Ulterior, prin sentinţa penală nr. 64/26.11.2008 pronunţată în dosarul nr. 1206/224/2008 al Judecătoriei Dragomireşti, rămasă definitivă prin neapelare la data de 09.12.2008, instanţa a dispus amânarea executării pedepsei pe o durată de 3 luni, până la data de 26.02.2009.

II. Campania de presă ulterioară condamnării inculpatei Chiş Marişca la pedeapsa închisorii cu executare în regim privativ de libertate.

Condamnarea inculpatei Chiş Marişca la pedeapsa închisorii a determinat rudele condamnatei, precum şi alte persoane care s-au raliat punctelor de vedere ale acestora, să organizeze, în locuri publice din oraşul Dragomireşti, dar şi la domiciliul numitei Chiş Marişca din comuna Săliştea de Sus, mai multe manifestări prin care au protestat împotriva soluţiei de condamnare.

Motivele pentru care mai mulţi cetăţeni au luat decizia de a protesta împotriva soluţiei de condamnare pronunţată de instanţa judecătorească a avut la bază nu numai considerente de ordin familial sau umanitar, ci şi temeiuri legate de susţinerea propriilor cauze de natură penală în care figurau ca părţi şi care au fost determinate de neînţelegeri cu privire la titularii drepturilor de proprietate ale unor suprafeţe de teren.

Exemplificând, potrivit adresei nr. 12/VIII/3/2009 din 14.04.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomireşti, numiţii Chiş Marişca, Chiş Gergely, Şofrac Mihai, Micle Lucreţia, Chiş Gheorghe, Deac Ioan, Deac Ioana şi Vlad Maria au avut sau aveau calitatea de făptuitori sau de persoane vătămate, în cauze privind respectarea dreptului de proprietate, într-un număr de 15 dosare penale.

Drept urmare, situaţia creată a determinat declanşarea unei campanii de presă, concretizată în publicarea mai multor articole jurnalistice în mass-media locală (Glasul Maramureşului, Informaţia Zilei, Gazeta de Cluj, Axa Transilvania) şi centrală (TVR1, TVR3, Antena 1, Antena 3, PRO TV, Realitatea TV).

O parte a campaniei de presă s-a raliat punctelor de vedere exprimate de rudele condamnatei şi de susţinătorii acestora, arătând că numita Chiş Maria a fost „aruncată după gratii pentru un petic de pământ”, că aceasta a fost „condamnată la şapte luni închisoare pentru că a smuls trei ţăruşi înfipţi în pământ de executorul judecătoresc” şi că acest caz „a scandalizat opinia publică”.

Pe de altă parte, în presa locală a fost publicată şi scrisoarea semnată de un grup de avocaţi din Sighet, prin care sunt criticate acţiunile de protest ale rudelor condamnatei şi ale altor persoane.

În acest context, al criticilor adresate în mod direct actului de justiţie care a condus la pronunţarea sentinţei de condamnare, preşedintele completului de judecată, domnul judecător Teodor Coman, a acordat un interviu ziarului Glasul Maramureşului, în care a exprimat mei multe opinii cu privire la situaţia de fapt ce a făcut obiectul dosarului penal.

În cadrul acestui interviu, domnul judecător a făcut referire la probele care au stat la baza condamnării, la faptul că numita Chiş Marişca duce o campanie de presă împotriva justiţiei şi că instigă la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.

Interviul sus-menţionat a fost acordat după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi nu cuprinde afirmaţii defăimătoare sau jignitoare la adresa condamnatei sau a altor persoane care şi-au exprimat sprijinul în favoarea acesteia.

Este de menţionat că, în afara acestui interviu acordat unui jurnalist şi publicat în ziarul Glasul Maramureşului, domnul judecător nu a acordat niciun alt  interviu vreunui ziar sau post de televiziune.

III. Graţierea condamnatei Chiş Marişca prin Decret al Preşedintelui României.

În temeiul Decretului Preşedintelui României nr. 328/24.02.2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 113/25.02.2009, a fost graţiat restul rămas neexecutat din pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată condamnatei prin sentinţa penală nr. 23/29.02.2008 a Judecătoriei Dragomireşti.

Potrivit Legii nr. 546/14.10.2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii, aceasta este o măsură de clemenţă ce constă  în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea pedepsei în una mai uşoară.

În comunicatul Administraţiei prezidenţiale, ca urmare a acordării graţierii individuale, s-a arătat că „Din motive umanitare, preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat, marţi, 24 februarie, decretul de graţiere, pentru Chiş Marişca, pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa de 7 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, prevăzută de art. 271 alin. 2 Cod penal”.

Aşadar, este de observat că temeiul care a stat la baza acordării graţierii individuale a fost unul de natură umanitară, fiind excluse orice alte consideraţii care ar fi pus în discuţie hotărârea judecătorească de condamnare, vinovăţia inculpatei sau oportunitatea aplicării unei pedepse cu executare în regim privativ de libertate.

De aceea, nu se poate considera că intervenirea actului de graţiere a avut la bază mediatizarea cazului, protestele condamnatei şi ale altor persoane ori impactul produs asupra opiniei publice.

IV. Punctul de vedere al domnului judecător Coman Teodor cu privire la situaţia generată de condamnarea numitei Chiş Marişca la pedeapsa închisorii.

În cadrul verificărilor efectuate s-a solicitat punctul de vedere al preşedintelui completului de judecată, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al instanţei.

Pe baza relaţiilor furnizate, domnul judecător a arătat că  „[…] numita Chiş Marişca, anterior şi ulterior graţierii, împreună cu fiica sa, Şteţcu Ileana şi a rudelor sale, au organizat în locuri publice şi la domiciliul acesteia mitinguri neautorizate, unde vecinii protestatari s-au solidarizat cu aceasta şi au afirmat că se organizează şi se deplasează la sediile primăriei şi poliţiei oraşului Săliştea de Sus şi la sediul Judecătoriei Dragomireşti şi că le dă foc”.

A mai arătat domnul judecător că „În data de 24 februarie 2009, o echipă a postului de televiziune AXA Transilvania din Baia Mare condusă de Romeo Dobocan, a filmat la domiciliul  numitei Chiş Marişca desfăşurarea acestui miting şi fără să atenţioneze pe protestatari că nu pot face afirmaţii nedovedite” şi că „[…] vecinii acesteia, Chiş Gergely şi Şofrac Mihai au început să ne ameninţe cu acte de violenţă pe mine şi pe partea vătămată Polac Gheorghe, afirmând că «sunt hoţ şi escroc» şi că am luat bani de la ţigan (de la partea vătămată Polac Gheorghe).  Aceşti protestatari ne-au ameninţat că o să ne dea foc la case şi că eu trebuie să plec din oraşul Săliştea de Sus, unde am domiciliul”.

În fine, domnul judecător a mai precizat că „[…] autorii morali ai acestei campanii de denigrare a mea şi a părţilor vătămate, sunt Chiş Marişca şi fiica acesteia, Şteţcu Ileana, corespondentă voluntară, care au colaborat cu unii jurnalişti bănăţeni de la ziarele Glasul Maramureşului, Gazeta de Maramureş şi Informaţia Zilei”, precum şi faptul că „[…] nu am dat o declaraţie la postul de televiziune Antena 3, iar despre protestatari nu am afirmat că sunt o gaşcă de bătrâni infractori”.

V. Consideraţii rezultate din verificările efectuate ca urmare a sesizării.

În contextul analizat, al acuzelor aduse activităţii judecătorului şi instanţei judecătoreşti, Inspecţia Judiciară este chemată să stabilească dacă în caz a existat sau nu, o exercitare necorespunzătoare a responsabilităţilor judiciare, respectiv dacă, pe de o parte, judecătorul a pronunţat hotărârea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă sau, pe de altă parte, dacă prin opiniile publice exprimate, se face vinovat de încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii.

a). Potrivit art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constituie abatere disciplinară exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune.

Având în vedere procedura în faţa instanţei de fond şi natura argumentelor expuse în motivarea sentinţei, se constată lipsa oricăror indicii în sensul că judecătorul ar fi pronunţat hotărârea cu intenţia de a încălca legea, pentru a decide astfel, în mod intenţionat, în favoarea sau în defavoarea uneia dintre părţile din dosar.

Situaţia de fapt reţinută nu justifică ipoteza săvârşirii unei abateri disciplinare în sensul pronunţării hotărârii cu rea-credinţă, în înţelesul textului legal menţionat.

Grava neglijenţă se analizează în contextul normelor constituţionale prevăzute de art. 124 alin. 3, dar şi ale prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, potrivit cărora, în activitatea de judecată, magistraţii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.

Tot astfel, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, consacră  în art. 6 paragraful 1 atât dreptul oricărei persoane de a obţine recunoaşterea pretenţiilor sale în faţa organelor jurisdicţionale, cât şi statutul independent şi imparţial al instanţelor judecătoreşti instituite prin lege.

În consecinţă, independenţa judecătorilor este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi garanţia fundamentală a unui proces echitabil.

Faptul că judecătorul are posibilitatea şi obligaţia de a aprecia asupra pericolului social concret al unei infracţiuni şi de a alege, dintre pedepsele alternative prevăzute de textul incriminator, pe cea care corespunde în cea mai mare măsură nevoii de apărare socială, este de esenţa jurisdicţiei.

Prin urmare, în măsura în care este vorba despre esenţa activităţii de judecată, măsurile de supraveghere pot fi considerate admisibile în mod excepţional, numai dacă este vorba de o greşeală evidentă, neîndoielnică, căreia îi lipseşte chiar şi cea mai slabă justificare, spre exemplu când hotărârea se dă cu încălcarea clară şi evidentă a legii, bazându-se în acelaşi timp pe o motivare străină de drept, ceea ce nu este cazul în speţă.

Sentinţa Judecătoriei Dragomireşti s-a întemeiat pe probele administrate în proces, iar situaţia de fapt rezultată a fost încadrată în regula de drept aplicabilă, aspecte ce reies chiar din modul de redactare a considerentelor, astfel cum au fost expuse în cele ce preced.

Aşa fiind, nu se pot reţine elemente de conduită necorespunzătoare în exercitarea funcţiunilor judiciare din partea judecătorului care a prezidat completul de judecată ce a pronunţat hotărârea de condamnare.

b). În conformitate cu dispoziţiile art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constituie abatere disciplinară încălcarea prevederilor legale referitoare la […] incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii.

Aşa cum s-a arătat în cele ce preced, domnul judecător Teodor Coman, a exprimat, prin interviul acordat unui ziar local, mai multe opinii referitoare la temeiurile care au stat la baza condamnării inculpatei Chiş Marişca.

Din verificarea conţinutului interviului, se constată că domnul judecător nu a făcut afirmaţii de natură a leza demnitatea persoanei condamnate sau de natură a-i aduce atingere drepturilor recunoscute de lege.

Mai mult, exprimarea propriilor puncte de vedere de către judecător a intervenit după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi în contextul unor manifestaţii publice în cadrul cărora de aduceau critici hotărârii judecătoreşti şi judecătorului cauzei.

Acest ultim aspect are o importanţă aparte, dacă se are în vedere că preşedintele completului de judecată era şi preşedintele instanţei.

Or, într-o asemenea poziţie şi având în vedere starea conflictuală creată, expunerea raţiunilor care au avut la bază pronunţarea soluţiei, precum şi referirile la probele administrate şi la comportamentul procesual al inculpatei, se analizează prin prisma atât a unui drept la replică, cât şi a unei necesităţi de informare, din partea conducerii instanţei, asupra obligaţiei tuturor cetăţenilor de a respecta principiul constituţional al independenţei judecătorilor.

Concluzionând, se constată că procesul penal care a făcut obiectul dosarului nr. 1059/224/2007 al Judecătoriei Dragomireşti s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, nefiind identificate elemente de conduită necorespunzătoare în exercitarea funcţiunilor judiciare din partea preşedintelui completului de judecată ce a pronunţat sentinţa penală nr. 23/29.02.2008 a Judecătoriei Dragomireşti.

Totodată, vă aducem la cunoştinţă  că Inspecţia Judiciară, prin atribuţiile sale, nu poate pune în discuţie măsurile procesuale dispuse de judecători pe parcursul soluţionării cauzelor cu care sunt învestiţi, întrucât ar aduce atingere principiului independenţei acestora consacrat de art. 124 din Constituţia României şi art. 2 alin. 3 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

Consiliul Superior al Magistraturii, ca şi orice altă autoritate, nu poate interveni în modul de desfăşurare a procedurii judiciare, orice demers în acest sens fiind contrar dispoziţiilor art. 2 alin. 4 din Legea 303/2004, republicată şi modificată, precum şi celor ale art. 46 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată, care interzic orice imixtiune în actul de justiţie.

P R E Ş E D I N T E,

JUDECĂTOR VIOREL-VIRGIL ANDREIEŞ