Fara banci romanesti puternice riscam extinctia economiei romanesti

7 Jul, 2009  Banci, Initiative, amendamente, declaratii politice

6 Comentarii pana acum»

1. Dani said

   am July 7 2009 @ 8:52 pm

   Asta voia si Ceausescu, sa avem banca proprie puternica, sa nu avem datorii externe si sa nu mai depindem de bancile straine… si uite ce a patit…

   Asa ca aviz amatorilor de independenta economica…

2. whatever said

   am July 7 2009 @ 10:14 pm

   “aplicarea in practica a unui plan de distrugere a bancilor românesti. Pe baza unui astfel de plan au disparut Bancorex, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, Credit Bank, Columna, Albina, etc.”
   ..conform scenariului, sa-nteleg ca urmeaza BT/banca transilvania?!

3. Savavi said

   am July 8 2009 @ 7:58 am

   O intrebare: Nu credeti ca revigorarea economiei (fara ajutorul bancilor, acum o putem face cu bani europeni daca suntem isteti) ar avea sorti de izbanda mai mari ? De ce trebuie sa fim legati de o banca ?

4. prada said

   am July 8 2009 @ 10:04 am

   avem banca nationala care poate sa imprime bani , acum ori niciodata Isarescu sa se trezeasca.
   pt. ca daca nu o sa fie tras la raspundere.

5. politika said

   am July 8 2009 @ 10:30 am

   “Da-mi Doamne mintea romanului …. cea de pe urma ”

   spune un priverb romanesc .

   Care BANCI romanesti ??? ca le-am dat moka pe toate ???

   daca ve referiti la CEC-BANK … sunt de parere ca poate fi o telenovela frumoasa, in care statul sa verse o galeata “cu galbeni” si apoi “din greseala” sa-l vinda pe nimic, la fel cum a facut si cu BCR … si cu toate celelalte banci romanesti … ca daca ne gandim putzintel mai bune TOATE BANCILE AU FOST ROMANESTI !

   … restul e CAN-CAN

6. Prof.Toma Balasoiu said

   am July 8 2009 @ 12:44 pm

   Stimate domnule senator,

   Referitor la distrugerea bancilor romanesti pe baza de plan – “dar cu acte-n regula” – va transmit mai jos confirmarea acestei mari marsavii.
   Daca apreciati, aveti disponibilitatea si curajul ca in inalta demnitate de senator, de a spune lucrurilor pe nume, va stam la dispozitie si cu alte dovezi indubitabile .
   Pentru moment, va redam un extras din declaratiile lui Fanel Pavalache – singurul caz de referinta in ceea ce priveste marea coruptie, solutionat de DNA si justitie printr-o condamnare executata.
   Dar grupul de interese devoalat de Fanel Pavalache continua si astazi sa jefuiasca inca fondurile si patrimoniul bancilor ce i-au cazut prada.

   M?RTURII ?I M?RTURISIRI ALE LUI F?NEL P?V?LACHE
   ( extrase din cele 29 de pagini )

   “Incepând cu anul 1997, patru fosti colegi de facultate, an si chiar de grupa au gândit un scenariu bine pus la punct, bine calculat, minutios, de intrare in serie, in faliment a unor banci românesti.
   “Si nu erau vizate orice banci ci numai banci de prima marime si evident banci românesti cu capital de stat, privat sau mixt, pentru ca si cele patru persoane nu erau oricine : primul, Valeriu Stoica era pe vremea aceea ministru al Justitiei ; al doilea era secretar de stat in Ministerul Justitiei, deci ministru adjunct si mâna dreapta a lui Valeriu Stoica si se numea Flavius Baias ; cel de-al treilea era un avocat de renume, devenit imediat dupa 1997 presedinte al Uniunii Avocatilor din România si se numea Calin Andrei Zamfirescu ; cel de-al patrulea, ultimul, dar nu cel din urma era asociatul celui de-al treilea membru al echipei, in cabinetul de avocatura Calin Andrei Zamfirescu & Asociatii, si era atât ca ordine cronologica dar si ca anvergura primul lichidator din România, pe numele sau, Arin Stanescu.
   “Rolurile in aceasta actiune erau de asemenea bine impartite : primul gira intreaga operatioune si le asigura imunitatea in fata legii ; al doilea era interfata intre ultimii doi si Ministerul Justitiei, institutie care trebuia sa le asigure cadrul legal privind falimentarea bancilor ; al treilea asigura prin functia, dar mai ales prin cabinetul sau de avocatura, partea de reprezentare si consiliere juridica a societatii creata de cei patru, cu participarea mai mult sau mai putin vizibila in societate, si anume societatea care avea menirea de a lichida cât mai multe banci din sistemul bancar, societate denumita “Reconversie si valorificare active” s.a. (R.V.A.) ; cel de-al patrulea membru era vârful de lance al echipei si avea sarcina de a conduce si administra efectiv firma RVA-s.a .
   “Activitatea echipei pentru perioada de inceput avea doua directii fundamentale :
   1. “Identificarea acelor banci care urmau sa formeze imediat obiectul de activitate si obiectivele-tinta ale RVA.
   “Asa apare administrarea judiciara la Banca Dacia Felix ca mai târziu sa apara Bankcoop, Albina, Banca Internationala a Religiilr, lichidarea administrativa la BID, lichidarea unor societati de asigurari ca Metropol s.a., si altele. La Banca Dacia Felix, scenariul nu a functionat atât de bine, pentru ca echipa era la prima ei evolutie in materie, desi unii spun ca nu ar fi chiar asa, dar urmatoarele banci aflate in faliment si anume bancile Albina, Bankcoop si BIR, sa aduca deja câstiguri fabuloase pentru cei patru, la care se adauga al cincilea membru al echipei in persoana asociatului belgian al lui Calin Andrei Zamfirescu si Arin Stanescu la RVA.
   2. “Asigurarea cadrului legal de desfasurare a activitatii firmei de lichidare. Primii doi membri ai echipei pregatesc ordonantele de guvern care reglementeaza activitatea de reorganizare judiciara si/sau lichidare ale societatilor comerciale si/sau bancare din România si astfel apare celebra ordonanta de guvern OUG nr. 79/1999 precum si toate celellate acte normative referitoare la falimentul bancar (OUG nr. 186/1999 – n.n.) iar ceilalti doi membri ai echipei, in baza OUG nr. 79/1999, aduna toate persoanele fizice si juridice din tara care desfasurau la acea vreme activitati de reorganizare judiciara si/sau lichidare ale societatilor comerciale din România si infiinteaza astfel Uniunea Nationala a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare, al carui vicepresedinte este ales Arin Stanescu, urmare a consultarii intre cei patru si luarii deciziei, ca nu este tocmai intelept sa lichidezi in serie cele mai mari banci din România si sa fi in acelasi timp si presedinte al uniunii de profil, astfel incât se considera ca pozitia a doua in uniune, le este cea mai favorabila.
   “Dupa realizarea acestor deziderate, echipa avea toate instrumentele la dispozitie : control deplin la Ministerul Justitiei prin primii doi membrii ai echipei, care erau nr. 1 si 2 in minister, institutie care nu numai ca gira activitatea de reorganizare judiciara si/sau lichidare din România dar avea si atributiuni de indrumare si control asupra Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare ; echipa infiintase Uniunea de profil a lichidatorilor si tot ei o controlau prin vicepresedintele acesteia, Arin Stanescu, care in cazul in care la anul (2003) termina de lichidat marile banci aflate in faliment la RVA, se gândeste ca nu i-ar sta deloc rau ca presedinte al Uniunii in locul lui Radu Emilian de la Price Waterhouse Coopers ; primele banci care intrasera in forta in moara falimentului RVA, fusesera deja identificate, astfel incât erau indeplinite toarte conditiile pentru falimentarea cu succes a unei parti insemnate din sistemul bancar românesc.
   “Odata cu inceperea derularii activitatii firmei RVA, apar si primele rezultate financiare astfel incât banii rezultati dintr-o activitate atât de prodigioasa trebuie sa fie repartizati “corespunzator”.
   “Mecanismul prin care se colectau acesti bani era urmatorul : RVA, care este instrumentul de lucru al echipei, administraza patrimoniile de mii de miliarde de lei, pentru fiecare banca, prin intrarea acesteia in faliment, in serie de 3-4-5 banci, iata ca ajungem la un total de 10.000 – 15.000 de miliarde de lei, la care daca aplicam comisionul “legal si uzual” de 10%, practicat de RVA si aplicat la vânzarea averii fiecarei banci rezulta o suma de 1000 -1.500 miliarde de lei, profit pentru a carui realizare se face o investitie care in raport cu venitul net obtinut nu numai ca este insignifianta dar tinde evident catre zero.
   “Patrimoniul fiecarei banci aflate in faliment inglobeaza diverse active, imobile, terenuri, sedii de banci, autoturisme de lux, activul contabil al bancii respective, debitori ai debitoarei, etc. care toate au fost transformate rapid in bani de intreprinzatorii lichidatori si sustinatori ai RVA.
   “Banii obtinuti din incasarea comisioanelor, din vânzarea bunurilor din averea bancilor aflate in faliment precum si din desfasurarea altor activitati precum aratam se ridicau la sume foarte mari, trebuiau plasati de catre Arin Stanescu si asociatii lui in tara dar mai ales in strainatate.
   “Pentru plasarea acestor sume de bani convertite in dolari sau euro, Arin Stanescu si asociatii lui, au apelat la doua cai de distribuire :
   “Sotia lui Arin Stanescu, Liana Stanescu precum si fiica acestora , Ariana – casatorita acum aproximativ un an cu un cetatean kurd a carui familie are o firma care desfasoara o activitate comerciala pe strada Plevnei, chiar vis-a-vis de Primaria sectorului 6 – fac in mod frecvent calatorii in Israel unde se pare ca ajung o parte din banii obtinuti de catre Arin Stanescu (care la origine este evreu)- nume real Arie {avel n.n.- si asociatii lui din firma RVA – respectiv Calin Andrei Zamfirescu si asociatul lor belgian – fiecare având o cota de 33,33% din actiunile RVA.
   “Arin Stanescu , sotia acestuia precum si asociatul lor belgian fac de multe ori pe an traseul intre Bucuresti si capitalele altor state vest-europene ca Belgia (cu precadere), Olanda, Luxemburg, Italia, Elvetia, Irlanda etc., traseu pe care se pare ca merg o alta parte insemnata a banilor lui Arin Stanescu si echipei lui.
   “Parerea mea este ca acestia fac prea multe deplasari pe an in strainatate, pentru niste persoane atât de ocupate cum spun ei ca sunt, si ca toate acest5e vizite scurte in tarile enumerate mai sus, pot constitui ocazii foarte bune de plasare a banilor in strainatate precum sume de bani in difereite investitii imobiliare in tarile atât de des vizitate.
   “Cred ca cei patru nu ar fi reusit performanta de a introduce in falimennt tot ce inseamna banca româneasca fara sprijinul nemijlocit al unor persoane din conducerea, din “Board-ul” Bancii Nationale a României. Sa ne gândim numai la avizul BNR, atât de contestat, acordat firmei RVA pentru falimentul BIR, aviz semnat de viceguvernatorul Iota Ghizarie, la faptul ca in anturajul lui Arin Stanescu se discuta atât de des de viceguvernatorul Mihai Bogza precum si de alti colegi ai acestora.
   “In eventualitatea ca vom reveni asupra acestui subiect trebuie sa remarcam, fara sa vrem, ca fara avizul BNR, absolut nici o firma de lichidare judiciara din România nu are posibilitatea de a prelua in faliment o banca, aceasta fiind o conditie sine qua non, pentru deschiderea procedurii de preluare a oricarei banci aflata in faliment de catre orice firma de profil ar avea aceasta intentie.
   “Adica echipa gaseste solutia pentru a introduce in faliment banca-tinta dar ce face daca nu obtine avizul BNR pentru prelarea procedurii de faliment la acea banca ???
   “Deci sa recapitulam : echipa a identificat banca-tinta, aceasta volens-nolens a intrat in faliment, exista garantia ca BNR va acorda avizul catre RVA, dar mai trebuie ca la Tribunal sa exite un judecator sindic dispus sa ceara catre BNR, avizul pentru RVA si imediat dupa aceasta sa desemneze ca lichidator al bancii pe RVA, pentru ca altfel, daca apare vreun judecator sindic care cere avizul BNR pentru alta firma sau desemneaza alt lichidator, atunci se sparge monopolul RVA si dispare mitul singurei, unicei firme de lichidari judiciare care preia in mod absolut orice banca româneasca ce ajunge intr-un fel sau altul in faliment.
   “In vara anului 2001, cred ca era luna august, asteptându-l pe acesta (Arin Stanescu) in biroul lui de la RVA si fiind foarte cald in acea zi, usile de la biroul lui Arin Stanescu si de la celeleltate birouri din jur fiind deschise, am asistat fara sa vreau la o discutie dintr-un birou alaturat purtata, cred de catre doi angajati ai RVA care se pregateau sa plece, fiind putin dupa terminarea programului si nemaifiind alte persoane, alti angajati prin alte birouri .
   “Unul dintre ei spunea ca fusese in aceiasi zi la judecatoarea Negru Cristina si ca aceasta era foarte plina de solicitutidine, la care celalalt a spus : “cum dracu sa fie altfel daca numai la o singura faza surprinsa de mine la sefu, madam Cristina si-a tras un comision “di grandi” de 70.000 – bilete verzi” ?
   “Dupa aceea, au continuat discutia cu cârteva replici de o parte si de alta pe aceasta tema, eu surprinzând doar frânturi din discutie , dupa care a venit Arin Stanescu iar cei doi i-au auzit vocea pe hol si au incheiat discutia.
   “De altfel, pe parcursul anului 2001, Arin Stanescu s-a facut luntre si punte , insistând prin Valeriu Stoica si Flavius Baias la toti oamenii lor din Ministerul Justitiei, care ramasesera fideli acestora , pentru a face toate demersurile cu putinta pentru numirea judecatoarei Cristina Negru ca sefa a Sectiei “Falimente” din cadrul Tribunalului Bucuresti.
   “Arin Stanescu are la firma la RVA, o colaboratoare foarte apropiata – poate chiar prea apropiata – si care se numeste Cristina Dica. Fost secretar general adjunct in Ministerul Agriculturii, fosta mâna dreapta a ministrului Avram Ioan Muresan, aceasta a fost preluata din anul 2000 de catre Arin Stanescu si a ajuns colaboratorul cel mai apropiat si confidenta acestuia.Arin Stanescu isi incredinteaza cele mai importante si/sau delicate operatiuni de lichidare judiciara a bancilor aflate in faliment precum si alte demersuri pe lânga diferite institutii ale statului, unde Crstina Dica si-a pastrat sau chiar a dezvoltat in timp anumite legaturi .
   “In semn de multumire pentru serviciile pe care i le-a adus precum si pentru fidelitatea de care a dat dovada fata de el, Arin Stanescu i-a facut cadou acesteia o vila nou-nouta, pe patru nivele, superfinisata, cu 500 – 600 metrii patrati, teren, aflata pe strada ing.Victor Patulea, in zona Jiului, vila care nu poate fi construita fara echivalentul in lei a 150.000 – 160.000 USD, aflata la vânzare la una din bancile aflate in faliment sub bagheta admintratorului Arin Stanescu si anume banca Albina si care se va vinde catre noul proprietar Cristina Dica la suma-valoare de adjudecare de aproximativ 10.000 – 12.000 USD, deci doar 6-7% din valoarea reala a vilei.
   “Unde credeti ca se faceau majoritatea contractelor de vânzare-cumparare in forma autentica pentru casele, vilele, apartementele, terenurile si alte bunuri imobile vândute de Arin Stanescu de la bancile aflate in faliment ? Evident la sotia bunului coleg si prieten al lui Arin Stanescu, al lui Calin Zamfirescu si colaboratorul apropiat al lui Valeriu Stoica, fostul secretar de stat Flavius Baias, adica la doamna notar Baias, care incasa comisioane (onorarii) care transpuse in procente de pâna 2 – 3% uneori mai mult, din valoarea de vânzare a bunurilor imobiliare ce formau obiectul contractelor de vânzare-cumparare.
   “Dintre sutele si sutele de vânzari de bunuri imobiliare facute de RVA la bancile aflate in faliment, precum si de la alte lichidari din care majoritatea au fost facute in forma autentica la cabinetul notarial al doamnei Baias oare câte miliarde sau poate zeci de miliarde s-au adunat in contul familiei Baias ??
   “Cumparatorii bunurilor adjudecate intr-un fel sau altul de la RVA erau “discret” indrumati, sfatuiti sa faca actele si contractele de vânzare-cumparare in forma autentica la cabinetul notarial al doameni Baias, in caz contrar formalitatile ulterioare adjudecarii bunurilor , respectiv procesele verbale de licitatie, contractele dee vânzare-cumparare ce urmau a fi redactate etc. deveneau din ce in ce mai greu de redactat, nu se mai gaseau toti membri comisiei de licitatie sa semneze documentele, nu erau de gasit administarorul RVA, Arin Stanescu si pâna la urma se puteau gasi vicii de procedura si vânzarea bunurilor respective putea fi reluata cu alti competitori, pe alte preturi s.a.m.d.
   “In vara anului 2002 – august poate septembrie , – creanta pe care o detinea BIR , la S.C.Mangalia s.a.- societate care detine ca active importante renumitul hotel “Siemens” si inca trei hoteluri aflate in Mangalia, in spatele hotelului “President”, in apropierea plajei din Mangalia – creanta generata de imprumutul facut de aceasta societate la BIR, a fost vânduta in urma unor “negocieri”, unei persoane fizice din Brasov cred, la valoarea de aproximativ 750.000 – 800.000 USD, fara publicitate de vânzare adecvata, ci doar in baza unei scrisori de intentie din partea cumparatorului si fara ca respectiva persoana fizica sa participe alaturi de alt concurent.
   “Aceasta “adjudecare” ii permnite câstigatorului licitatiei, in baza unei negocieri numai de ei stiuta ca in baza argumentului ridicol ca persoana fizica a dat cu 1000 de dolari mai multb decât valoarea initiala a creantei, sa puna imediat in executare silita toate bunurile S.C. Mangalia s.a., si astfel se pot “cumpara” 4 hoteluri cu restaurante, baruri de zi si de noapte, terase-gradini restaurant, o baza de tratament balneoclimateric a hotelului “Siemens” din Mangalia, cunoscuta in toata Europa, aparatura medicala, autoturisme etc., bunuri a caror valoare este in cel mai rau caz posbil de 10 -12 milioane USD, cu doar 5 – 6% din aceasta valoare, respectiv 750.000 – 800.000 USD
   “Ce argumente a putut avea administratorul RVA Arin Stanescu, când a aprobat aceasta vânzare ???
   ………………………………………….
   “Toate falimentele de rasunet ale bancilor BIR , Bankcoop, Albina,BRS, BID precum si declansarea reorganizarii judiciare la Banca Dacia Felix si banca Columna au avut ca element comun, in afara de dificultatile financiare, inerente uneori oricarei banci cât de puternice, modul in care s-a declansat procedura falimentului sau a reorganizarii judiciare, care de fapt este etapa premergatoare, pregatitoare a falimentului, un mod de a opera care in mod izbitor are absolut in toate cazurile acelasi initiator : Arin Stanescu si firma lui de lichidare RVA.
   “Oriunde in lumea civilizata, in orice stat care are la baza economiei sale un sistem financiar bancar bine pus la punct, apar inevitabil falimentele unor banci ajunse in stare de insolventa, dar de aici, de la un mecanism liber, pur obiectiv al pietei si pâna la declansarea premeditata, cu rea intentie si rea credinta, initiata de fiecare data de aceiasi echipa. de acelasi grup de oameni, distanta si diferenta este fantastica; este diferenta in mod practic intre o necesitate a unui sistem si JAF.
   “Au fost nenumarate sesizari, plângeri, reclamtii, memorii ale creditorilor ale fostelor echipe manageriale ale bancilor aflate in faliment, ale unor fosti clienti precum si ale unor institutii ale statului, toate fara efect si fara tragerea la raspundere a celor care s-au facut vinovati de aservirea unei mari parti din sistemul bancar românesc in folosul propriu, prin devalizarea si ruinarea sistematica a bancilor pe care chiar acestia le introduceau in faliment.
   “Aceasta lipsa a unor rezultate palpabile, concrete se datoreaza cred urmatorului fenomen : institutia falimentului bancar este relativ noua – sa nu uitam ca toate bancile enumerate anterior au intrat in faliment in ultimii ani iar institutiile specializate ale statului nu au avut precedentul sau reflexul creat ca in cazul altor domenii cunoscute si mai putin noi, privind identificarea acestor infractiuni de un anumit specific si tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate.
   “Cel mai graitor exemplu in acest sens este memoriul adresat Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, Inspectoratului general al Politiei, Guvernului României, Presedintiei de catre Comisia de abuzuri a Camrerei Deputatilor, care fara indoiala este un document laborios, furnizeaza numeroase date si informatii, indica si autorii falimentarii frauduloase a bancilor dar nu precizeaza care sunt in mod exact acele fapte care sunt in afara celor doua acte normartive care guverneaza in primul rând falimentul bancar- precum si a celoralalte acte normative care reglementeaza falimentul bancar si care chiar incalca in mod evident toate aceste acte normative.
   “Daca s-ar pune la dispozitia unui expert, a unui specialist care vine din interiorul institutiei reorganizarii judiciare, a lichidarii si a falimentului, inclusiv cel bancar, toate documentele care au stat la baza deschiderii procedurii de faliment a bancii, toate actele si documentele produse in urma derularii acestei proceduri precum si arhiva fiecarei banci aflate in faliment pe ultimii 3 ani anteriori, deschiderii procedurii, atunci ar putea fi scoase la suprafata, evidemtiate exact acelel fapte aflate in afara actelor normative enumerate mai sus si Arin Stanescu si compania s-ar terzi in fata unor probe indubitabile care ar incheia sirul acuzelor evidente si astfel ar disparea cea mai oribila pata de pe fata sistemului bancar românesc.
   “Executantul “no comment” al lui Arin Stanescu la BIR este Lucian Groza, in prezent reprezentantul RVA – deci al lui Arin Stanescu la BIR, fost director la banca Albina, fost director la Bankcoop si omul de incredere al sefului peste ce a mai ramas din fosta banca.
   “Acesta, selectat cu grija de Arin Stanescu pentru docilitatea lui – executa “intocmai si la timp” comenzile sefului , aducând la indeplinire fara crâcnire ordinele de vânzare a activelor si a bunurilor mobile si imobile ale BIR, mai amâna o licitatie dând un nou termen, mai trebuie sa-i demonstreze unui concurent la o licitatie ca nu are documentatia completa si astfel nu are cum sa participe sau sa returneze unui evaluator sau expert raportul de evaluare sau expertiza a unor bunuri din averea BIR, pentru ca valoarea rezultata din raport este prea mare, s.a.
   “Au fost cazuri când Arin Stanescu si “Lucica”, astfel cum il alinta seful – au vândut sediile unor sucursale ale BIR, la a zecea parte din valoarea rezultata din raport si de la primul termen sau când impreuna cu asociatii lor in afacerea BIR – judecatorul sindic Negru Cristina – au contestat si anulat creantele certe probate cu documente ale unor creditori, sau invers, au transformat creantele unor creditori chirografari marunti in creante de miliarde sau zeci de miliarde cu caracter de privilegiu, impartind in general averea BIR, dupa bunul lor plac, sau mai exact dupa interesele de moment ale lui Arin Stanescu.
   “In ce priveste falimentul BIR, multe mai stie “Lucica” Groza dar extrerm de putin a spus pâna in prezent “.
   ………………………..
   “In vara anului 2002, Arin Stanescu era foarte exasperat pentru faptul ca fusese chemat la politie – in prima faza la Inspectoratul Judetean de Politie Ialomita si apoi se pare la Inspectoratul General al Politiei – pentru un autodenunt referitor la faptul de luare de mita de catre Arin Stanescu, in calitate de administrator al RVA, autodenunt facut de o persoana fizica din Slobozia sau din judet care cumparase de la RVA un IAS sau o ferma a unui IAS si care in autodenunt declara ca i-a dat mita un mliliard de lei, lui Arin Stanescu .
   “Nu stiu in ce faza se afla dosarul cu autodenuntul acelei persoane din Ialomita dar dupa o luna si jumatate – doua, când l-am intrebat pe Arin Stanescu ce s-a mai intâmplat cu actiunea cu autodenuntul acela, el mi-a raspuns evaziv ca nu mai stie nimic.Cred ca aceasta actiune cu vânzarea IAS-ului sau unei ferme IAS, care cu siguranta era debitoare la Sucursala Ialomita a BIR, au legatura cu vânzarea altor spatii comerciale precum si a sediului BIR din Slobozia pentru ca la un momennt dat, Arin Stanescu m-a intrebat daca nu sriu pe cineva care este interesat sa cumpere spatii comerciale precum si sediul BIR din Slobozia – aceasta fiind inainte de secventa in care se plângea de autodenunt – la care eu i-am raspuns ca nu cunosc pe nimeni interesat sa cumpere aceste imobile, dupa care de curând am citit in ziar ca PNA a facut arestari la Ialomita, la Slobozia, asupra unor persoane in legatura cu vânzarea-cumpararea unor spatii din Slobozia.
   “Interbarea care se pune firesc ar fi ce inseamna in traducerea lui Arin Stanescu afirmatia lui ca nu mai stie nimic de dosarul cu autodenuntul persoanei din Ialomita si ce s-a intâmplat de fapt cu vânzarea acelor spatii din Slobozia si care a fost rolul lui in aceasta tranzactie ?
   “In cursul anului 2001, Bankcoop, sucursala Braila, in calitate de creditor la S.C. “Insula Mare a Brailei” a vândut, in contul creantei pe care o detinea la aceasta debitoare aflata in procedura de reorganizare judiciara, un numar de câteva sute de capete de vita – vaci pentru lapte – aproximativ 700 – 800 bucati catre câteva persoane fizice, la un pret “special” ; o vaca de rasa pentru lapte la pretul unei oi de greutate mica spre medie.
   “S.C. “Insula Mare a Brailrei”, aflata in reorganizare judiciara, a formulat plângere penala privind aceasta vânzare frauduloasa la IPJ Braila, au inceput cercetarile dar administratorul RVA – firma care avea calitatea de lichidator al Bankcoop, banca aflata in faliment, deci inclusiv al sucursalei Bankcoop Braila, Arin Stanescu mi-a spus ca dosarul “cu vacile” este in nelucrare pe undeva pe la IJP Braila sau IGP, cu toate ca la inceputul anchetei era foarte agitat pe aceasta tema.
   “La sfârsitul anului 2001, mai exact in in luna decembrie – sau chiar in prima decada a lunii ianuarie a anului 2002, Arin Stanescu a scos ca persoana fizica, deci ca actionar al RVA, in numerar o suma mare de bani, in jur de 10 miliarde lei, din contul firmei RVA, ca dividende facând acest lucru in afara normelor legale care prevad ca dividendele cuvenite actionarilor unei societati comerciale ce pot fi incasate de acestia dupa incheierea exercitiului financiar al societatii si in mod expres numai dupa depunerea bilantului anual de inchidere al anului precedent, bilant depus la administratia finaciara de care apartine firma respectiva.
   “Misterul pietrelor pretioase. Pietrele pretioase lasate in garantie la BIR, care initial in baza unei expertize (evaluari) au fost luate in considerare ca garantie in limita sumei de 5 milioane USD, dar dupa deschiderea procedurii de faliment, administratorul RVA, Arin Stanescu, vine si pe baza altei expertize (evaluari), spune ca pietrele pretioase lasate in garantie, ar fi in cea mai mare parte a lor, false si ca n-ar valora in realaitate decât aproximativ 70.000 dolari
   “Care sa fie oare varianta corecta ?
   “In una din discutuile avute cu Arin Stanescu, la acesta acasa, dialogul ajungând intâmplator si la faimoasele pietre pretioase , remarcile facute in timpul discutiei, tonul ti mimica fetei abordate pe fondul acestor remarci m-au pus pe gânduri imediat dar mai ales dupa plecarea de la acesta de acasa.
   “Ma gândesc : nu cumva faimoasele pietre au fost pretioase la origine, când au ajuns in casete de valori ale BIR, si când s-au intors de la expertiza (evaluarea) comandata de administratorul RVA, deci al BIR, Arin Stanescu, in Belgia, erau pur si simplu false ??
   “Expertii din Belgia, platiti cu o suma foarte mare pentru aceasta evaluare comandata de Arin Stanescu, aveau vreo legatura cu asociatul belgian al acestuia” ???

   P.S. Detinem declaratiile olografe ale lui Fanel Pavalache

   Cu deosebita stima,

   Prof. Toma Balasoiu
   Tel./fax :021/210.14.03
   Mobil : 0721/681.427

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu