Mi-am lichidat conturile la ING in semn de protest

27 Jun, 2009  Banci, Initiative, amendamente, declaratii politice

10 Comentarii pana acum»

1. dan said

   am June 28 2009 @ 1:48 pm

   Respect pentru gestul lui Florin; daca jumatate din romani ar reactiona asa la abuzuri atunci nu ar mai ramane picior de nesimtit sau abuz in tara asta.

2. Eugen said

   am June 28 2009 @ 6:32 pm

   Mi-am desfiintat si eu contul la ING vineri, intrucat comisionul lor de administrare cont/card de 30 RON anual mi se pare ridicol, atata vreme cat banca Transilvania de ex. nu percepe niciun fel de taxa sau comision doar pentru ca detin un card la ei.

3. lt. col. Theodor Thobescu said

   am June 29 2009 @ 9:56 am

   Toat? admira?ia pentru gestul dv.

   Azi ?i eu îmi voi închide toate conturile la ING, pentru nesim?irea managementului de vîrf al ING.

   Comisionul lor de administrare cont/card de 30 RON anual este cel mai mare de pe pia??.

   La Banca Transilvania nu se percepe nici un fel de taxa sau comision doar pentru ca detin un card la ei, iar comisionul la retragerea de numerar de pe card este 0 ZERO, indiferent de sum?.

4. Lolita Pop said

   am June 29 2009 @ 10:14 am

   Felicitari, domnule Negritoiu, sustin punctul dumneavoastra de vedere. Sprijin initiativele de a atrage atentie asupra abuzurilor administratiilor publice, dar pentru domenuil privat dl. Urban ar trebui sa-si cunoasca limitele competentelor sale in calitate de “senator”. Desi apreciez demersurile domnului Urban Iulian, in mare parte din ele se simte clar un demers electoral. In plus dl. Urban pierde din start credibilitate macar din cauza partidului sub protectia caruia a ales sa pledeze. In privinta clientilor bancilor…cred ca 85% din ei nu cunosc clauzele contractuale pe care le accepta inca de la inceput. Pentru “customer care” ca la carte in Romania ar trebui ca fiecare firma sa aiba un angajat pentru fiecare client ca sa-i explice si sa-l consilieze….e aberant. Romanii nu mai au responsabilitate pentru nimic. Nici cei din senat, nici cei de pe strada…incercam mereu sa gasim vinovatul in alta parte. Apreciez ING-ul ca institutie, desi am refuzata de 2 ori la interviu… este un etalon in calitatea serviciilor oferite.

5. aspida said

   am June 29 2009 @ 10:16 am

   Raspunsul dlui Negritoiu mi se pare pertinent … corect si la obiect… cu o specificare în plus (lamurire pentru cei ce n-au înteles exact contextul): dl Urban este senator dar, în cazul unor interpelari de genul celei facute pentru sprijinirea unui reclamant, calitatea de senator nu mai trebuie invocata!
   Din toata tarasenia lipseste reclamatia în baza careia dl Urban a facut întâmpinare (asa se cheama în limbajul -dupa opinia mea, caduc- ce se practica în justitie?). Ar fi utila completarea postului cu aceasta reclamatie, sa înteleg si eu, tâmpita, de ce reclamantul acuza banca de «”raspuns” plin de “customer care”»… Mda… dupa ce m-am plimbat din link în link, m-am lamurit, dar ramân la parerea mea: asta e un material nou si nu avem timp de plimbat din post în post…
   Nu e singura data când am vazut aici, pe blog, asemenea interventii… exact în acelasi stil care se practica si pâna în 1989, când X reclama o nedreptate unui for superior institutiei reclamate, iar forul respectiv trimitea institutiei reclamate reclamatia cu indicatie de «a se analiza si rezolva»… grav e ca pe vremea respectiva, «forul superior» avea toate pârghiile îndemâna pentru a rezolva neregulile, dar era mai comod sa trimita plângerea reclamatului…

6. Ionut said

   am June 29 2009 @ 10:17 am

   Ca vreti sa boicotati o banca este foarte ok ? Dar sa aduceti astfel de argumente este patetic.

   Comisionul anual de 30 lei nu este cel mai mare, daca ati fi fost in cunostinta de cauza ati fi vazut ca alte banci practica comisione mai mari.

   Conteaza ce face banca de banii aceia nu cat de mare este.
   Iar punctul de vedere al bancii mi se pare foarte intemeiat si obiectiv.

7. prada said

   am June 29 2009 @ 11:55 am

   95% din bani sunt crea?i de c?tre b?ncile private
   Sunt crea?i din nimic prin intermediul creditelor îns? reu?esc s? îi restituie prin dobânzi.

   Enric Duran

   A trecut deja mai mult de un an de la apari?ia crizei financiare. De când a ap?rut în Statele Unite, cu numele de “criza subprime”, s-au scris multe, explicându-se cu mai mult? sau mai pu?in? precizie ?i succes, despre cum s-a produs aceast? criz? în cele mai concrete aspecte. Ceea ce nu s-a explicat prin nici un fel de mijloc de comunicare în mas?, este cum nevoia de cre?tere exponen?ial? a actualului sistem financiar reprezint? cauza fundamental? a p?r?ii speculative, ?i deci a acestei crize, pe lâng? leg?tura direct? cu criza energetic? ?i alimentar?. A?a c?, vom profita de aceast? ocazie de a ajunge la public, pentru a explica nu atât criza creditelor cât fundalul acesteia care face ca sistemul financiar actual s? fie o mare în?el?torie pentru lumea care munce?te, precum ?i un pericol pentru supravie?uirea pe aceast? planet?. Vom în?elege în acest fel rolul pe care îl joac? b?ncile ca principal responsabil în definitiv a tot ceea se întâmpl?.

   Istoria cre?rii banului

   Originea b?ncii o g?sim atunci când aurul era adev?ratul ?i propriul ban ?i, astfel, aceasta era p?strat în magazinul cu bijuterii. Dar cum aurul era foarte greu ?i incomod de deplasat, banul din circula?ie îl reprezentau participa?iile acestui ban metalic (adic? entit??i fizice concrete). Într-o zi, proprietarul magazinului cu bijuterii s-a gândit c? ar putea cere dobânzi pentru împrumutarea acestor participa?iuni ?i pentru a compensa acest lucru, a început s? pl?teasc? o dobând? mai mic? celor care depozitau acest aur; astfel a început în Europa business-ul bancar.
   Acest sistem întâmpina o problem?, aceea c? posibilitatea de a împrumuta bani era clar limitat? de cantitatea de aur din circula?ie; atunci, proprietarii magazinelor cu bijuterii, deja transforma?i în bancheri, au inventat sistemul de rezerv? frac?ionar?, care permite existen?a unei rezerve reprezentând o parte din ceea ce se împrumut? în realitate. Ori, altfel vorbind, plecând de la un ban real, se creeaz? din nimic, într-o propor?ie care, ?inând cont c? nu toat? lumea vor retrage banii to?i odat?, nu pune niciodat? în dificultate bancherii în momentul restituirii depozitelor. Aceast? propor?ie era în mod obi?nuit de 10%, sau de 10 unit??i în circula?ie pentru fiecare unitate de aur existent în rezerv?.
   Aceast? cre?tere a banului în circula?ie a favorizat dezvoltarea comercial? în lume ?i, odat? cunoscut? de c?tre state, în loc s? fie interzis?, a fost reglementat?. Pentru a ?ine sub control riscul cunoa?terii faptului c? nu exista bani pentru a fi restitui?i tuturor odat?, s-a creat sistemul b?ncilor centrale, care dispuneau de rezerve de aur adi?ionale pentru a putea împrumuta b?ncile în momentele de criz?.

   Crearea banului în prezent

   Cu timpul, sistemul b?ncilor centrale ?i de rezerv? frac?ionar? a devenit dominant în lume; aurul care garanta banul aflat în circula?ie s-a diminuat treptat pân? când în anul 1971 a disp?rut aurul de referin??. Asta înseamn? c? s-a renun?at la folosirea aurului ca baz? real? a banului.
   Schimbând acest aspect fundamental al sistemului monetar, b?ncile centrale ?i sistemul de rezerv? frac?ionar? au continuat s? existe, îns? cu rezerve care constau doar în însemn?ri bancare create intr-un anumit moment de c?tre b?ncile centrale; rezerve ce însemnau bani, îns? care nu erau garantate prin nici o moned? cum c? ar fi avut vreo baz? material?. Acest lucru schimb? complet natura banului deoarece tot ceea exist? acum în circula?ie vine din nimic ?i a?adar reprezint? un simplu contract, care are valoare doar pentru faptul c? ne d?uneaz? tuturor. Este deci pur ?i simplu o conven?ie recunoscut? de majoritatea persoanelor.
   Banul care se creeaz? în ziua de azi, se creeaz? în principal plecând de la împrumuturi, sau sub form? de debite, publice, comerciale, externe sau private. Când debitele sunt restituite, acest ban dispare, a?a încât sistemul financiar s? dispun? de un instrument pentru extinderea sau reducerea banilor din circula?ie.
   Banul este creat de b?ncile centrale sau de b?ncile private. Doar 3 – 5% din banul aflat în circula?ie a fost creat de c?tre b?ncile centrale, restul fiind creat de c?tre b?ncile private prin intermediul creditelor, precum ?i (?i din ce în ce mai mult) prin intermediul unor sisteme complexe de speculare financiar?.
   În ziua de azi, crearea banului este limitat? doar de un regulament care indic? în care condi?ii b?ncile pot împrumuta bani ?i cum trebuie s? î?i aranjeze conturile în bilan?ul lor pentru a putea face acest lucru.
   În cazul Uniunii Europene, regulamentul care reglementeaz? b?ncile prin intermediul BCE (Banca Central European?), precizeaz? trebuie s? existe o rezerv? de minim 2% din totalul banilor; procentul restant de 98% poate fi împrumutat ?i investit. Banu depozitat pentru o perioad? egal? sau mai mare de 2 ani nu este luat în considera?ie de aceast? norm?, ?i poate fi investit 100%. Toate acestea sunt precizate în articolul 4 al Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).

   Statele înainte de crearea privat? a banului

   Dac? banul nu mai este aur (acesta a fost motivul pentru care a fost creat sistemul b?ncii comerciale ?i al b?ncilor centrale, ca responsabile cu p?strarea aurului ?i convertirea acestuia în monede de circula?ie), cum de b?ncile continu? s? fie unicele institu?ii care pot crea banul? Si de ce fac acest lucru doar sub form? de debit ce trebuie restituit cu dobânzi?
   Altfel zis: de ce Statele trebuie s? pl?teasc? dobânzi b?ncii lor centrale pentru a putea astfel finan?a cheltuiala public?, când banul ar putea fi creat direct de c?tre Stat în momentul realiz?rii acestor cheltuieli?
   Poate, singurul r?spuns logic care ne poate veni în minte este acela c? banca controleaz? guvernele ?i nu invers.
   Mayer Rothschild, membrul dinastiei europene a celor mai puternici bancheri, este amintit pentru n motto de-al s?u: “L?sa?i-m? s? emit ?i s? controlez crearea banului unei na?iuni ?i nu îmi va p?sa c? face?i legi”..
   Dobânzile ?i necesitatea cre?terii exponen?iale
   Când o banc? acord? un credit, aceasta creeaz? o sum? principal? de credit, îns? nu ?i banul corespondent dobânzilor pe care banca îl oblig? pe debitor s? le pl?teasc? pe parcursul perioadei creditului. Având în vedere c? tot banul aflat în circula?ie se creeaz? sub form? de debit cu dobând?, putem concluziona c? banul pentru restituirea tuturor dobânzilor debitului pur ?i simplu nu exist?.

   Atunci, cum de sistemul financiar a supravie?uit atât timp? În principal din dou? motive.

   1. Deoarece se finan?eaz? cu datorii din ce în ce mai mari, adic? banul aflat în circula?ie trebuie s? creasc? în mod constant a?a încât s? se poat? pl?ti dobânzile debitelor ?i sistemul s? nu cad?. Acesta lucru este legat de modul în care sistemul încurajeaz? din ce în ce mai mult lumea a se îndatora; începând cu oameni cu credite ipotecare, credite personale u?oare ?i rapide, c?r?i de credit, dar ?i companii ?i state. Deci, vorbim de cre?tere exponen?ial?, de economie ?i de consumul resurselor naturale ale planetei.

   2. Deoarece exist? persoane care nu returneaz? suma principal? a debitului ?i pl?tesc doar dobânda. Acesta este cazul datoriei publice a celor mai puternice state, sau a diferitelor institu?ii ?i societ??i potente care beneficiaz? de condi?ii privilegiate; sau, probabil,al tuturor inven?iilor gen poli?e ?i c?r?i de credit, la care nici m?car nu se restituie suma principal? ?i este normal a se reînnoi contractul an dup? an în mod nelimitat.
   În orice caz, aceasta ne d? de în?eles, pân? la ce punct sistemul financiar are nevoie s? creasc? datoriile, ?i cum se poate ajunge s? se pun? în rela?ie cre?terea creditelor ipotecare ?i a creditele de consum cu între?inerea curent? a sistemului financiar.
   A?adar, în contextul general, toat? lumea este datoare, iar diferen?a este doar dintre cei care trebuie s? ramburseze datoriile ?i care nu.

   Banca ?i pia?a imobiliar?

   Dac? acum 15 ani era de neconceput c? se va acorda o ipotec? pentru o perioad? de mai mult de 15 sau 20 de ani, aceast? posibilitate a fost exact dublat?, de c?tre b?nci ?i fonduri, ajungând pân? la 35 ?i 40 de ani de ipotec? în prezent. Prin aceast? ac?iune la fel de simpl? pe cât de ostil?, banca a provocat ?i facilitat cre?terea pre?ului casei, deoarece cre?terea capacit??ii de îndatorare a persoanelor, a determinat cre?terea pre?urilor.
   De acest lucru a beneficiat banca, deoarece, prin ipoteci, a putut crea ?i cere dobânzi într-o cantitate foarte mare ?i cu un indice minim de întârziere, datorit? nevoii de baz? reprezentat? de cas?. Odat? cu cre?terea pre?urilor a avut loc o cre?tere exorbitant? a beneficiilor principalelor societ??i de construc?ie ?i imobiliare ale Statului ?i în consecin??, a propriilor beneficii, având în vedere c? ac?ionarii majoritari ale acestor societ??i sunt, în principal, b?ncile ?i casele de economii.

   Infla?ia ca furt silen?ios al puterii noastre de cump?rare

   Prin crearea banilor ?i cererea unei dobânzi pentru ace?tia, b?ncile creeaz? infla?ie, sau, mai bine spus fac s? creasc? cantitatea de bani disponibil?, f?r? ca în acela?i timp s? aib? loc ?i o cre?tere a ofertei de bunuri ?i servicii. Dac? ar cre?te cantitatea de bani din circula?ie dublu, f?r? ca în acela?i timp s? aib? loc ?i o cre?tere a cre?terea volumului de produse in aceea?i m?sur?, nu am deveni de dou? ori mai boga?i, deoarece bunurile ?i serviciile sunt acelea?i, doar pre?urile s-ar dubla.
   Aceast? înmul?ire a banului pe care suntem obliga?i s? îl folosim, ne afecteaz? pe to?i (clien?i sau nu ai b?ncilor), ?i când acest privilegiu se men?ine exclusiv pentru un grup de institu?ii private, putem concluziona c? este vorba de un furt legalizat, din cauza c?ruia banii î?i pierd valoarea de fiecare dat? când îi avem în mân?. Toate luate în considera?ie, înseamn? o mare suma furata.
   Mai mult, infla?ia serve?te, de asemenea, pentru a închide cercul, deoarece face ca banul s? aib? un singur loc sigur unde s? fie protejat de riscul pierderii valoare, ?i acest loc este o banca. Deci, oamenii, în special cei care economisesc, sunt for?a?i s? se protejeze împotriva devaloriz?rii c?utând refugiu într-o banc?, care, cu aceast? nou? intrare va putea crea mai mul?i bani ?i produce mai mult? infla?ie, f?când astfel ca ciclul s? nu se mai opreasc?. Infla?ia atrage banii no?tri în sistemul bancar ?i este cel mai bun stimulent pentru captare depozitelor.
   Una din consecin?ele a acestui proces este exproprierea care afecteaz? pensionarii. Lucr?torii, cei retra?i, de?i au petrecut o via?? întreag? dedicat? muncii, la sfâr?itul vie?ii lor productive î?i dau seama c? pensie le acord? o putere de cump?rare din ce în ce mai sc?zut?. Exact acea vârst? la care ar trebui s? se poat? bucura de toate eforturile f?cute, se dovede?te a fi aceea în care au mai pu?in.

   Furtul financiar în mediul interna?ional

   Finan?area intervine chiar ?i în contextul comer?ului interna?ional, adic? în cadrul exporturilor ?i al importurilor de materii prime ?i bunuri fabricate. Dac? o ?ar? ar avea balan?a de pl??i negativ?, ?i anume, pl?te?te mai mult pentru ceea ce import? decât încaseaz? pentru ceea ce export?, nu ar putea cump?ra ceea ce vrea, dac? nu s-ar îndatora.
   Datoria extern? este, prin urmare, un rezultat al deficitului comercial al societ??ilor ?i al guvernului unei ??ri în balan?a sa de pl??i interna?ionale.
   De la sfâr?itul celui de al doilea r?zboi mondial, acest comer? interna?ional se realizeaz? în principal în dolari, iar din anul 1971, fiind eliminat aurul ca referin??, Federal Reserve American? (FED) are libertatea deplin? de a introduce sau scoate din circula?ie dolarii pe care îi vrea, deoarece aceasta nu trebuie s? dea explica?ii nim?nui, ?i nici s? prezinte vreo garan?ie, iar acest lucru este valabil, îns? pentru 3 / 4, pentru b?ncile private din Statele Unite, cu singura limit? de propor?ie pe care trebuie s? o men?in? ca rezerv?. În acest fel, controlând crearea dolarilor, o minoritate financiar? (amintim c? FED este o entitate privat?) monitorizarea valorile rela?ii economice interna?ionale. În acest fel, SUA poate cump?ra tot ce vrea, în str?in?tate, în timp ce celelalte ??ri suporta datoriile pe care trebuie s? pl?teasc?. Puterile interna?ionale profit? de aceste datorii pentru a obliga ??rile debitoare s? adopte anumite politici de deschidere a frontierelor lor comer?ului cu acestea ?i specula?iilor financiare, împingându-i pe cei poten?i în a se apropia de produc?iile lor ?i de resursele naturale la pre?uri derizorii (a se vedea FMI ?i Banca Mondial? ).
   Banul, în final, a?a cum este conceput azi este un instrument prin care anumite puteri financiare se apropie de toate resursele naturale ?i umane de pe planet?.
   Cre?tere infinit? versus Planet? finit?

   Acest sistem financiar depinde deci de acordarea de cantit??i din ce în ce mai mari de bani cu împrumut. Împrumuturile în cele din urm? vor duce la un impact asupra mediului, deoarece oamenii le solicit? pentru a cump?ra o ma?in?, pentru a c?l?tori, pentru a extinde o afacere sau pentru a construi case, de exemplu. Putem vedea, prin urmare, c? acest sistem de cre?tere economic? prin intermediul împrumutului depinde de conversia constant? ?i în cre?tere a resurselor naturale în CO2 ?i a altor reziduuri. A?adar, în momentul în care se ajunge la limitele de cre?tere a produc?iei de energie, datorit? declinului petrolului ?i, atunci când, în acela?i timp, se apropie de limitele multor extrac?ie minerale, se poate concluziona c? acest sistem crea cu mai mult de 300 de ani în urm?, pe baza de credit în cre?tere, nu mai poate continua astfel ca în ziua de azi.
   Aceast? observa?ie coincide cu o mare Criza financiar? global?, astfel încât îndr?znim s? ne întreb?m: Criza actual? înseamn? sfâr?itul sistemului financiar bazat pe cre?terea sa?

   R?zboaie ?i finan?e

   Poate c? nu v? surprinde s? auzi?i c? în spatele tuturor r?zboaielor sunt interesele industriei de armament pentru vânzare unei cantit??i mai mari de arme ?i încasarea unei sume mari de bani. Crearea nevoilor acolo unde nu erau, este un lucru comun tuturor practicilor capitalismului actual. C? este vorba de arme, noi televizoare, sisteme video de supraveghere sau de aparate electrocasnice, aveam mereu de-a face cu interesele comerciale.
   Mai pu?in cunoscut? publicului larg, este utilizarea r?zboaielor de c?tre lumea finan?elor. Banca se folose?te de r?zboaie în cel pu?in dou? moduri fundamentale. Pe de o parte, costurile astronomice care genereaz? un r?zboi permit puterilor financiare s? acapareze controlul ??rilor ce se afl? în lupta: ele vor trebui s? se confrunte pentru mul?i ani cu datoria extern? contractat?, a?a cum de-a lungul istoriei, a fost cazul statelor Nicaragua Filipine, Nigeria, Camerun, Coasta de Filde? ?i Zair. Pe de alt? parte, r?zboaie, în care intervin marile puteri, cum ar fi SUA, permit crearea unei mare suma de bani sub forma de datorie public?, la care se pl?te?te doar dobânda, ?i în acest mod se ofer? sistemului lichiditatea de care are nevoie. R?zboiul din Irak a permis b?ncilor din SUA s? creeze 3 miliarde de dolari înc? de la începuturile sale. Aceasta a fost costul ini?ial al r?zboiului pentru SUA ?i deci este cifra care a f?cut s? creasc? datoria lor na?ional? în aceea?i perioad? (care a crescut azi numai pentru finan?area acestui r?zboi, la aproximativ 10 miliarde de dolari). Sunt bani care nu sunt pl?ti?i de cet??enii nord-americani, ci cet??enii întregii lumi, prin intermediul infla?iei.

8. dan said

   am June 29 2009 @ 7:09 pm

   Cinste pentru dl. Negritoiu; asa trebuie sa facem toti; daca avem sange in noi si nu vrem doar sa ne mazetim sau lamentam degeaba.
   Multumesc d-le senator Urban ca ne determinati sa avem reactiile pe care ar trebui sa le avem si singuri

9. constantin said

   am June 29 2009 @ 11:23 pm

   In definitiv ,fiecare este liber sa isi aleaga banca pe care o doreste, nici o banca nu te obliga sa iti deschizi cont la ea.Iar daca esti nemultumit, iti lichidezi contul si gata……Cred ca sunt singurele institutii din Romania neafectate de criza, nu am vazut nici un sediu inchis de banca, nici o disponibilizare anuntata si asta datorita super guvernantilor nostri care au fugit rapid pe piata financiara internationala sa ne indatoreze inrobitor si sa umfle sacii bancilor….

10. ioniel said

    am June 30 2009 @ 8:17 am

    TARE PROSTI NE MAI CREDETI SA PUNEM BOTU’ LA DECLARATII TIP : “MI-AM LICHIDAT TOATE CONTURILE”. HA HA HA

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu