Reactie de bancher : abuzezi de functia de senator daca aperi consumatorii
Urmare a interpelarii trimis de mine catre ING BANK si despre care am scris aici http://www.urbaniulian.ro/2009/06/17/ing-iti-fura-banii-din-cont/, iata ce raspuns am primit de la dl. Misu Negritoiu.
In viziunea acestui stimabil domn bancher, abuzezi de functia publica atunci cand aperi consumatorii, si poate ca ar considera ca imi fac bine treaba in Senat daca asi fi pres la proiecte de legi care favorizeaza bancile; Isi permite sa fie ironic la adresa unui parlamentar ales de 21000 de romani, deranjat de faptul ca eu ajut consumatorii de servicii bancare care sunt abuzati. Ce ar dori dl. bancher ? sa inchizi domne ochii, eventual sa primesti un credit preferential ceva, sa taci, sa mergi pe burta, si sa-i lasi pe mai departe sa faca ce au au facut pana acum in ultimii 10 ani in Romania : haiducie si dispret in respectarea legii.
Nu spune nimic despre reclamatia primita sau despre modul in care ING BANK intelege sa rezolve situatia, si se leaga de statutul meu de colector de debite, desi nu am lucrat , nu lucrez si nu voi lucra niciodata pentru ING BANK, in conditiile in care aceasta nu intelege sa respecte clientul roman asa cum il respecta pe cel olandez, acasa la dansii in Olanda.
Sfidator, domnul bancher pretinde ca nu datoreaza explicatii fata de un Senator, adica indirect, nu datoreaza explicatii fata de romanii care l-au trimis in Parlament. Concluzia : bancile pot sa incalce legile, sa nu respecte drepturile clientilor, pentru ca au impresia ca, nu datoreaza explicatii nimanui in aceasta tara, afara de explicatiile legate de profit in fata propriilor actionari. Stilul arogant este debordant in acest mesaj, in care repert, nu se raspunde la sesizarea initiala.
Ei bine, voi folosi calitatea de Senator sa promovez legi care sa-i apere pe romani, voi continua sa-i apar in fata abuzurilor bancilor, si nici un favor nu se va mai face in fata acestor entitati care, au impresia ca isi pot permite sa faca ce vor, cand vor si cum vor in aceasta tara.
From: <misu.negritoiu@ing.ro>
Date: 2009/6/25
Subject: RE: Interpelare ref. la servicii ING
To: iulian.urban@senat.ro, office@anpc.ro
Cc: ioana.regenbogen@ing.ro, magdalena.calangiu@ing.ro
Excelenta,
Va asigur ca sesizarea Dlui Marius Popescu s-a bucurat de atentia
cuvenita. Daca dinsul nu este multumit cu raspunsul primit de la banca
desigur ca poate sa (a) intrerupa relatia cu banca (si este cea mai
serioasa sanctiune pentru noi care ne dorim numai clienti multumiti) sau
(b) sa se adreseze instantelor competente (spre exemplu ANPC) care ar
putea eventual sa-l convinga ca banca nu a gresit cu nimic (pozitia de
consumator de servicii finaciare presupune si intelegerea functionarii
pietei).
Nu inteleg insa la ce "dispozitii legale" va referiti Dvs. Cind ne
solicitati "sa demarati o investiogatie" si "sa ne comunicati in scris
rezultatul anchetei". Banuiesc ca si atunci cind esti la primul mandat
in Parlamentul Romaniei exista un minim de informare pentru noii veniti
cu atributiile, drepturile si obligatiile senatorilor (pe linga
Constitutia Romaniei, Regulamentul de functionare a celor doua Camere
etc). In cazul de fata s-ar putea sa fiti intr-un conflict de interese
major cu privire la aceasta interventie fata de functia Dvs.publica. In
calitate de senator puteti cel mult sa interpelati membrii Executivului
si sa cereti explicatii cu privire la executarea atributiilor ce le
revin, dar in nici un caz nu puteti interpela o institutie privata si
nici nu puteti interveni sa rezolvati o problema pentru o persoana.
Parlamentarii sunt alesi si platiti din banii contribuabililor sa faca
legi bune ca sa functioneze economia si societatea pentru toti. Ei
reprezinta segmente sociale cu interese comune si adreseaza probleme
generale, nu specifice pentru anumite persoane. Sunt convins ca puteti
initia proiecte de legi ca piata sa functioneze mai bine, dar nu puteiti
sa ne trageti la raspundere pentru "grave abuzuri si nereguli" decit
daca Dvs.abuzati de functia politica.
Noi nu va datoram in calitatea Dvs de senator nici o explicatie "avind
in vedere dispozitiile legale". Ca folositi aceasta calitate in
realizarea celorlalte pozitii ale Dvs. ca membru in diferite comitete
pentru colectarea datoriilor sau protectia consumatorile este in sine un
conflict cu functia publica. Nu si daca din aceste pozitiii ati
contribui si al educarea consumatorilor.
Va doresc Excelenta sa va indepliniti misiunea politica pe care v-a
incredintat-o electoratul din judetul Ilfov si sa contati pe cooperarea
noastra,
Misu Negritoiu
-----Original Message-----
From: Urban Iulian [mailto:iulian.urban@senat.ro]
Sent: Wednesday, June 17, 2009 12:37 PM
To: office@anpc.ro; Negritoiu, M. (Misu)
Cc: mcpopescu@yahoo.com
Subject: Interpelare ref. la servicii ING
Buna ziua,
Stimati Domni,
Plecand de la reclamatia Dlui Marius Popescu pe care o regasiti mai jos,
va solicitam avand in vedere dispozitiile legale, sa demarati o
investigatie vizand aceste grave nereguli si abuzuri la care a fost
supus
consumatorul.
Va solicitam sa ne comunicati in scris atat demararea investigatiei
cat si rezultatul anchetei desfasurate si sanctiunile aplicate.
Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
danny said
am June 26 2009 @ 12:29 pm
Sa mori tu Negritoiule ? va deranjeaza ca cineva se mai gandeste si la noi hotule ?
Iuliu said
am June 26 2009 @ 12:29 pm
Este josnic pentru un sef de banca ca s-a pretat sa dea un raspuns abject unui senator.
D-le Negritoiu, matale esti uns pe fonctie si pe bani multi furati de la noi de actionari, senatorul Urban este ales de noi sa ne apere , intelegi ? Nu cred
evelyn said
am June 26 2009 @ 12:30 pm
O sa traduc raspunsul trimis d-lui senator de acest bancher si il vor inainta catre toate mailurile angajatilor ING din Olanda.
Acolo un bancher nu are curajul sa scrie asemenea prostii unui demnitar.
Eugen said
am June 26 2009 @ 12:31 pm
Ba cat tupeu este inmagazinat in nea caisa asta; dupa ce ca salariul lui este incasat din dobanzile cu care ma fura de dimineata pana seara, isi permite el sa faca consideratii.
D-le Urban, abuzeaza domne de functie si impreuna cu presedintele Basescu, rade domne tagma asta de jefuitori
Tica said
am June 26 2009 @ 12:35 pm
Negritoiule, te-ai oparit ca vi se sufla in ciorba ? Hotii dracu, ce bine v-ar sta in puscarii ma nemernicilor.
Ati supt si seva din maduva mea si a familiei mele de 3 ani pentru o scrba de credit de consum de 1000 euro. Huooooo.
Lasa ca o sa avem noi grija de voi.
PS- sa il pupati in cur pe senatorul Urban ca il mai votam inca 10 mandate de acu inainte ca sa ne apere de voi cretinilor.
Daniela said
am June 26 2009 @ 12:36 pm
Cand va ziceam eu ca si-au luat lumea in cap. Daca ANPC-ul l-au mituit sa nu le dea amenzi, daca la Guvern au cotizat sa le promoveze proiecte de legi , acum dau nasul cu un Parlament uninominal care le da cu flit.
Respect pentru presedintele Basescu si pentru senatorul Urban ca dau cu bancile de pamamnt si va rog sa o faceti si mai tare, sa le popularizati marsaviile si apoi sa le puneti botnita acestor escroci
Dan said
am June 26 2009 @ 12:42 pm
Stati sa inteleg : lui Marius [ parca asa il cheama pe clientul care a facut reclamatia ] nu i-a dat nimeni raspuns de la banca asta se smekeri, in schimb directorul bancii, il ia in baza pe senatorul Urban Iulian ? Asta inseamna ca se simt incoltiti. Dati-i bataie d-le Urban. Noi va votam, dvs. luptati cu hotii astia; eu unul vin la vot numai daca am de votat oameni ca dvs. si ca mine sunt milioanele de romani care in ultimii ani nu au votat pentru ca nu aveau pe cine.
D-le Negritoiu : nu ai obraz moncher
radu said
am June 26 2009 @ 12:55 pm
Ce nesimtit. Dar de cat fura de la noi nu zice nimic nenea asta ?
raul said
am June 26 2009 @ 1:11 pm
In loc sa infunde puscariile pentru sabotarea economiei nationale, isi permit sa faca comentarii penibile la cererea JUSTIFICATA si PERTINENTA a senatorului.
D-le bancher [ hot ] un senator are dreptul sa va ceara orice, pentru ca el are mandat de la noi, sa faca acest lucru. Nu fiti mai penibil si mai infractor decat deja sunteti.
Imaginea voastra publica ca bancheri este una asociata hotilor ordinari, asa ca , ciocu mic
denis said
am June 26 2009 @ 1:13 pm
Auziti, de ce nu facem si noi ca scotienii sa mergem sa dam foc la banci, si sa atacam resedintele luxoase ale smenarilor care si=-au facut averi prin banci, din cat au furat de la noi ?
Daca se organizeaza un puci contra bamncilor,ma bag imediat; am o bata de baseball din aluminiu
asistentapentruconsumatori.ro said
am June 26 2009 @ 1:21 pm
Reclamati abuzurile la care sunteti supusi la office@asistentapentruconsumatori.ro
Lupta noastra a celor de la Asociatia http://www.AsistentaPentruConsumatori.ro se duce impotriva abuzurilor la care sunt supusi consumatorii romani.
Pentru asta avem nevoie ca voi, sa ne scrieti despre fraudele sau abuzurile la care sunteti supusi de catre comercianti sau autoritati.
Noi preluam sesizarile voastre si ne luptam pentru ca drepturile sa va fie recunoscute.
TOT CE AI DE FACUT ESTE SA NE SCRII LA ADRESA office@asistentapentruconsumatori.ro
barbu said
am June 26 2009 @ 1:24 pm
Toti securistii au ajuns bancheri. SCapam de ei doar dandu-le foc la sobolanii astia
miki said
am June 26 2009 @ 1:33 pm
ING nu e banca..
am fost la ei sa depun niste euro si surpriza…
mai aveam nevoie de 3 euro pt suma, dar ei nu pot sa schimbe
euro din lei, pt ca nu au schimb valutar… Da de ce mai afiseaza cursurile pe perete?!?! si m-au trimis la casa de schimb.
Ma intorc si aflu ca ei nu incaseaza decat sume rotunde, 150 sau 155, nicicum 152.1 eur. Foarte tare….
Si asta se intampla la sediul central din Sibiu.
na poftim cultura.
Noua Dreapta said
am June 26 2009 @ 1:40 pm
Am impresia ca idiotii astia din banci, nu isi dau seama cat de aproape sunt de momentul la care vor fi exterminati.
Astia chiar au impresia ca suntem sclavii care trebuie sa-i imbogateasca pe ei in veci de veci ? Bancile incearca sa subjuge omenirea asa cum a incercat Biserica de vreo 2000 de ani, insa vor sfarsi lamentabil
MIhai said
am June 26 2009 @ 2:02 pm
Sa mori tu Negritoiule ca nu te poate interpela senatorul…Este mai bine sa te interpeleze vreo 3-4 pagubiti in parcare si sa te trimita direct la reanimare
http://www.urbaniulian.ro/2009/06/25/initiativa-legislativa-privind-combaterea-practicilor-incorecte-ale-comerciantilor-in-relatia-cu-consumatori-a-primit-avizul-favorabil/ said
am June 26 2009 @ 2:02 pm
http://www.urbaniulian.ro/2009/06/25/initiativa-legislativa-privind-combaterea-practicilor-incorecte-ale-comerciantilor-in-relatia-cu-consumatori-a-primit-avizul-favorabil/
Postati aici toti cei furati de ING ca sa inteleaga mai bine directorul acestei banci said
am June 26 2009 @ 2:03 pm
Hai sa postam aici toti cei furati de ING BANK ca sa scoatem barna din ochii acestui tip arogant
http://www.urbaniulian.ro/2009/06/26/brd-obligata-de-senatorii-juristi-sa-despagubeasca-deponentii-care-au-avut-sume-de-bani-in-1991-pentru-achizitia-de-autoturisme-dacia/ said
am June 26 2009 @ 2:04 pm
http://www.urbaniulian.ro/2009/06/26/brd-obligata-de-senatorii-juristi-sa-despagubeasca-deponentii-care-au-avut-sume-de-bani-in-1991-pentru-achizitia-de-autoturisme-dacia/
HIM said
am June 26 2009 @ 2:19 pm
domnu misu, ia de scrie corect la tastatura… mai greseste omul, dar matale chiar ai adunat multe in acel text…
sau e o blonda buna-buna care a tehnoredactat dupa dictare?…
domnu misu, intr-o tara cum ar fi Germania, un om de calitate si-ar fi dat demisia, in loc sa scrie raspunsuri “la obraz”…
dar la dumneata, ca bancher, nu se pune… matale poti sta acolo in functia de bancher…
apropo, dumneata cui raportezi mai sus? in afara de Dumnezeu, vreau sa zic, mai ai si un sef de sucursala sau ceva?
poate ii dam forward la raspunsul dumneatale, sa vedem ce zice…
MPS said
am June 26 2009 @ 2:28 pm
He, he… nici sa inteleaga cui ii este adresat mailul nu poate.
Din cate inteleg eu Domnul Urban, a solicitat Anpc-ului sa deschida o ancheta nu bancii… Ceea ce cred ca are dreptul. Si daca nici el (Dl Urban, adica) nu are dreptul, atunci cine dracu ? Eu, toti ceilalti care au scris ? Nu cred.
un contribuabil said
am June 26 2009 @ 2:31 pm
cu cat tupeu vorbeste acest bancher, parca nu pe spatele nostru si-ar putea cumpara painea zilnica. Dar cand le cerem sa-si argumenteze faptele/deciziile te iau la misto. ING si-a pierdut inca un consumator fidel si multumit. Dar cine le permite acestor oameni sa aibe o asa atitudine in fata clientului ? Astia sunt vinovatii. Oricum, ING nu este altceva decat o alta banca mincinoasa [si ca exemplu e mult vestita stire falsa de 14% la cont'n'rol cand de fapt dupa o luna era de 9% dar s-au ales cu contract pe un an de card].
constantin said
am June 26 2009 @ 2:40 pm
Omul asta, din fotoliul lui de piele, cumparat evident din taxa aia de acordare a creditului, este un minereu de nesimtire.
Daca se simte putin fript la buzunar, sau cu intartelile deranjate de cate un control al ANPC, da reactiunea in el, si adevar graind un antecomentator @ HIM, sau din cauza indispozitiei create de dl. senator Urban, asterne pe hartie un text, cu care nu lua BAC-ul, nici la 10 ani dupa ce vanghelie l-a trecut cu 10 la gramatica
vasi said
am June 26 2009 @ 2:57 pm
in sfirsit o reactie de iritare din partea unui bancher ; sa inteleg ca are o premonitie ?
Dl Urban , te rog sa continui caci se pare ca esti singurul care se gindeste si la cei care l-au votat !
pdm said
am June 26 2009 @ 2:59 pm
“(b) sa se adreseze instantelor competente (spre exemplu ANPC) care ar
putea eventual sa-l convinga ca banca nu a gresit cu nimic (pozitia de
consumator de servicii finaciare presupune si intelegerea functionarii
pietei).”
cele de mai sus denota rangul de independenta la care a ajuns sistemul bancar fata de orice competenta a statului roman, si nu numai. cred ca ar trebui facute mai mult decat un simplu semn de intrebare tras.
d-le Urban: cum tolereaza statul, ca garant al drepturilor cetatenilor lui, asemenea impertinenta?
retardul said
am June 26 2009 @ 3:03 pm
@pdm – scotand bancile in afara legii si aruncand in puscarie lipitorile din sistemul bancar
KKT said
am June 26 2009 @ 3:05 pm
Scrisoarea denota frustrare; se simte incoltit si reactioneaza pe masura, dovada fiind si stilul agramat in care comunica nenea asta
Kojak said
am June 26 2009 @ 3:59 pm
Hotzii hotzii Hotzii
si pe mine ma someaza ashtia de la bamca asta fara sa iau un leu de la ei. Huoooo!
David said
am June 26 2009 @ 4:30 pm
Normal ca a avut o asemenea reactie, pentru ca de mai bine de un an de zile senatorul Urban nu se lasa, sta si ajuta pe cei care sunt victime ale acestor magari.
Urmatorul pas firesc : Basescu sa castige alegerile si apoi prin legislatie, bancile vor fi incalecate definitiv
Dan said
am June 26 2009 @ 4:31 pm
Elvetia nu are nevoie decat de doua mari banci, a declarat noul sef al Asociatiei Bancherilor Elvetieni, Patrick Odier pentru jurnalul “Finanz und Wirtschaft” . “Va trebui sa avem o singura voce, cea a industriei bancare, chiar daca unul din jucatori are probleme”, a mai spus el. Odier doreste implementarea unei noi politici de comunicare, tintind de asemenea imbunatatirea coeziunii bancilor elvetiene. El a fost numit de cateva zile ca sef al asociatiei profesionale a bancherilor, dupa ce fostul presedinte a facut cateva declaratii deloc inspirate cu privire la SUA si presiunile facute de acestea in legatura cu secretul bancar. Odier vine de la Lombard Odier Darier Hentsch & Cie, o institutie bancara care opereaza din 1796.
La Asociatia Romana a Bancilor, totul e ok.
Dan P said
am June 26 2009 @ 4:32 pm
Am primit aseara un extras de cont de la una din bancile cu care lucrez. In extras, eram anuntat ca e ultimul asemenea document pe care il primesc gratuit si ca urmatorul extras va fi taxat cu 3 lei. Motivul este ca banca a lansat un program de protectie a mediului si ca acea coala A4 salveaza “n” copaci. Intrucat contractul e contract si nu se modifica unilateral indiferent de cat de bune intentii ai, am sunat imediat la relatii cu clientii. Le`am spus ca la randul meu am lansat un program de protectie a spatiului cosmic si ca din acest motiv, voi plati la rata mai putin cu 3 lei.
Bancile stranse in chingi said
am June 26 2009 @ 4:49 pm
http://www.urbaniulian.ro/2009/06/26/bancile-vor-suferi-daca-nu-sunt-solidare-cu-economia-romaneasca/
R G said
am June 26 2009 @ 4:57 pm
Cineva a zis odata ca ar trebui sa retragem toti banii de la banca, sa inchidem cardurile si sa nu mai facem credite ca atunci s- ar termina cu ei. Ar fi bine sa fie asa, dar nu se poate. Dar tare mi- ar place sa ii vad morti de foame…
x said
am June 26 2009 @ 8:36 pm
Eu mi-am lichidat toate conturile la ei. I-am dat si d-lui N. un mail in care i-am scris ca lui i se datoreaza aceasta actiune a mea. Sper ca multi altii sa-mi urmeze exemplul…
Mi-am lichidat conturile la ING in semn de protest | Urban Iulian said
am June 27 2009 @ 10:17 pm
[...] …criminala la pufuleti (73)Sfarsitul lumii in 2012 (48)Reactie de bancher : abuzezi de functia de senator daca aperi consumatorii (33)Mi-au ridicat masina. Este actiunea in instanta o solutie? (31)De la glorie la decadere : [...]
crysti said
am June 28 2009 @ 10:40 am
Si nu ia nimeni nici o maasura in acest caz …
prada said
am June 29 2009 @ 10:15 am
95% din bani sunt crea?i de c?tre b?ncile private
Sunt crea?i din nimic prin intermediul creditelor îns? reu?esc s? îi restituie prin dobânzi.
Enric Duran
A trecut deja mai mult de un an de la apari?ia crizei financiare. De când a ap?rut în Statele Unite, cu numele de “criza subprime”, s-au scris multe, explicându-se cu mai mult? sau mai pu?in? precizie ?i succes, despre cum s-a produs aceast? criz? în cele mai concrete aspecte. Ceea ce nu s-a explicat prin nici un fel de mijloc de comunicare în mas?, este cum nevoia de cre?tere exponen?ial? a actualului sistem financiar reprezint? cauza fundamental? a p?r?ii speculative, ?i deci a acestei crize, pe lâng? leg?tura direct? cu criza energetic? ?i alimentar?. A?a c?, vom profita de aceast? ocazie de a ajunge la public, pentru a explica nu atât criza creditelor cât fundalul acesteia care face ca sistemul financiar actual s? fie o mare în?el?torie pentru lumea care munce?te, precum ?i un pericol pentru supravie?uirea pe aceast? planet?. Vom în?elege în acest fel rolul pe care îl joac? b?ncile ca principal responsabil în definitiv a tot ceea se întâmpl?.
Istoria cre?rii banului
Originea b?ncii o g?sim atunci când aurul era adev?ratul ?i propriul ban ?i, astfel, aceasta era p?strat în magazinul cu bijuterii. Dar cum aurul era foarte greu ?i incomod de deplasat, banul din circula?ie îl reprezentau participa?iile acestui ban metalic (adic? entit??i fizice concrete). Într-o zi, proprietarul magazinului cu bijuterii s-a gândit c? ar putea cere dobânzi pentru împrumutarea acestor participa?iuni ?i pentru a compensa acest lucru, a început s? pl?teasc? o dobând? mai mic? celor care depozitau acest aur; astfel a început în Europa business-ul bancar.
Acest sistem întâmpina o problem?, aceea c? posibilitatea de a împrumuta bani era clar limitat? de cantitatea de aur din circula?ie; atunci, proprietarii magazinelor cu bijuterii, deja transforma?i în bancheri, au inventat sistemul de rezerv? frac?ionar?, care permite existen?a unei rezerve reprezentând o parte din ceea ce se împrumut? în realitate. Ori, altfel vorbind, plecând de la un ban real, se creeaz? din nimic, într-o propor?ie care, ?inând cont c? nu toat? lumea vor retrage banii to?i odat?, nu pune niciodat? în dificultate bancherii în momentul restituirii depozitelor. Aceast? propor?ie era în mod obi?nuit de 10%, sau de 10 unit??i în circula?ie pentru fiecare unitate de aur existent în rezerv?.
Aceast? cre?tere a banului în circula?ie a favorizat dezvoltarea comercial? în lume ?i, odat? cunoscut? de c?tre state, în loc s? fie interzis?, a fost reglementat?. Pentru a ?ine sub control riscul cunoa?terii faptului c? nu exista bani pentru a fi restitui?i tuturor odat?, s-a creat sistemul b?ncilor centrale, care dispuneau de rezerve de aur adi?ionale pentru a putea împrumuta b?ncile în momentele de criz?.
Crearea banului în prezent
Cu timpul, sistemul b?ncilor centrale ?i de rezerv? frac?ionar? a devenit dominant în lume; aurul care garanta banul aflat în circula?ie s-a diminuat treptat pân? când în anul 1971 a disp?rut aurul de referin??. Asta înseamn? c? s-a renun?at la folosirea aurului ca baz? real? a banului.
Schimbând acest aspect fundamental al sistemului monetar, b?ncile centrale ?i sistemul de rezerv? frac?ionar? au continuat s? existe, îns? cu rezerve care constau doar în însemn?ri bancare create intr-un anumit moment de c?tre b?ncile centrale; rezerve ce însemnau bani, îns? care nu erau garantate prin nici o moned? cum c? ar fi avut vreo baz? material?. Acest lucru schimb? complet natura banului deoarece tot ceea exist? acum în circula?ie vine din nimic ?i a?adar reprezint? un simplu contract, care are valoare doar pentru faptul c? ne d?uneaz? tuturor. Este deci pur ?i simplu o conven?ie recunoscut? de majoritatea persoanelor.
Banul care se creeaz? în ziua de azi, se creeaz? în principal plecând de la împrumuturi, sau sub form? de debite, publice, comerciale, externe sau private. Când debitele sunt restituite, acest ban dispare, a?a încât sistemul financiar s? dispun? de un instrument pentru extinderea sau reducerea banilor din circula?ie.
Banul este creat de b?ncile centrale sau de b?ncile private. Doar 3 – 5% din banul aflat în circula?ie a fost creat de c?tre b?ncile centrale, restul fiind creat de c?tre b?ncile private prin intermediul creditelor, precum ?i (?i din ce în ce mai mult) prin intermediul unor sisteme complexe de speculare financiar?.
În ziua de azi, crearea banului este limitat? doar de un regulament care indic? în care condi?ii b?ncile pot împrumuta bani ?i cum trebuie s? î?i aranjeze conturile în bilan?ul lor pentru a putea face acest lucru.
În cazul Uniunii Europene, regulamentul care reglementeaz? b?ncile prin intermediul BCE (Banca Central European?), precizeaz? trebuie s? existe o rezerv? de minim 2% din totalul banilor; procentul restant de 98% poate fi împrumutat ?i investit. Banu depozitat pentru o perioad? egal? sau mai mare de 2 ani nu este luat în considera?ie de aceast? norm?, ?i poate fi investit 100%. Toate acestea sunt precizate în articolul 4 al Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).
Statele înainte de crearea privat? a banului
Dac? banul nu mai este aur (acesta a fost motivul pentru care a fost creat sistemul b?ncii comerciale ?i al b?ncilor centrale, ca responsabile cu p?strarea aurului ?i convertirea acestuia în monede de circula?ie), cum de b?ncile continu? s? fie unicele institu?ii care pot crea banul? Si de ce fac acest lucru doar sub form? de debit ce trebuie restituit cu dobânzi?
Altfel zis: de ce Statele trebuie s? pl?teasc? dobânzi b?ncii lor centrale pentru a putea astfel finan?a cheltuiala public?, când banul ar putea fi creat direct de c?tre Stat în momentul realiz?rii acestor cheltuieli?
Poate, singurul r?spuns logic care ne poate veni în minte este acela c? banca controleaz? guvernele ?i nu invers.
Mayer Rothschild, membrul dinastiei europene a celor mai puternici bancheri, este amintit pentru n motto de-al s?u: “L?sa?i-m? s? emit ?i s? controlez crearea banului unei na?iuni ?i nu îmi va p?sa c? face?i legi”..
Dobânzile ?i necesitatea cre?terii exponen?iale
Când o banc? acord? un credit, aceasta creeaz? o sum? principal? de credit, îns? nu ?i banul corespondent dobânzilor pe care banca îl oblig? pe debitor s? le pl?teasc? pe parcursul perioadei creditului. Având în vedere c? tot banul aflat în circula?ie se creeaz? sub form? de debit cu dobând?, putem concluziona c? banul pentru restituirea tuturor dobânzilor debitului pur ?i simplu nu exist?.
Atunci, cum de sistemul financiar a supravie?uit atât timp? În principal din dou? motive.
1. Deoarece se finan?eaz? cu datorii din ce în ce mai mari, adic? banul aflat în circula?ie trebuie s? creasc? în mod constant a?a încât s? se poat? pl?ti dobânzile debitelor ?i sistemul s? nu cad?. Acesta lucru este legat de modul în care sistemul încurajeaz? din ce în ce mai mult lumea a se îndatora; începând cu oameni cu credite ipotecare, credite personale u?oare ?i rapide, c?r?i de credit, dar ?i companii ?i state. Deci, vorbim de cre?tere exponen?ial?, de economie ?i de consumul resurselor naturale ale planetei.
2. Deoarece exist? persoane care nu returneaz? suma principal? a debitului ?i pl?tesc doar dobânda. Acesta este cazul datoriei publice a celor mai puternice state, sau a diferitelor institu?ii ?i societ??i potente care beneficiaz? de condi?ii privilegiate; sau, probabil,al tuturor inven?iilor gen poli?e ?i c?r?i de credit, la care nici m?car nu se restituie suma principal? ?i este normal a se reînnoi contractul an dup? an în mod nelimitat.
În orice caz, aceasta ne d? de în?eles, pân? la ce punct sistemul financiar are nevoie s? creasc? datoriile, ?i cum se poate ajunge s? se pun? în rela?ie cre?terea creditelor ipotecare ?i a creditele de consum cu între?inerea curent? a sistemului financiar.
A?adar, în contextul general, toat? lumea este datoare, iar diferen?a este doar dintre cei care trebuie s? ramburseze datoriile ?i care nu.
Banca ?i pia?a imobiliar?
Dac? acum 15 ani era de neconceput c? se va acorda o ipotec? pentru o perioad? de mai mult de 15 sau 20 de ani, aceast? posibilitate a fost exact dublat?, de c?tre b?nci ?i fonduri, ajungând pân? la 35 ?i 40 de ani de ipotec? în prezent. Prin aceast? ac?iune la fel de simpl? pe cât de ostil?, banca a provocat ?i facilitat cre?terea pre?ului casei, deoarece cre?terea capacit??ii de îndatorare a persoanelor, a determinat cre?terea pre?urilor.
De acest lucru a beneficiat banca, deoarece, prin ipoteci, a putut crea ?i cere dobânzi într-o cantitate foarte mare ?i cu un indice minim de întârziere, datorit? nevoii de baz? reprezentat? de cas?. Odat? cu cre?terea pre?urilor a avut loc o cre?tere exorbitant? a beneficiilor principalelor societ??i de construc?ie ?i imobiliare ale Statului ?i în consecin??, a propriilor beneficii, având în vedere c? ac?ionarii majoritari ale acestor societ??i sunt, în principal, b?ncile ?i casele de economii.
Infla?ia ca furt silen?ios al puterii noastre de cump?rare
Prin crearea banilor ?i cererea unei dobânzi pentru ace?tia, b?ncile creeaz? infla?ie, sau, mai bine spus fac s? creasc? cantitatea de bani disponibil?, f?r? ca în acela?i timp s? aib? loc ?i o cre?tere a ofertei de bunuri ?i servicii. Dac? ar cre?te cantitatea de bani din circula?ie dublu, f?r? ca în acela?i timp s? aib? loc ?i o cre?tere a cre?terea volumului de produse in aceea?i m?sur?, nu am deveni de dou? ori mai boga?i, deoarece bunurile ?i serviciile sunt acelea?i, doar pre?urile s-ar dubla.
Aceast? înmul?ire a banului pe care suntem obliga?i s? îl folosim, ne afecteaz? pe to?i (clien?i sau nu ai b?ncilor), ?i când acest privilegiu se men?ine exclusiv pentru un grup de institu?ii private, putem concluziona c? este vorba de un furt legalizat, din cauza c?ruia banii î?i pierd valoarea de fiecare dat? când îi avem în mân?. Toate luate în considera?ie, înseamn? o mare suma furata.
Mai mult, infla?ia serve?te, de asemenea, pentru a închide cercul, deoarece face ca banul s? aib? un singur loc sigur unde s? fie protejat de riscul pierderii valoare, ?i acest loc este o banca. Deci, oamenii, în special cei care economisesc, sunt for?a?i s? se protejeze împotriva devaloriz?rii c?utând refugiu într-o banc?, care, cu aceast? nou? intrare va putea crea mai mul?i bani ?i produce mai mult? infla?ie, f?când astfel ca ciclul s? nu se mai opreasc?. Infla?ia atrage banii no?tri în sistemul bancar ?i este cel mai bun stimulent pentru captare depozitelor.
Una din consecin?ele a acestui proces este exproprierea care afecteaz? pensionarii. Lucr?torii, cei retra?i, de?i au petrecut o via?? întreag? dedicat? muncii, la sfâr?itul vie?ii lor productive î?i dau seama c? pensie le acord? o putere de cump?rare din ce în ce mai sc?zut?. Exact acea vârst? la care ar trebui s? se poat? bucura de toate eforturile f?cute, se dovede?te a fi aceea în care au mai pu?in.
Furtul financiar în mediul interna?ional
Finan?area intervine chiar ?i în contextul comer?ului interna?ional, adic? în cadrul exporturilor ?i al importurilor de materii prime ?i bunuri fabricate. Dac? o ?ar? ar avea balan?a de pl??i negativ?, ?i anume, pl?te?te mai mult pentru ceea ce import? decât încaseaz? pentru ceea ce export?, nu ar putea cump?ra ceea ce vrea, dac? nu s-ar îndatora.
Datoria extern? este, prin urmare, un rezultat al deficitului comercial al societ??ilor ?i al guvernului unei ??ri în balan?a sa de pl??i interna?ionale.
De la sfâr?itul celui de al doilea r?zboi mondial, acest comer? interna?ional se realizeaz? în principal în dolari, iar din anul 1971, fiind eliminat aurul ca referin??, Federal Reserve American? (FED) are libertatea deplin? de a introduce sau scoate din circula?ie dolarii pe care îi vrea, deoarece aceasta nu trebuie s? dea explica?ii nim?nui, ?i nici s? prezinte vreo garan?ie, iar acest lucru este valabil, îns? pentru 3 / 4, pentru b?ncile private din Statele Unite, cu singura limit? de propor?ie pe care trebuie s? o men?in? ca rezerv?. În acest fel, controlând crearea dolarilor, o minoritate financiar? (amintim c? FED este o entitate privat?) monitorizarea valorile rela?ii economice interna?ionale. În acest fel, SUA poate cump?ra tot ce vrea, în str?in?tate, în timp ce celelalte ??ri suporta datoriile pe care trebuie s? pl?teasc?. Puterile interna?ionale profit? de aceste datorii pentru a obliga ??rile debitoare s? adopte anumite politici de deschidere a frontierelor lor comer?ului cu acestea ?i specula?iilor financiare, împingându-i pe cei poten?i în a se apropia de produc?iile lor ?i de resursele naturale la pre?uri derizorii (a se vedea FMI ?i Banca Mondial? ).
Banul, în final, a?a cum este conceput azi este un instrument prin care anumite puteri financiare se apropie de toate resursele naturale ?i umane de pe planet?.
Cre?tere infinit? versus Planet? finit?
Acest sistem financiar depinde deci de acordarea de cantit??i din ce în ce mai mari de bani cu împrumut. Împrumuturile în cele din urm? vor duce la un impact asupra mediului, deoarece oamenii le solicit? pentru a cump?ra o ma?in?, pentru a c?l?tori, pentru a extinde o afacere sau pentru a construi case, de exemplu. Putem vedea, prin urmare, c? acest sistem de cre?tere economic? prin intermediul împrumutului depinde de conversia constant? ?i în cre?tere a resurselor naturale în CO2 ?i a altor reziduuri. A?adar, în momentul în care se ajunge la limitele de cre?tere a produc?iei de energie, datorit? declinului petrolului ?i, atunci când, în acela?i timp, se apropie de limitele multor extrac?ie minerale, se poate concluziona c? acest sistem crea cu mai mult de 300 de ani în urm?, pe baza de credit în cre?tere, nu mai poate continua astfel ca în ziua de azi.
Aceast? observa?ie coincide cu o mare Criza financiar? global?, astfel încât îndr?znim s? ne întreb?m: Criza actual? înseamn? sfâr?itul sistemului financiar bazat pe cre?terea sa?
R?zboaie ?i finan?e
Poate c? nu v? surprinde s? auzi?i c? în spatele tuturor r?zboaielor sunt interesele industriei de armament pentru vânzare unei cantit??i mai mari de arme ?i încasarea unei sume mari de bani. Crearea nevoilor acolo unde nu erau, este un lucru comun tuturor practicilor capitalismului actual. C? este vorba de arme, noi televizoare, sisteme video de supraveghere sau de aparate electrocasnice, aveam mereu de-a face cu interesele comerciale.
Mai pu?in cunoscut? publicului larg, este utilizarea r?zboaielor de c?tre lumea finan?elor. Banca se folose?te de r?zboaie în cel pu?in dou? moduri fundamentale. Pe de o parte, costurile astronomice care genereaz? un r?zboi permit puterilor financiare s? acapareze controlul ??rilor ce se afl? în lupta: ele vor trebui s? se confrunte pentru mul?i ani cu datoria extern? contractat?, a?a cum de-a lungul istoriei, a fost cazul statelor Nicaragua Filipine, Nigeria, Camerun, Coasta de Filde? ?i Zair. Pe de alt? parte, r?zboaie, în care intervin marile puteri, cum ar fi SUA, permit crearea unei mare suma de bani sub forma de datorie public?, la care se pl?te?te doar dobânda, ?i în acest mod se ofer? sistemului lichiditatea de care are nevoie. R?zboiul din Irak a permis b?ncilor din SUA s? creeze 3 miliarde de dolari înc? de la începuturile sale. Aceasta a fost costul ini?ial al r?zboiului pentru SUA ?i deci este cifra care a f?cut s? creasc? datoria lor na?ional? în aceea?i perioad? (care a crescut azi numai pentru finan?area acestui r?zboi, la aproximativ 10 miliarde de dolari). Sunt bani care nu sunt pl?ti?i de cet??enii nord-americani, ci cet??enii întregii lumi, prin intermediul infla?iei.
alina neacsu said
am June 29 2009 @ 11:37 am
am si eu probleme cu aceasta banca.tatal meu a facut un credit la aceasta banca si in urma mortii lui, mama , pensionara pe caz de boala, este obligata sa plateasca din pensia ei de 450 ron la aceasta banca 210 ron. normal ca nu a semnat nici un contract cu ei, dar in cazul asta nu stie ce sa faca.nu se poate ajunge la o intelegere cu aceasta banca, am spus macar sa-i faca o rata in functie de venitul ei pentru a o lasa sa respire putin, dar din pacate am avut un refuz categoric. nu stiu la cine sa ma mai adresez.
M4 said
am June 29 2009 @ 10:41 pm
Mutati depozitele, creditele sau ce mai aveti la CEC sau la EXIM. Sunt banci romanesti. De ce sa ne fie frica de burdusitii astia, ca transfera banii prin tot felul de strainatati. Las’ ca mai bine raman in Romania. Ei transfera banii la ei in tara si noi ramanem de prosti, sa platim imprumutul FMI, cu dobanzi cu tot.
Clara said
am June 30 2009 @ 6:26 pm
Si eu sunt tot pentru mutarea conturilor la CEC; de ce sa ingrasam niste nesimtiti ?
DZ said
am August 15 2009 @ 12:45 pm
http://stirileprotv.ro/stiri/economie/mai-nou-la-banca-trebuie-sa-precizati-afiliatia-politica.html