Senatorul PDL de Ilfov Urban Iulian a abordat vineri 19 iunie 2009, la sediul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Ilfov , la discutia avuta cu noul director Cristian Toma, problema distrugerii Palatului Brancovenesc din Mogosoaia.
" In incinta uneia dintre cele mai reprezentative cladiri de patrimoniu din Romania, care ar trebui sa fie situat in topul tuturor destinatiilor obiectivelor turistice din Romania , primarul comunei Mogosoaia, si-a permis sa faca benzinarie, sau sa intre cu buldozerul in Parcul Englezesc. In loc sa ducem turistii sa faca groteasca Casa a Poporului , putem sa-i aducem sa vada aceasta minune arhitecturala care este Palatul Brancovenesc. Insa cum sa facem acest lucru, cand, fara sa se ceara avizul legal de la Directia de Patrimoniu Ilfov, in Palat functioneaza un restaurant  si se organizeaza tot felul de evenimente in afara cadrului legal care indeamna la respectarea si conservarea acestei comori patrimoniale. Este inadmisibil ca Palatul Brancovenesc sa fie administrat si soarta lui sa fie decisa de primarul din Mogosoaia, cand el ar trebui sa fie in coordonarea Directiei de Patrimoniu Ilfov. Duceti-va la Palat, sa vedeti lacate puse, paragina, nepasare, bataie de joc. Ne batem joc de istoria nationala in vreme ce francezii la Louvre sau austriecii la Schonbrun, le exploateaza turisti, le fac sa arate ca niste nestemate, le valorifica si stiu sa fie mandrii de ceea ce au cladit antecesorii lor. Jaful trebuie sa inceteze si voi sprijini Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Ilfov sa reintre in drepturile de administrare si coordonare a patrimoniului national din Ilfov. Am auzit astazi situatii incredibile, de exemplu in Balotesti acolo un conac , care este parte a patrimoniului national, dupa ce a fost retrocedat , este devalizat. Iar inspectorii de patrimoniu sunt impiedicati sa intre in cladire, desi este parte a patrimoniului national; Ma voi implica pentru ca in acest ritm, in maxim 20 de ani o sa ajungem sa ne intrebam cine suntem noi de fapt ca natiune, cand nu vom mai putea avea ce sa le aratam copiilor nostri, ca sa inteleaga ca acest popor a avut o identitate nationala" a declarat senatorul Urban Iulian


Localitatea: Comuna Mogosoaia
Adresa: Str. Valea Parcului nr. 1
Conducere: Doina Mândru
Funcţia persoanei aflate la conducere: Director
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): IF-II-a-A-15298

Palatul Brancovenesc de la Mogosoaia

La 28 ianuarie 1681, Constantin Brancoveanu a cumparat o prima parte de mosie la Mogosoaia, completata dupa trei luni prin noi suprafete de teren. Atras de frumusetea locurilor, viitorul domn a construit aici mai intai o biserica, ce va servi drept paraclis viitoarei curti. A fost terminata la 20 septembrie 1688.
Casele cumparate odata cu mosia se vor dovedi curand nemultumitoare. Brancoveanu a hotarat sa-si ridice o resedinta demna de rangul sau. Nu se stie precis data la care au inceput lucrarile. Stim doar pe aceea cand s-a terminat constructia - 20 septembrie 1702 - care este precizata in pisania prinsa deasupra usii de intrare in pridvor, pe latura de rasarit. Asezat pe malul lacului, intr-o curte dreptunghiulara imprejmuita de ziduri puternice, palatul se inalta pe trei niveluri: subsol (pivnita), parter si etaj. Pivnita se remarca prin dimensiuni (16,05x14,10 m) si masivitate. Un pilon central imparte spatiul in patru incaperi acoperite fiecare cu cate o cupola pe pandantivi. Parterul cuprindea opt incaperi destinate slujitorilor domnului, iar etajul era rezervat in intregime familiei domnesti.
La etaj, pe fatada dinspre lac, se afla cel mai rafinat element de arhitectura al palatului, splendida „loggie". Azi ne apare incadrata de doua foisoare - adaugate in timpul renovarii din perioada 1860-1880, remarcandu-se prin coloanele lor cu bogate capiteluri sculptate in piatra. Foisorul de pe latura de rasarit a palatului este sprijinit pe opt coloane, de asemenea de piatra, avand o balustrada bogat decorata. Bolta foisorului fusese acoperita cu pictura murala cu motive geometrice si vegetale, din care se mai pastreaza cateva fragmente.
Dupa uciderea lui Brancoveanu, intreaga avere i-a fost confiscata de turci si toate podoabele interioare ale palatului (mobilier, covoare, argintarie, carti) au fost risipite. Ulterior, mosiile si palatele lui Brancoveanu au fost rascumparate de catre noul domn Stefan Cantacuzino.
In 1714, la 14 octombrie, calatorul francez Aubry de la Motraye a poposit la Mogosoaia: ”Il gasiram [palatul] foarte regulat si zidit europeneste, ornat pe dinauntru cu plafonuri bogate si cu picturi bune, dar mobilele fusesera luate de catre slujitorii Portii in vremea detronarii nefericitului sau stapan. Atunci fusese transformat intr-un han pentru nevoile calatorilor."
Trei ani mai tarziu, palatul a fost redat urmasilor lui Brancoveanu, eliberati din exilul impus de Poarta in Asia Mica. In 1719, pentru o vreme a locuit in el domnul Nicolae Mavrocordat, fugit aici de teama ciumei. Cum Stefan, fiul pentru care fusese construit palatul, nu a avut mostenitor pe linie masculina, a revenit urmasilor fratelui sau Constantin, pana la inceputul secolului XIX. Ultimul stapan in linie directa din familia Brancoveanu a fost Grigore (1767-1832).
Neavand copii, Grigore Brancoveanu a adoptat-o, in 1824, pe Zoe, fiica lui Alexandru Mavrocordat, sotia lui Gheorghe Bibescu, viitorul domn al tarii. Mostenind Mogosoaia, prin sotia sa Zoe, Gheorghe Bibescu s-a ocupat de restaurarea palatului in anii 1824-1848. Dupa revolutia din 1848, fostul domn s-a stabilit in Franta, iar Mogosoaia a ramas in stapanirea fiului sau Nicolae (1830-1890) si a mamei acestuia Zoe, care a continuat lucrarile de renovare (1860-1880), apeland la serviciile unui arhitect francez. Desi a utilizat materiale aduse de la alte constructii brancovenesti, aspectul exterior al palatului a fost schimbat printr-o serie de modificari. Nicolae Bibescu nu a stat in palat, construindu-si in imediata apropiere o locuinta noua, Vila Elchingen. Tot el a zidit in parc o capela, in care au fost inmormantati ultimii proprietari ai Mogosoaiei si rude d - ale lor.
Mosia Mogosoaia a fost cumparata in 1911, de la fiicele lui Nicolae Bibescu, de catre Martha si George Valentin Bibescu.
Devenita stapana la Mogosoaia, Martha Bibescu a inceput, in 1912, lucrarile de restaurare, apeland la o echipa de mesteri italieni, condusa de arhitectul venetian Domenico Rupolo. Acesta va imprima fatadelor palatului un aspect venetian, placandu-le cu caramida aparenta. Acestea au fost incheiate in 1925 de catre arhitectul George M. Cantacuzino, nepotul de sora al lui George Valentin Bibescu.
Restaurat si remobilat, imprejmuit de un parc frumos, palatul Mogosoaia a primit - pana in 1945 - vizita unor interesante personalitati straine si romane, de la diplomatii englezi, lord Thomson sau Reginald Hoare, la americanul Franklin Mott-Gunther, francezii Adrien Thierry si Jacques Truelle, elvetianul René de Weck la patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Tatarescu, Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Iorga, Pamfil Seicaru sau Mihail Sebastian.
Timp de trei veacuri, palatul a fost martor al unei zbuciumate istorii, un simbol al vietii mereu biruitoare. Dintre toate resedintele lui Constantin Brancoveanu, palatul de la Mogosoaia este nu numai cea mai reprezentativa, dar si cea mai bine pastrata. Palatul a ajuns pana la noi fara prea mari modificari, in structura sa putand fi admirate elementele de baza ale stilului brancovenesc.

A fost restaurat in mai multe etape dupa 1945, cand a fost declarat monument istoric, cele mai importante interventii fiind facute in 1980 si dupa anul 2000.

Din DN 1A Bucuresti - Târgoviste în localitatea Mogosoaia

Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei