Cine ne sprijină pe noi primeşte sprijinul nostru - aşa au gândit românii din Spania şi Italia care nu au mai votat docil pentru candidaţii români, ei conştientizând că votul le oferă o pârghie de negociere şi l-au folosit pentru a obţine atenţia şi ajutorul candidaţilor din ţările gazdă.

Numai 3.000 de români din Spania şi Italia, cumulat, au votat pentru a desemna candidaţi români în PE în 7 iunie. Este un număr extrem de redus având în vedere că la alte alegeri acest electorat din diaspora ajungea la circa 10.000 de oameni, în condiţiile în care în cele două ţări există peste două milioane de români.

În schimb, peste 50.000 de români din Spania s-au înscris pe listele spaniole pentru a vota politicienii de acolo pentru Parlamentul European. Alţi 30.000 de cetăţeni români din Italia au făcut acelaşi lucru.

Aşadar, peste 80.000 de români din Spania şi Italia au renunţat să voteze politicieni români, pentru a-şi da votul pentru politicienii ţărilor gazdă. O serie de reprezentanţi ai comunităţilor române din cele două ţări au explicat pentru NewsIn acest "fenomen". În primul rând, românii au conştientizat că, dacă îşi oferă votul, politicienii de acolo vor începe să îi bage în seamă şi să îi ajute, ei obţinând astfel un avantaj direct. În al doilea rând, spre deosebire de partidele din România, care nu s-au implicat deloc în a motiva diaspora, partidele din respectivele ţări gazdă şi-au arătat disponibilitatea de a colabora şi de a-i ajuta pe români.

"Credeţi că noi nu am fi vrut să votăm români? Dar românii nu au venit să ne prezinte nimic, nu au comunicat cu noi. Spaniolii au venit, ne-au adunat şi ne-au spus: 'Treaba voastră, votaţi-i pe români, dar noi suntem cei care vă putem ajuta' ", a spus preşedintele asociaţiei de români din Castellon, Viorel Bidae, care a recunoscut că astfel de discuţii au pus românii pe gânduri. Autorităţile din ţările gazdă au fost cele care le-au oferit sedii pentru asociaţii, plătesc anumite cheltuieli, au dotat birourile, oferă transport şi alte tipuri de sprijin.

Şi în Italia românii au început să gândească pragmatic. "Românii au început să conştientizeze cum stau lucrurile, să se implice în viaţa socială şi să încerce să se ajute singuri. Dacă ei votează cu politicienii de aici, respectivii politicieni îi vor privi cu interes, ca pe un electorat, şi nu ca pe nişte duşmani. Ei gândesc pragmatic. Implicându-se în viaţa socială şi politică din Italia au un avantaj direct", spune Ion Dumitru, preşedintele "Pro Europa" şi coordonator al FARI (Federaţia Asociaţiilor de Români din Italia).

Bidae Viorel, preşedintele asociaţiei din Castellon, a explicat că fenomenul prin care românii s-au înscris pe listele de vot ale altui stat este o urmare a indiferenţei şi nepăsării clasei politice din România, care a ignorat complet comunitatea română din Spania. "S-au comportat jalnic,  nu s-au implicat deloc. Pare că noi nu contăm deloc pentru politicienii din ţară. Ce cred ei, că dacă ne fac un spectacol odată la patru ani, atunci o să-i votăm?!", a comentat Bidae. "În schimb, partidele de aici, din Spania, au venit şi s-au interesat de noi. Cu ei am reuşit să cooperăm, nu cu autorităţile române. Politicienii români nici cu o carte nu vin la noi, iar noi am învătat să ne ajutăm singuri pe noi înşine", a insistat el.

Un al doilea factor, în afara cooperării la nivel local, a fost cel al modului în care spaniolii au desfăşurat campania. "Ne-au adunat la mitinguri, la reuniuni în biroul primarului. Apoi am fost invitaţi la o şedinţă mai mare la Castellon, iar apoi la o reuniune cu peste 70.000 de oameni la Valencia. Ne spuneau în felul următor: 'Oameni buni, înţelegeţi că trebuie să ne daţi nouă votul, noi vă vom ajuta, noi vă dăm locuri de muncă, noi vă consiliem' ", povesteşte Bidae.  Concluzia lui este că tot ce au făcut spaniolii a fost "o campanie de convingere eficientă".

"Totul a început de la zero - îi chemi, spui ce le poţi oferi şi la sfârşit îi întrebi cu cine votează....", a punctat acesta.

Bidae a evidenţiat că niciun candidat PSD sau PNL nu a trecut pe la românii din Spania. El a spus că deputatul PD-L William Brînză, chiar dacă a mai venit în vizite în Spania, nu a făcut nimic eficient. "Ne organizează câte un concert cu Ionuţ Dolănescu. Ok, se duce omul, că nu a mai auzit de mult muzică populară în direct, dar concret nu ne ajută cu nimic", spune Bidae.

"Oamenii s-au considerat mai bine reprezentaţi de candidaţii spanioli, este vorba despre o lipsă de încredere faţă de politicienii români. Din punctul meu de vedere, această situaţie nu este în regulă", spune şi avocatul Daniel Comăniţă, preşedintele Asociaţiei Culturale Hispano-Române. Românii din Spania au avut, potrivit lui Comăniţă, contacte directe cu politicienii spanioli. "Mai ales în oraşele mici s-au putut stabilii relaţii interumane puternice între autorităţi locale şi români, este vorba de contacte umane", a declarat el.

Angela Placsintar, membră a FEDROM (Federaţia Asociaţiilor Române din Spania) şi preşedintele Asociaţiei imigranţilor din ţările de Est are aceeaşi părere ca şi Comăniţă. "Colaborarea pe care noi o avem pe plan local cu organizaţiile politice de aici este mai strânsă decât cu cele din România. Ne-ar fi plăcut să treacă pe la noi candidaţi români, mai ales că este o perioadă foarte grea", a spus ea.

Preşedintele asociaţiei hispano-române este, la rândul său, foarte dezamăgit de atitudinea politicienilor români. "Sunt trist şi preocupat în legătură cu atitudinea clasei politice din România. Oamenii de aici pur şi simplu nu au mai fost motivaţi să mai meargă la vot pentru politicieni români. Nu a venit niciun candidat la noi. Nu este posibil ca la aşa o comunitate mare de români să nu existe o prezenţă politică românească în Spania", a atras el atenţia.

Angela Placsintar insistă pe ideea apropierii între români şi autorităţile locale. " Noi, românii de aici, am colaborat cu partea spaniolă, ei ne-au întins o mână, am fost primiţi la diferite şedinte de lucru ale partidelor. O legătură atât de strânsă nu a existat cu politicienii din România. Responsabilitatea pentru românii de aici o au ambele state. Era de aşteptat ca foarte mulţi români să vrea să voteze pentru spanioli", a explicat ea.

Ion Dumitru, preşedintele "Pro Europa" şi coordonator al FARI consideră că atitudinea diasporei este de înţeles. "E firesc, românii trăiesc acum aici, iar politicienii din România i-au gonit. S-au simţit dezamăgiţi de comportamentul politicienilor români, aşa că s-au reorientat către politicienii italieni. Proabil că au simţit o repulsie faţă de politicienii români şi faţă de tot ce li s-a promis", este de părere Dumitru.

"Acesta este doar începutul, dacă oferta electorală din România va rămâne cea care este, românii de aici se vor detaşa total. Eu nu sunt adept al neimplicării, pentru că aceasta nu este o palmă dată politicienilor. Dar momentan nu văd alternativă", a avertizat acesta.

Nicolae Die, preşedintele Consiliului federal al FARI (Federaţia Asociaţiilor de Români din Italia) şi preşedinte al organizaţiei "Romeni di Padova", are, la rândul său, o serie de nemulţumiri.  "Noi am reclamat de multe ori indiferenţa totală a autorităţilor române faţă de diaspora din Italia... În schimb am avut parte, întotdeauna, de toată deschiderea din partea autorităţilor italiene locale şi centrale, inclusiv a parlamentarilor italieni. Eu i-am sfătuit pe conaţionalii mei să meargă la vot şi să lase votul alb, dacă nu sunt mulţumiţi de autorităţile din ţară", a declarat inginerul Die.

"Suntem foarte nemulţumiţi de activitatea parlamentarilor pentru diasporă, Viorel Badea şi William Brînză. Ne gândim să pornim o acţiune penală colectivă prin care să-i tragem la răspundere  că nu au făcut nimic în tot acest timp. Dorim să vedem soluţii concrete, practice şi materiale", a mai anunţat acesta.

Una dintre problemele care necesită soluţii concrete ar fi deschiderea unui consulat al României la Padova, pentru care există autorizaţiile necesare, românii din zonă sunt dornici să sprijine organizarea acestuia, oferind sediu şi amenajare, dar Die susţine că autorităţile române nu îşi dau interesul pentru acest proiect.

"Candidaţii italieni ne-au ajutat efectiv. Pe noi ne interesează să avem locuri de muncă şi să se înfiinţeze Consulatul de la Padova. Cine ne sprijină pe noi primeşte şi sprijinul nostru", a conchis acesta.

În ceea ce priveşte cea mai mare problemă a românilor, aceasta este criza economică, riscul de a-şi pierde slujba şi dorinţa de a veni acasă. Lucrurile s-au complicat însă, întrucât românii nici măcar nu au soluţia de a reveni în România. Ei au rate şi datorii în Spania şi sunt obligaţi prin contract să îşi păstreze domiciliul în ţara respectivă. "Mulţi şi-au lăsat casele şi au plecat, dar au făcut o mare greşeală. Sunt deja sedii de avocatură spaniole care şi-au deschis sedii în România pentru a putea recupera banii de la românii care au fugit în ţară", atrage atenţia Viorel Bidae.

Liderii comunităţilor de români din Spania şi Italia cer să fie găsite soluţii pentru a putea aduce o parte din români acasă, subliniind că trebuie să existe bani pentru ei.

"Românii de aici sunt datori vânduţi, pe o perioadă de 30-40 de ani. Este o perioadă foarte grea, lumea e foarte dezamăgită, există foarte mulţi şomeri. Nici nu se pot întoarce în România pentru că sunt datori, au rate şi prin contract trebuie să îşi păstreze domiciliul aici. Lumea e disperată, iar lucrurile s-au complicat din cauza crizei", susţine Angela Placsintar.

Placsintar consideră că este necesar un studiu la nivelul comunităţii române din Spania pentru a constata cu exactitate care este situaţia românilor, câţi sunt îndatoraţi, câţi au nevoie de ajutor şi câţi vor să revină acasă.