Curtea Suprema schimba decizia cu privire la dreptul la un avocat

31 Mai 2009

Curtea Suprema a Statelor Unite a schimbat o decizie de capatai din 1986 care interzicea politiei sa interogheze suspectii in lipsa avocatului lor. Cazul din 1986, Michigan vs Jackson, a fost dat peste cap printr-o decizie intr-un caz similar, Montejo vs Louisiana.

Asa cum am comunicat, administratia Obama s-a alaturat cauzei statului Louisiana, solicitand schimbarea deciziei, fata de cazul anterior.

Cazul Michigan vs Jackson a stabilit regula conform careia, daca cineva acuzat de crima/infractiune are un avocat sau a cerut numirea unui avocat din oficiu, politia nu-l poate interoga daca avocatul nu este prezent la interogatoriu. Conform Jackson, orice act de renuntare la respectivul drept [la prezenta avocatului] se presupunea a fi nevalida, fiind facut in absenta consilierii avocatului.

Judecatorul Scalia, a comunicat, in asentimentul majoritatii -reprezentate de Judecatorul Sef Roberts si Judecatorul Alito, Thomas si Kennedy- ca “beneficiile marginale ale cazului Jackson (numarul marturisirilor obtinute prin mijloace coercitive, care sunt excluse, ca urmare a noii decizii si care, altfel ar fi fost admise) sunt puse in umbra de costurile substantiale ( urmarea este zadarnicirea “interesului societatii de a gasi, condamna si pedepsi pe cei ce incalca legea”).

Acest fapt a provocat un raspuns furios din partea judecatorilor din opozitie, condusi de Judecatorul Stevens, care a facut neobisnuita miscare de a-si citi opinia in contradictoriu de la banca. Majoritatea, a scris el, “prezinta in mod deliberat gresit” aspectele cazului si “a schimbat verdictul cazului Jackson pentru a corecta “o problema imaginata, teoretica si de doctrina”. Asemenea limbaj dur este neobisnuit pentru cei implicati.

Un grup de 19 fosti judecatori , avocati si oficiali din sistemul juridic, incluzand conservatori  celebri, precum fostul Director FBI, William Session si fostul Adjunct al Procurorului General in administratia Bush, Larry Thomson, au depus o scrisoare de sustinere, amicus curiae, argumentand insistens ca decizia din cazul Jackson sa nu fie schimbata.

Acest raport argumenteaza ca decizia din cazul Jackson “furnizeaza un verdict usor de investit cu privire la interogarile efectuate dupa trimiterea in judecata”, care “prin simplitatea si claritatea deciziei, faciliteaza antrenarea corespunzatoare a ofiterilor de politie” si “ furnizeaza judecatorilor un etalon clar si obiectiv, bun adjuvant  la stabilirea depozitiilor admisibile.”

“In lipsa unui text foarte clar “, argumenteaza ei, ”personalul din sistemul juridic, avocatii si judecatorii din proces vor fi nevoiti sa inceapa de la zero in dezvoltarea unei  legi comune, compilata din decizii particularizate, reflectand evaluari -subiective prin natura lor- ale tacticilor, ca si intentia investigatorilor, sincronizarea si continutul interogatoriilor, cat si intelegerea liberului arbitru al acuzatilor.”

Aceasta scrisoare argumenteaza si faptul ca scopul celui de-al 6-lea Amendament merge mai departe de simpla pastrare a procesului de analiza si ca decizia din cazul Jackson protejeaza prevederile de protectie din cel de-al 5-lea Amendament -care sunt cruciale, asigurand un proces corect si increderea publicului in integrisatea sistemului juridic.