Biserica greco-catolica reclama situatia de la Sapanta, secretarului american de stat Hillary Clinton

15 May, 2009  Politica

6 Comentarii pana acum»

1. Ciobanu said

   am May 15 2009 @ 1:20 pm

   Deci sa inteleg ca urmatoarea persoana cu competenta in acest caz este doamna Hillary Clinton?

   Cam miroase a putred in aceasta “Romanian Greek-Catholic Association”.

2. aspida said

   am May 15 2009 @ 1:20 pm

   Ce naiba are Hilerica cu prefectura?
   S-au terminat instantele ecumenice si de stat pe-aici, prin East Europe?

3. aspida said

   am May 15 2009 @ 1:21 pm

   

4. gabriel popa said

   am May 15 2009 @ 3:26 pm

   va invit pe dvs si pe cititorii dvs sa sustineti http://www.ad-lot.com , un proiect “de criza” al unui tanar student roman. va multumesc

5. HIM said

   am May 15 2009 @ 7:12 pm

   instantele ecumenice de care pomenea un antevorbitor (aspida) sunt fix pula, ca sa o zic pe romaneste: fosti securisti si comunisti.

   acum e clar de ce au ajuns greco-catolicii sa isi ceara dreptatea in alte tari?

   in tari unde comunistii erau inchisi la guantanamo, pe viata, sau chiar executati?

   domnul acela cu ecumenicul, daca nu tine de cauza, sa se abtina dracului, sau sa citeasca istorie: ce s-a intimplat cu greco-catolicii cind au venit comunistii la putere in anii 40 in romania?

   pai i-a mincat puscaria domnule, asta a fost…

   si asta ai merita si matale, comunist imputit ce te bagi in vorba doar ca sa sifonezi ceva si pe aici…

6. iustin said

   am June 13 2009 @ 8:09 pm

   Profesor Dr.Nutu Rosca – Probleme biserice?ti la S?pân?a
   Scris de Sighet Online
   Vineri, 05 Iunie 2009 15:27 74 Afi??ri
   Pentru a l?muri problemele ridicate de un comunicat greco- catolic despre situa?ia bisericeasc? din S?pân?a, la început trebuie s? l?murim no?iunea de biseric?. Acest cuvânt are dou? sensuri: 1. Biseric? însemneaz? comunitate de credincio?i, biseric? vie. Acesta este sensul principal al cuvântului. 2. Biseric? însemneaz? ?i cl?direa în care se fac slujbele religioase.

   În S?pân?a exist? o biseric? vie, o comunitate ortodox? de la cre?tinarea poporului român pân? ast?zi. În evolu?ie vie?ii biserice?ti din Transilvania a existat un incident istoric, când Habsburgii ?i ungurii au vrut s? transforme Transilvania dintr-o ?ar? româneasc? ortodox? într-o provincie catolic? a statului maghiar. Ace?tia au vrut s? fac? transformarea prin biseric?; s?-i treac? pe români la catolicism, la religia Habsburgilor ?i a ungurilor. De aceea l-au determinat pe mitropolitul ortodox al Transilvaniei, Atanasie Anghel, s? mearg? la Viena în acest scop. Acolo i-au adus o mul?ime de acuze nedrepte ?i l-au amenin?at cu temni?a, iar dac? vrea s? scape, s? treac? la unia?ie. El n-a avut t?ria lui Brâncoveanu s? moar? pentru dreapta credin??, ci pentru a-?i salva via?a, ?i-a c?lcat jur?mântul depus întru ortodoxie ?i, silit, a acceptat unia?ia. Odat? ce mitropolitul a trecut la unia?ie, autorit??ile str?ine au pretins c? a trecut tot poporul, dar poporul n-a trecut, ci ?i-a p?strat legea str?mo?easc? ortodox? mai departe.

   Astfel c? imperialii de la Viena, dup? ?aizeci de ani, au constatat c? românii din Transilvania sunt tot ortodoc?i. Atunci au trimis r?zboi asupra lor, condus de generalul Bukow, care a venit asupra Transilvaniei cu mult? armat? cu muni?ie, cu armament, cu tunuri ?i cu ordinul dat armatei s? distrug? prin foc bisericile ?i m?n?stirile de lemn ?i s? le d?râme cu tunurile pe cele de zid. Atunci au fost rase de pe suprafa?a p?mântului transilvan peste trei sute de biserici ?i m?n?stiri, pe care românii le-u ridicat cu mult? jertf?. Acest r?zboi nu s-a f?cut pentru mântuirea sufletelor românilor, ci pentru st?pânirea Transilvaniei.
   Prin toate persecu?iile ?i necazurile, s?pin?enii au r?mas statornici în credin?a ortodox?. În 1761, când le-a murit un preot,, autorit??ile le-au trimis un preot greco-catolic, dar s?pin?enii nu l-au primit, ci s-au adus un preot ortodox de la Arad.
   Pentru a se înt?ri în credin?a ortodox?, s?pin?enii ?ineau leg?turi permanente cu marile centre ortodoxe din Tara Româneasc? ?i din Moldova, de unde î?i procurau c?r?i sfinte de slujb? ?i înv???tur? ortodox?. Cu c?r?i ortodoxe ?i-au asigurat ei în permanen?? biserica. Astfel ?i-au adus Cartea de româneasc? înv???tura din 1643 a mitropolitului Varlaam; Noul Testament de la B?lgrad din 1648, editat de mitropolitul Simion ?tefan; Biblia de la Bucure?ti din 1688, editat? de domnitorii ?erban Cantacuzino ?i Constantin Brâncoveanu; Liturghier editat în 1715 de mitropolitul Ghedeon al II-lea. Un Antologhion tip?rit în 1717 la Râmnic de episcopul Damaschin Dasc?lul. Acesta a fost cump?rat cu 27 de zlo?i în 1745 chiar de preotul din S?pân?a, Ion de Dr?goe?ti. La îndemnul preotului Grigore Mihali, credinciosul Stan Toader a legat aceast? carte în 1814. Iat? cum preo?i ?i credincio?i s-au îngrijit
   tot timpul s? se p?streze ortodoxia în S?pân?a. Urmeaz? alte c?r?i necesare: Evanghelie de Bucure?ti, din 1720, editat? de mitropolitul Teodosie, cump?rat? de preotul Ioan; Penticostarion de Bucure?ti, editat de mitropolitul Neofit Cretanul; Catavasier de R?d?u?i din 1744, editat de episcopul Varlaam; Ceaslov de R?d?u?i din 1745, editat de episcopul Varlaam; Octoih de Bucure?ti din 1746, tip?rit de mitropolitul Neofit Cretanu; Liturghier de Bucure?ti din 1746, publicat de mitropolitul Neofit Cretanul; Triodion de Bucure?ti din 1747, editat de mitropolitul Neofit Cretanul; Evanghelierul de Sibiu din 1859, editat de Andrei ?aguna; Cantorul bisericesc de Arad, din 1905; Octoihul mare de Râmnic din 1912, editat de episcopul Ghenadie Georgescu.
   În biserica din S?pân?a au existat tot timpul numai c?r?i de slujb? ?i de înv???tur? ortodox?. N-a existat nici o carte de dogmatic? greco-catolic?. S?pin?enii au ?inut atât de mult la dreapta credin?? ?i la c?r?ile ortodoxe, încât, în 1782 o mul?ime de credincio?i au dat bani pentru legarea c?r?ilor sfinte din biserica lor, s? poat? fi folosite în continuare spre p?strarea credin?ei str?mo?e?ti.
   Preo?ii ?i credincio?ii care au cump?rat c?r?i pentru biseric?, au scris pe ele închin?ri specifice ortodoxe: „În numele Tat?lui ?i al Fiului ?i al Sfântului Duh” (1). Iar spre a-?i ap?ra aceste c?r?i, au scris blesteme pentru cei ce le-ar înstr?ina de la biseric?: „Iar de se va afla cineva s? o înstr?ineze, s? fie blestemat de Dumnezeu” (2).
   Episcopul Greco-catolic de la Muncaci a vrut s?-i treac? la unia?ie cu orice pre?. El a scris comitelui suprem al Maramure?ului s? se îngrijeasc? de aceasta, cu ajutorul for?ei judec?tore?ti, atât pe mirenii revolta?i, cât ?i pe preo?ii sfin?i?i aiurea (adic? ortodoc?i), care seduc poporul, a-i lega în lan?uri (<>) ?i, întocmai cum s-a f?cut la Satu Mare, a-i arunca în temni?? ?i a-i chinui cu sete ?i cu foame” (3). Prin asemenea amenin??ri au trecut s?pin?enii, dar nu s-au ab?tut de la dreapta credin??. Astfel c?, în secolul al XIX-lea, istoricul Duli?covici spunea c? „ortodoc?ii din S?pân?a nici pân? în timpul s?u n-au putut fi converti?i la Unire” (4).
   Autorit??ile str?ine i-au supranumit ?i pe s?pin?eni „greco-catolici”. Ei au suportat acest supranume, dar ?i-au p?strat legea str?mo?easc?. Iar în 1948, când au fost elibera?i si de ultima încorsetare a Concordatului cu Vaticanul, atunci s-au declarat pe fa?? ortodoc?i, drept ceea ce au fost din totdeauna. Aceasta este biserica vie din S?pân?a. Aceasta este comunitatea ortodox? de-a lungul istoriei din S?pân?a. S?pis?enii sunt adev?ra?i eroi în lupta de a-?i ap?ra ?i p?stra dreapta credin??.
   Biserica, loca? de cult. În continuare ne referim la câteva din punctele unui comunicat greco-catolic privitor la biserica, loca? de cult, din S?pân?a. În comunicatul respectiv se spune de cinci ori c? biserica din S?pân?a este greco-catolic?. O comunitate cu credin?? ortodox? atât de puternic? nu putea avea un loca? de cult greco-catolic. Comunitatea ortodox? din S?pân?a, se ?tie din tradi?ie c? a avut o biseric? de lemn, care nu se ?tie în ce timp a disp?rut, dar se ?tie c? în locul ei credincio?ii din S?pân?a si-au ridicat alta, tot de lemn. Aceasta a fost mistuit? de un incendiu în ziua de Pa?ti din 1880. Cu mult? trud? ?i jertf?, comunitatea din S?pân?a si-a construit alt? biseric?, de data aceasta de piatr?. Construc?ia s-a terminat în 1886. Atâta rug?ciune ortodox? s-a rostit, atâta citanie ortodox? s-a f?cut din c?r?ile de mai sus, atâta t?mâie ortodox? s-a c?dit, atâta lumânare
   de cear? s-a topit în acea biseric?, încât ?i pietrele din pere?ii bisericii au primit duh ortodox.
   În urm? cu câ?iva ani, propaganda greco-catolic? i-a f?cut pe câ?iva s?pin?eni, foarte pu?ini, s? p?r?seasc? marea comunitate ortodox? ?i s? se declare greco-catolici, dar ei ar vrea s? le apar?in? lor biserica pe care au p?r?sit-o, precum ?i averile biserice?ti, Ca s?-?i justifice aceste preten?ii, la punctul 1 din comunicat se spune c? biserica ?i cimitirul au fost propriet??i greco-catolice, dar acestea au apar?inut din totdeauna marii comunit??i ortodoxe.
   La cele spuse în punctele 2 ?i 3 preciz?m c? Stan Ion P?tra? nu poate fi invocat în propaganda greco-catolic? pentru c? el a fost prim-curator ortodox pân? la moarte. Iar preotul Ri?iu, care s-a rugat ?i a predicat din c?r?ile ortodoxe de mai sus, a fost arestat pentru c? a fost intelectual de elit?, la fel ca ?i cei peste dou? mii de preo?i ortodoc?i, care au fost aresta?i pentru c? ?i ei au fost intelectuali de elit?. Apoi s?pin?enii nu s-au dus în cimitir s? înve?e limba român? din epitafe. Ei aveau limba român? în sânge ?i în via??. Opera cultural? ?i religioas? a fost continuat? ?i între?inut? de-a lungul istoriei de Biserica Ortodox?.
   Din cele spuse la punctul 4 se vede clar c? s?pin?enii n-au vrut s? se declare greco-catolici pentru c? se simt ortodoc?i ?i vreau s? r?mân? statornici în legea str?mo?easc?.
   Privitor la cele spuse pa punctul 5, preciz?m c? autorit??ile statului nu sunt iezui?i ?i Statul Român nu este Bukow s? dezbine biserica neamului.
   La punctul 6, dup? ce în comunicat se spune de cinci ori c? biserica din S?pân?a este greco-catolic?, aici se recunoa?te c? biserica este „aflat? în posesia Bisericii Ortodoxe Române”.
   La punctul 7 s-a r?spuns în alte materiale. La punctul 8 se face o confuzie între biserica parohial? ?i m?n?stire. Edificiul aflat La Livad? are statut de m?n?stire ?i se afl? pe terenul bisericii ortodoxe, care a fost donat bisericii de c?tre boierii din S?pân?a pentru a o înzestra. Boierii din S?pân?a au înzestrat ?i Episcopia Ortodox? Român? a Maramure?ului de la Peri cu o moar? cu dou? ro?i, care se afla pe cursul inferior al râului S?pân?a.
   La punctul 9 se vorbe?te despre „distrugerea” bisericii din S?pân?a. Adev?rul este altul. Comunitatea ortodox? din S?pân?a a întreprins ample lucr?ri prin care î?i renoveaz? ?i consolideaz? biserica.
   Pentru cele de la punctul 10 preciz?m ca biserica din S?pân?a nu este monument istoric. Nu este înregistrat? în lista monumentelor istorice.
   Pentru cele de la punctul 11 men?ion?m c? Cimitirul Vesel î?i are valorile lui , iar parohia ortodox? din S?pân?a are un vast program pus în aplicare pentru p?strarea acestor valori.
   Privitor la cele de la punctul 12, argumentul de ordin logic este c? biserica este a marii comunit??i cre?tine din S?pân?a, care o mo?tene?te de la str?buni, o între?ine, o renoveaz? ?i se roag? în ea, ?i nu a celor care au p?r?sit-o.
   Privitor la punctele 13 ?i 14, consider?m c? o hot?râre gre?it? nu trebuie pus? în aplicare, ci trebuie s? se revin? asupra ei ?i s? se cerceteze pân? se va afla adev?rul.
   La punctul 15 se face din nou confuzia dintre biseric? ?i m?n?stire. Aici se mai sugereaz? ?i o sentin?? prin care biserica s? se dea greco-catolicilor, iar ortodoc?ii s? fie trimi?i la m?n?stire. Înntr-o asemenea absurditate biserica ar r?mâne goal?, fiindc? greco-catolici sunt a?a de pu?ini c? ar intra to?i în casa sc?rii. Se mai spune c? biserica ?i Cimitirul Vesel vor r?mâne în folosul comunit??ii. Afirma?ie f?r? sen, fiindc? ele sunt în folosul comunit??ii din totdeauna.
   Prin urmare, propaganda greco-catolic? nu poate câ?tiga prozeli?i în S?pân?a, pentru c? s?pin?enii sunt tari în credin?a ortodox?. Prin toate acestea s?pin?enii sunt adev?ra?i eroi întru ap?rarea ?i p?strarea dreptei credin?e.

   NOTE

   1. Ioan Bârlea, Însemn?ri din bisericile Maramure?ului, Atelierele Grafice Socec. & Comp. Societatea Anonim?, Bucure?ti, 1909, passim.
   2. Ibidem, p. 169.
   3. Simion Reli, Biserica Ortodox? Român? a Maramure?ului în vremurile trecute, Editura Mitropoliei Bucovinei, Cern?u?i, 1938, p. 192.
   4. Silviu Dragomir, Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII, vol. II, Editura Tiparul Tipografiei Aehidiecezane Sibiu ,1930,pag 218. Profesor Dr.Nutu Rosca

   Autor: Profesor Dr.Nutu Rosca

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu