In Martie 2008, Kwane Kilpatrick a fost pus sub 8 capete de acuzare, incluzand sperjurul si obstructionarea justitiei. In August, a incalcat termenii eliberarii pe cautiune si a fost trimis la inchisoare. Faptele sunt condamnabile, indiferent cine le-ar comite, dar Kilpatrick nu e oricine, el a fost primarul orasului Detriot.

Din nefericire pentru Detroit, Kilpatrick, 38 de ani, este doar o picatura in marea de infractori. Detroit-ul este foarte “bine plasat” oras in topul celor mai periculoase orase, ca urmare a impresionantei rate a infractionalitatii: 1220/100 000 locuitori.

“Detroit a fost, din punct de vedere istoric, unul din cele mai violente orase ale Statelor Unite,” a spus Megan Wolfram, analist la iJet Intelligent Risk Systems, o firma de evaluare a riscurilor cu sediul in Maryland. “Au un numar mare de sindicate ale crimei la nivel local- un numar mare de bande care duc lupte de stapanire a cartierelor.”

Detroit a fost urmat in lista de Memphis, Tenn. si Miami, Flo., zone metropolitane. Acestea 3 sunt singurele orase in care rata criminalitatii este de peste 950 de crime/ 100 000 persoane.

In spatele statisticilor

Pentru intocmirea listei, am intrebuintat statisticile FBI-ului cu privire la crimele violente comise, statistici publicate in raportul emis in 2008. Categoria crime violente are 4 subdiviziuni infractionale: omor si omor deosebit de grav, viol,  talharie si vatamare corporala grava. Am evaluat zonele metropolitane de statistica ale Statelor Unite cu mai mult de 500 000 de rezidenti.

Desi la nivel national s-a inregistrat o scadere de 3,5%  a ratei criminalitatii, in primele 6 luni ale anului 2008, comparativ cu anii anteriori, primele 10 orase din top ilustreaza o tendinta ingrijoratoare de crestere si se afla printre cele mai fierbinti puncte de tranzit pentru cartelurile de droguri mexicane.

Conduse de indivizi precum  Joaquim Guzman Lorea, aceste bande –si violentele lor razboaie pentru dominatie- se extind pe partea Sud-Estica a Americii si chiar mai departe. Locuri precum Stockton, Calif., la 500 mile de Tijuana, au cunoscut o intensificare a fenomenului criminalitatii.

“Stokton este un punct major de tranzit pe coridorul I-5, catre Seattle si Vancouver”, spune Wolfram.”Este, in mare parte similar cu ce se intampla in Sud-Vest. In general, e vorba de bande ce se ocupa cu drogurile, bande ce se lupta intre ele.”

Motown blues

Situatia in Mexic a cunoscut o amplificare a fenomenului, dar Detroit-ul se confrunta cu aceleasi probleme de zeci de ani. Oras puternic industrializat in prima jumatate a secolului 20, Detroit-ul a cunscut o crestere a populatiei de la 285 000 la 990 000 de persoane in 1900, atingand un varf de 1,8 milioane in 1950. Numai jumatate din locuitori mai locuiesc in zona urbana. Incepand din anii ‘60 ai secolului trecut, Detroit-ul a cunoscut un declin precipitat. Multi oameni de stiinta dau vina pe suburbanizarea rapida, pe outsourcing-ul locurilor de munca din manufacturi si pe programele federale despre care se crede ca au creat o cultura a somajului si dependentei. Rezidentii au migrat catre suburbii si care alte regiuni ale tarii, lasand in urma un peisaj plin de cladiri abandonate.

“Fabrici care au oferit la un moment dat zeci de mii de locuri de munca sunt acum cladiri goale, cu geamuri sparte, marturii mute ale unui trecut industrializat,” a scris Thomas J. Sugrue in cartea sa  “Originile crizei urbane”.”Zone mare ale orasului sunt de-a dreptul sinistre, apocaliptice.”

Detroit-ul nu este singurul oras care sufera de pe urma problemelor de abandon.

In Las Vegas, Nev., de exemplu, cand s-a atins varful la achizitia de locuinte, a sporit numarul de rezidenti. Cand a cazut piata, locatarii s-au trezit brusc in posesia unor proprietati multmai putin valoroase decat  ipotecile ontractate. In cele mai rele cazuri, bancile au inchis ipotecile, lasand oamenii fara case, si cu o datorie mai mare decat avusesera la inceput. Ca rezultat, Las Vegas este mai gol decat Detroit-ul.

Detroit-ul intampina probleme in reducerea ratei infractionalitatii, ca urmare a lipsei de resurse care sa fie investite in siguranta publica. Dureros dar adevarat este ca siguranta publica nu reprezinta o prioritate,” spune avocatul Kym L. Worthy, avocat. “ As vrea ca cei care detin controlul resurselor sa priveasca terorismul domestic ca pe ceva realmente serios. Problema este foarte serioasa  si nimanui nu pare sa-i pese, iar din toate partile aud numai indicatii sa reduc, si iar sa reduc.”

Cateva semne de imbunatatire

Agravand situatia, fondurile pentru combaterea infractionalitatii sunt primele ce se reduc o data cu scaderea bugetelor municipalitailor.

“Pe perioadele dificile, publicul cheltuieste din ce in ce mai putin,” spune Wolfrm. ”Departamentele de Politie si sistemul de incarcerare fac mari eforturi sa reziste.”