1. Alocarea unui procent de 20% din cheltuielile bugetare, 7 procente din PIB, adica 10 miliarde euro, pentru infrastructura: transporturi, mediu, reabilitarea termica a blocurilor etc. Este principala masura anti-criza si cea care va intoarce cei mai multi bani la buget. A nu se confunda cu 20% din PIB.

- Guvernul a demarat deja , prin ordonanta de urgenta, un program ambitios de investitii, programul de reabilitare termică a blocurilor pentru care a prevăzut 160 milioane lei credite bugetare şi 300 milioane lei credite de angajament. Creşterea pe termen scurt a comenzilor adresate companiilor va fi însoţită, pe termen mediu şi lung, de scăderea costului tot mai ridicat al facturilor pentru energie pe care le suportă populaţia.

1. Stimularea sectorului privat ( IMM)

- Achitarea datoriilor guvernamentale restante catre agentii economici privati, in valoarea de 2.1 miliarde euro pana la finele lunii martie 2009.

--Neimpozitarea profitului reinvestit. Se va face prin Ordonanta de urgenta de modificare a codului fiscal.

- Posibilitatea compensarii TVA de recuperat cu alte impozite, inclusiv dupa expirarea termenului de 45 zile.

-Capitalizarea CEC si Eximbank. Va fi o infuzie de 250 mil euro pentru CEC , care va duce la deblocarea finantarii IMM-urilor.

- Infiintarea fondului de garantare pentru IMM-uri.

• 
  
  
  
  • HOTARARE nr. 65 din 11 februarie 2009 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (publicat în Monitorul Oficial nr. 83 din 11 februarie 2009)
  
  
  
  

• 
  
  
  
  • Constituirea Fondului Român de Contragarantare, prin decizie a Executivului, in Sedinta de Guvern din 11.03.2009
  
  
  
  

-Alocarea prin bugetul de stat de fonduri pentru sustinerea exportului.

-Continuarea si extinderea programului Rabla. De acum sunt incluse in program si masinile cu vechime de peste 12 ani. Se mareste prima de casare de la 3000 la 3500 ron iar numarul masinilor incluse in program creste la 60.000.

• 
  
  
  
  • ORDONANTA DE URGENTA nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008  pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule (publicat în Monitorul Oficial nr. 103 din 19 februarie 2009)
  
  
  
  

• 
  
  
  

  Memorandumul cu privire la reducerea numărului de taxe şi tarife, adoptat în cadrul Sedintei de Guvern din 11.03.2009.

  
  
  
  

1. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare, activitate deficitara in mandatul Tariceanu

• 
  
  
  
  • ORDONANTA DE URGENTA nr. 4 din 11 februarie 2009 privind reglementarea unor masuri in domeniul bugetar
  
  
  
  

• 
  
  
  
  • 
    
    
    

    (publicat în Monitorul Oficial nr. 92 din 16 februarie 2009 la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, se stabilesc LIMITE ANUALE PENTRU FINANŢÃRILE RAMBURSABILE care urmeazã a fi contractate de unitãţile administrativ-teritoriale şi pentru tragerile ce se pot efectua din finanţãrile rambursabile contractate sau care urmeazã a fi contractate

    
    
    
    
  
  
  
  

4  Măsuri de protecţie socială:

• 
  
  
  
  • ORDONANTA DE URGENTA nr. 6 din 18 februarie 2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (publicată în Monitorul Oficial nr. 107 din 23 februarie 2009)
  
  
  
  

• 
  
  
  
  • HOTARARE nr. 186 din 25 februarie 2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a pretului de referinta al medicamentelor (publicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 27 februarie 2009)
  
  
  
  

5  Alte măsuri

- Includerea veniturilor proprii ale agentiilor guvernamentale si de stat in veniturile bugetului de stat si realocarea lor conform nevoilor.

- Incurajarea consumului intern:

• 
  
  
  

  ORDONANTA DE URGENTA nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanta (publicat în Monitorul Oficial nr. 110 din 24 februarie 2009)

  
  
  
  

Principiile programului anticriza:

1. Sprijinirea economiei printr-o politică investiţională coerentă şi consistentă;

1. Finanţarea economiei şi creşterea lichidităţii, sprijinirea sistemului de companii din România, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii;

1. Menţinerea unui standard de viaţă decent pentru populaţie, sprijinirea categoriilor defavorizate.

Cheltuielile bugetare se vor orienta cu prioritate spre investiţia publică masivă, adică 10,2 miliarde Euro, însemnând 20% din cheltuielile bugetare şi 7% din PIB. Bugetul alocat investiţiilor în acest an va fi cel mai mare din ultimii 20 de ani. Priorităţile de investitii din acest an sunt infrastructura şi eficienta energetică.

Investiţia publică masivă creează locuri de muncă, previne explozia somajului şi contribuie la asigurarea nivelului programat de venituri publice. În acelaşi timp, este o componentă esenţială a planului de redresare economică şi financiară.

Investiţiile publice vor fi orientate majoritar spre lucrările de infrastructură de transport, mediu, rurale, din educaţie şi sănătate, adică spre acele obiective care pot genera efecte multiplicatoare în economie.

Guvernul va aloca echivalentul a 250 de milioane Euro pentru capitalizarea CEC, singura bancă pe care statul o mai deţine pentru a deveni o instituţie de credit prin care proiecte importante de dezvoltare economică să poată fi derulate.

Sprijinirea exporturilor pentru reducerea unui deficit comercial care s-a adâncit de la an la an. Sprijinirea financiară a EXIMBANK, cu respectarea legislaţiei europene, pentru instrumentele de asigurare şi garantare a activităţilor de export şi de producţie pentru export. De asemenea, guvernul va aloca un fond de 65 de milioane Euro pentru promovarea exporturilor.

Fondurile suplimentare  alocate CEC şi EXIMBANK vor asigura  co-finanţarea şi garantarea proiectelor realizate din fonduri europene şi finanţarea IMM-urilor. Tot în sprijinul IMM-urilor guvernul a înfiinţat Fondul de contra-garantare pentru IMM-uri.

Nu doar IMM-urile vor beneficia, de măsuri de sprijin. Investiţiile private,în general, vor fi stimulate prin măsura neimpozitării profitului reinvestit, începând cu trimestrul al doilea al acestui an.

Guvernul continua şi extinde programul Rabla prin intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei şi creşterea numărului de vehicule finanţate de la 40.000 de lei în 2008 la 60.000 de lei în acest an.

Guvernul va achita către firmele private, în prima parte a acestui an, datoriile restante ale fostei guvernări.

Agricultura reprezintă o prioritate. Chiar în ultima şedinţă de guvern s-a aprobat acordarea în anul 2009 a unui ajutor financiar producătorilor din sectorului de îmbunătăţiri funciare, în valoare de 23 milioane Euro .

O sursă complementară de finanţare a creşterii economiei, pe care guvernul se bazează, o reprezintă fondurile europene pe care le vom primi până în 2013. Prioritatea guvernului este să asigure condiţiile pentru absorbţia integrală şi eficientă a fondurilor europene. Grupul ministerial de monitorizare a fondurilor europene, sub conducerea directă a prim-ministrului, va analiza săptămânal gradul de atragere a acestor fonduri.

Gucernul a luat si masuri de simplificare a birocratiei în materia achiziţiilor publice sau a exproprierii pentru cauze de utilitate publică.

Stimularea fiscală. Pachetul anticriză are si astfel de măsuri.

Neimpozitarea profitului reinvestit şi compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile reprezintă măsuri de stimulare fiscală. Sa nu uitam , de asemenea, că guvernul Boc își propune să reducă numarul de taxe si tarife si a adoptat un memorandum in acest sens la ultima sedinta de guvern.

De asemenea, veniturile celor aflaţi în şomaj tehnic pentru o perioadă de maximum trei luni vor fi considerate venituri de natură non-salarială şi impozitate, în consecinţă, la un nivel mai scăzut. Firmele care vor trimite în şomaj tehnic salariaţi vor fi scutite ,pentru aceeaşi perioadă, de plata contribuţiilor sociale iar costurile cu formarea profesională a salariaţilor vor fi subvenţionate în proporţie de 50% din bugetul de stat.

Pe de altă parte, nu putem să irosim resursele bugetare finanţând măsuri al căror impact este incert. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de către miniştrii de finanţe din statele zonei euro, care au stabilit că acum nu se impune un nou pachet de stimulare fiscală. În acest sens, oficialii statelor UE au declarat că se impune în primul rând o evaluare a efectelor măsurilor deja adoptate de către autorităţi, aspect care va figura pe agenda Consiliului European din 19-20 martie.