Maestrul discutiilor penibile, filosofeaza cu burta plina
Mircea Geoana isi joaca cartea vietii; cu burta plina din varful bucatelor, mai lanseaza cate o idee filosofica, cate un comentariu, cate o acuza la adresa PDL. Desi se plange ca in Coalitie se pierde timpul cu "discutii penibile" totusi dl. Geoana le starneste de fiecare data, le lanseaza pe orbita, si apoi tot domnia sa le critica.
Vorbeste de serpii din PDL, insa nu aude suieratul puternic al propriilor serpi boa si a viperelor care impanzesc climatul politic romanesc. Vrea astfel sa intre macar in umbra presedintelui Basescu, fara sa isi dea seama de faptul ca, oamenii nu il cred pur si simplu, ba chiar apreciaza negativ aceste interventii ale sale; lucru pe care l-ar putea realiza cercetand sondajele de opinie in care, PSD este in continua si sigura prabusire.
Dl. Geoana, aflat la guvernare, acolo unde ministrii domniei sale NU raspund niciodata interpelarilor venite de la senatorii PDL [ mie unul nu mi-au raspuns NICIODATA, demonstrand sfidare, incalcarea normelor parlamentarismului si a Protocolului Coalitiei ] , aflat astfel spus in fruntea bucatelor, presara firimituri peste romanii aflati in pragul saraciei crunte. Iar aceste firimituri sunt de fapt, niste vorbe goale, pentru ca, si la acest moment nemteanul acela care il soma prin presa sa-i spuna de unde ia el cei 25000 de euro promisi daca se intoarce in tara, asteapta sa i se spuna de unde sa ia banii.
Pana la urma, o parte a PSD [ atentie, ca in PSD sunt oameni de o extrem de buna calitate ! ] a stat si sta cu mana intinsa spre PDL si spre Romania, intr-o lunga si nesfarsita cerseala. Pentru ca, desi au operat cele mai multe numiri in functii la nivel central si local, tot aceiasi politicieni pesedisti intind mana, acuza, si asta doar pentru ca nu mai reusesc sa gaseasca alte metode sa atraga atentia asupra lor, mai ales in propriul partid, pe care il duc in scadere continua in sondaje.
Preşedintele PSD Mircea Geoană afirmă, într-un interviu acordat cotidianului Gândul, că în zona ministerelor economice - deţinute de PDL - şi a primului-ministru se abuzează "de dreptul la stilou" şi critică faptul că nu s-a terminat "sarabanda" numirilor, în principal a celor din partea PSD. Nu este vorba aici decat de un singur minister unde s-a incins cerseala, si ma refer la numirea de la Justitie, minister neutru conform algoritmului initial inscris in protocolul coalitiei.
De asemenea, serpeste vorbind, dl. Geoana acuza de toate relele din Romania, pe democrat-liberali; inclusiv pentru nemultumirile sindicatelor, inclusiv pentru grevele pe care vad ca si le doreste [ agitatia sindicalista este printre principiile de baza ale socialismului stiintific, ca mecanism de preluare a puterii ] , uitand prea devreme de faptul ca, in ultimii doi ani de zile, are cel putin jumatate de vina alaturi de Tariceanu, pentru distrugerea deliberata a economiei nationale; sau uita extrem de usor faptul ca, in 2006-2008, pesedistii au avut parte de functii la nivel local, urmare a aliantelor cu penelistii, aliante pe care nu le denunta acum ca sa nu isi piarda posturile. Repet, la nivel local, pesedistii ocupa covarsitor mai multe posturi publice sau de executie publica , decat membrii PDL, astfel incat, serpii trebuie cautati in alta parte si nu in ograda democrat-liberala.
Mai merita de asemenea sa spunem un lucru.
Asemeni povestii cu mata care se urca pe soba si risca sa darame borcanul peste copilul din leagan, actiune fata de care mama si bunica stau sa se vaicareasca si sa se teama ca se va intampla nenorocirea fara sa miste insa un deget, eu nu vad pe termen lung, sanse ca, aceasta iesire de la Guvernare a PSD sa nu se produca; adica, daca pana acum, vaicarelile se auzeau din zona lui Adrian Nastase, corului i s-a alaturat si Mircea Geoana, care pararea mea isi submineaza interesul propriului partid, cand procedeaza de o asemenea maniera. Si ca atare, eu cred ca, se fac pasi decisivi pentru ca in PSD sa apara marea schisma, adica sa ramana un PSD mai mic si mai socialist, in afara guvernarii, si marea majoritate a partidului care, convinsi ca trebuie sa faca ceva pentru Romania, sa ramana alaturi de PDL.
Oricum, daca PSD va ajunge la 15 procente in spatele PDL, aceasta cadere nu va putea fi imputata decat deviatiilor lui Mircea Geoana, de la care se astepta sa aduca acel val de innoire si schimbare in PSD, adica delimitarea fata de Nastase-Iliescu-Vanghelie.
Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei
foto:bloombiz.ro
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Parmalat said
am March 9 2009 @ 9:27 pm
Daca ramaneti singuri la guvernare voi picati la 15 puncte sub PSD.
De fapt oricum PDL-ul se va destrama odata cu Basescu, ori anul viitor ori peste 5 ani. PSD-ul poate trece printr-o perioada mai proasta, o criza de personalitate, dar de destramat nu se va destrama niciodata.
Singura sansa a lui Basescu e sa castige din turul 1, daca ajunge in turul 2 pierde, indiferent impotriva cui fiindca toti care au ciuda pe el o sa iasa la vot si sunt multi.
Lorelei said
am March 9 2009 @ 9:42 pm
Decizia “emanatilor”, fauritorilor “democratiei originale”, celor care au acaparat puterea dupa 1989 de a submina regimul politienesc si economia hipercentralizata ar fi putut fi înteleapta daca ar fi calculat lacomia si gradul de corupere, atât de specifice latinilor balcanici. Altminteri, vedem cât de usor s-a insinuat ticalosia, imbolnavind, înca din primele luni de libertate, noul sistem. Fostii ofiteri ai Securitatii devin mercenarii puterii, mafia îsi delimiteaza strict si infailibil teritoriile si strategia de functionare: magistratii si judecatorii denatureaza sensul natural al profesiei lor si se pun în slujba vinovatilor, pentru un pumn de arginti, sefii politiei joaca iades cu interlopii, iar diferite personaje devin marii negociatori gen dl. Hrebenciuc ai schimbarilor de regim, propunând continuarea afacerilor si asigurându-se ca, dupa rotirea cadrelor la putere, nu intra nimeni la puscarie.
In 20 de ani, nici un mare grangur nu si-a platit faradelegile.
Statul sa-si puna în functiune anticorpii, coruptia sa fie diminuata, iar acesti grotesti functionari gusati si plini de bani furati din bugete sa devina slujitorii de drept ai cetateanului suveran.
Comunistoizilor gen dl. Geoana, în democratie, cetateanul este centrul de atentie al statului, nu tinta judecatorilo, politistilor, medicilor, profesorilor s.a.m.d.
Il sfatuiesc pe dl. Geoana sa nu devina ipocrit… sau mai bine spus sa nu ramâna asa!
Într-un asemenea climat, observam limpede ca nici un sistem nu functioneaza în interesul si slujba contribuabilului. Sanatatea, Educatia, Justitia, Cultura si mai toate directiile care ar fi trebuit sa creasca nivelul de siguranta si civilizatie sunt parazitate de incompetenti, rude si clienti, iar singura lor viziune este propria stare de bine, pentru care si-ar vinde constiintele oricui. Sunt multe interese care nu doresc României un statut de tara puternica. Cu potentialul de creativitate si inteligenta si pe fondul spiritual fundamental crestin, tara noastra, încaputa pe mâini pricepute (domnia regelui Carol I), poate deveni un reper. La temelia tuturor lucrurilor majore descoperite de umanitate, vei gasi, cu siguranta, si un roman.
Suntem prea preocupati sa ne uram între noi, sa ne terfelim fara menajamente tara sau sa ne vindem resursele strategice. Nu exista criza materiala, ci doar morala, etica si spirituala…
Respectul, verticalitatea, constiinta si libertatea de a gandi, simtul datoriei si al onoarei, dragostea de glie si neam, mandria de a fi roman se invata, se dobandesc prin educatie in primul rand in familie, acasa (cei 7 ani de acasa).
Merita sa ne mai gandim din cand in cand la roman, ca la un om in care mai exista mult bine, care nu trebuie lasat sa se piarda. Haideti sa incercam sa ne regasim, sa ne ridicam din praful in care zacem, fizic si moral; haideti sa ridicam aceasta natiune.
Desteapta-te, romane!
Cornelia said
am March 9 2009 @ 9:50 pm
Don Geoana si alti doni de Dolj, Bacau si alte judete daca s-ar fi adoptat Punctul 8 al Proclama?iei de la Timi?oara n-ati fi fost atat de vocali si guresi. Ati facut inca din 1989 jocul intereselor care nu doresc României un statut de tara puternica. N-ati vrut ca România sa fie un reper.
Proclama?ia de la Timi?oara a fost un document programator adoptat la Timi?oara în data de 12 martie 1990.
Popula?ia ora?ului Timi?oara a fost ini?iatoarea Revolu?iei române. Între 16 ?i 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singur?, un înver?unat r?zboi cu unul dintre cele mai puternice ?i mai odioase sisteme represive din lume. A fost o încle?tare cumplit? pe care noi, timi?orenii, o cunoa?tem la adev?ratele ei propor?ii.
De-o parte popula?ia neînarmat?, de cealalt? parte Securitatea, Mili?ia, Armata ?i trupele zeloase de activi?ti ai partidului. Toate metodele ?i mijloacele de reprimare s-au dovedit îns? neputincioase în fa?a dorin?ei de libertate a timi?orenilor si hotarârii lor de a învinge. Nici arest?rile, nici molest?rile, nici chiar asasinatele în mas? nu i-au putut opri. Fiecare glon? tras a adus pe baricadele Revolu?iei al?i o sut? de lupt?tori. ?i am învins.
În 20 decembrie 1989, Timi?oara a intrat definitiv în st?pânirea popula?iei, transformându-se într-un ora? liber, în marea închisoare care devenise, în acele zile, România.
Din acea zi, întreaga activitate din ora? a fost condus?, de la tribuna din Pia?a Operei, de Frontul Democrat Român, exponent în acel moment al Revolu?iei de la Timi?oara.
În acea zi, armata a fraternizat cu demonstran?ii, hot?rând s? apere împreun? cu ei victoria ob?inut?. În 21 decembrie, în Pia?a Operei, peste o sut? de mii de glasuri scandau: “Suntem gata sa murim!” O serie de fapte întâmplate în România îndeosebi dup? 28 ianuarie 1990, vin în contradic?ie cu idealurile Revolu?iei de la Timi?oara. Aceste idealuri nici nu au fost aduse la cuno?tin?a opiniei publice române?ti de catre mass-media central?, decât par?ial ?i confuz. În asemenea condi?ii, noi, participan?ii nemijloci?i la toate evenimentele dintre 16 ?i 22 decembrie 1989, ne vedem nevoi?i s? explic?m întregii na?iuni pentru ce au pornit timi?orenii Revolu?ia, pentru ce au luptat ?i mul?i ?i-au jertfit via?a, pentru ce suntem în continuare hot?râ?i s? luptam cu orice pre? ?i împotriva oricui, pân? la victoria deplin?.
1. Revolu?ia de la Timi?oara a fost înc? din primele ei ore, nu doar anticeau?ista ci ?i categoric anticomunista. În toate zilele Revolu?iei s-a scandat, de sute de ori: “Jos comunismul!”. În consens cu aspira?ia sutelor de milioane de oameni din Estul Europei, am cerut ?i noi abolirea imediat? a acestui sistem social totalitar ?i falimentar. Idealul Revolu?iei noastre a fost ?i a r?mas reîntoarcerea la valorile autentice ale democra?iei ?i civiliza?ie euro¬pene.
2. La Revolu?ia de la Timi?oara au participat toate categoriile sociale. Pe str?zile Timi?oarei au c?zut, secera?i de gloan?e, unul lâng? altul, muncitori, intelectuali, func?ionari, studen?i, elevi, copii ?i chiar locuitori ai satelor, veni?i în sprijinul Revolu?iei. Suntem categoric împotriva tehnicii, tipic comuniste, de domina?ie prin învr?jbirea claselor ?i categoriilor sociale. Pe temeiul ideologiei “luptei de clas?” s-au urcat la putere bol?evicii în 1917, pe acela?i temei, nomenclatura comunista român? a instigat dup? 1944 o clas? social? împotriv? alteia, a dezbinat societatea pentru a o supune mai u?or terorii. Avertiz?m împotriva pericolului repet?rii acestei triste istorii ?i chem?m muncitorii, intelectualii, studen?ii, ??ranii ?i toate categoriile sociale la un dialog civilizat ?i constructiv, pentru a reface neîntârziat unitatea din timpul Revolu?iei. Trebuie plecat de la realitatea ca toate aceste categorii sociale au fost oprimate în regimul comunist ?i nici una nu dore?te ast?zi r?ul celorlalte.
3. La Revolu?ia de la Timi?oara au luat parte oameni din toate categoriile de vârst?. Chiar dac? tineretul a fost preponderent, este drept s? recunoa?tem c? oameni de toate vârstele s-au b?tut cu aceea?i dârzenie pentru cauza Revolu?iei. Lista victimelor, de?i incomplet?, este o dovad? în acest sens.
4. Pentru victoria Revolu?iei din Timi?oara s-au jertfit, al?turi de români, ?i maghiari, ?i germani, ?i sârbi ?i membri ai altor grup?ri etnice care de secole conlocuiesc în ora?ul nostru pa?nic, în buna în?elegere. Timi?oara este un ora? românesc ?i european, în care na¬?ionalit??ile au refuzat ?i refuz? na?ionalismul. Invit?m pe to?i ?ovinii din România, indiferent c? sunt români, maghiari sau germani, s? vin? la Timi?oara, la un curs de reeducare în spiritul toleran?ei ?i al respectului reciproc, singurele principii care vor domni în viitoarea Casa a Europei.
5. Înc? în data de 16 decembrie, din primele ore ale Revolu?iei, una dintre lozincile cele mai des scandate a fost: “Vrem alegeri libere!” Ideea pluralismului a fost ?i a r?mas una dintre cele mai scumpe timi?orenilor. Suntem convin?i c? f?r? partide politice puternice nu poate exista o democra?ie autentic?, de tip european. Cu excep?ia celor extremiste, de stânga sau de dreapta, toate partidele au drept la existen?? în cetatea Timi?oarei. În ora?ul nostru nu au fost atacate ?i devastate sediile partidelor politice, nici unul dintre membrii acestora nu a fost amenin?at, insultat sau calomniat. Membrii partidelor politice sunt concet??enii no?tri, sunt colegii no?tri de munc?, sunt prietenii no?tri care au opinii politice. Democra?ia european? înseamn? libera exprimare a opiniilor politice, dialogul civilizat între exponen?ii lor ?i competi?ia loial? pentru cucerirea adeziunii politice ?i, implicit, a puterii de stat. Am fi acceptat în sistemul democra?iei române?ti ?i Partidul Comunist Român, daca el nu ar fi fost compromis total ?i definitiv de c?tre nomenclatura sa, degenerând în fascism ro?u. În ??rile est europene în care partidele comuniste ?i-au p?strat minima decen??, societatea le contest? în principiu, dar le tolereaz? în fapt. La noi, partidul comunist a ajuns însa pân? la genocid, ?i prin aceasta s-a autoexclus din societate. Nu-l vom tolera nici în principiu, nici în fapt, indiferent sub ce denumire ar încerca s? renasc?.
6. Dup? patru decenii de educa?ie ?i propagand? exclusiv comunist?, exist? în con?tiin?a tuturor românilor prejudec??i apar?inând acestei ideologii. Existen?a lor nu este o vin? pentru purt?tor. Manipularea lor, îns?, de c?tre grupuri interesate în rena?terea comunismului ?i reinstaurarea lui la putere este un act contrarevolu?ionar. Pe lista de lozinci, multiplicat? la xerox ?i împ?r?it? în 28 ianuarie, demonstran?ilor din Pia?a Banu Manta din Bucure?ti, se aflau ?i slogane vechi de 45 de ani. Identificarea, de pild?, a partidelor “istorice” cu partide vânz?toare de ?ar? este un astfel de slogan ?i constituie o calomnie. Dimpotriv?, activi?tii comuni?ti de acum 45 de ani, dintre care unii au ?i ast?zi func?ii importante în conducerea ??rii, se fac vinova?i de tr?darea României ?i aservirea ei URSS-ului. Ei sunt cei care scandau atunci: “Stalin ?i poporul rus, libertate ne-au adus!” ?i nu membrii partidelor “istorice”. Ace?tia din urm? s-au opus transform?rii României într-un satelit al Moscovei ?i unii au pl?tit cu via?a aceast? îndr?zneal?. Se impune redactarea de urgen?? a unei scurte, dar corecte, istorii a perioadei 1944-1950 ?i difuzarea ei în tiraje de mas?.
7. Timi?oara a pornit Revolu?ia împotriva întregului regim comunist ?i întregii sale nomenclaturi ?i nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politic? a unui grup de diziden?i anticeau?i?ti din interiorul PCR-ului. Prezen?a acestora în fruntea ??rii face moartea eroilor din Timi?oara zadarnic?. I-am fi acceptat poate în urma cu zece ani, dac? la Congresul al XII-lea al partidului s-ar fi al?turat lui Constantin Pârvulescu ?i ar fi r?sturnat clanul dictatorial. Dar n-au f?cut-o, de?i aveau ?i prilejul, ?i func?ii importante, care le acordau prerogative. Dimpotriv?, unii chiar au ascultat de ordinul dictatorului de a-l huli pe dizident. La?itatea lor din 1979 ne-a costat înc? zece ani de dictatura, cei mai grei din toata perioada, plus un genocid dureros.
8. Ca o consecin?? a punctului anterior, propunem ca legea electoral? s? interzic? pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatur?, pe orice list?, al fo?tilor activi?ti comuni?ti ?i al fo?tilor ofi?eri de Securitate. Prezen?a lor în via?a politic? a ??rii este principala surs? a tensiunilor ?i suspiciunilor care fr?mânt? ast?zi societatea româneasc?. Pân? la sta¬bilizarea situa?iei ?i reconcilierea na?ional?, absen?a lor din via?a public? este absolut necesa¬r?. Cerem, de asemenea, ca în legea electoral? s? se treac? un paragraf special care s? in¬terzic? fo?tilor activi?ti comuni?ti, candidatura la func?ia de pre?edinte al ??rii. Pre?edintele României trebuie s? fie unul dintre simbolurile desp?r?irii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vin?. ?tim cu to?ii în ce m?sur? era condi?ionat? via?a individului, de la realizarea profesional? pân? la primirea unei locuin?e, de carnetul ro?u ?i ce consecin?e grave atr?gea predarea lui. Activi?tii au fost îns? acei oameni care ?i-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist ?i a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a f?cut o asemenea alegere nu prezint? garan?iile morale pe care trebuie s? le ofere un Pre?edinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei func?ii, dup? modelul multor ??ri civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Pre?edinte al României ar putea candida ?i personalit??i marcante ale vie?ii culturale ?i ?tiin?ifice, f?r? o experien?? politic? deosebit?. Tot în acest context, propunem ca prima legislatur? s? fie de numai doi ani, timp necesar înt?ririi institu?iilor democratice ?i clarific?rii pozi?iei ideologice a fiec?ruia dintre multele partide ap?rute. De-abia atunci am putea face o alegere în cuno?tin?a de cauz?, cu c?r?ile pe fa??.
9. Timi?oara nu a f?cut revolu?ie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje materiale. Pentru acestea era suficient? o grev?. Suntem to?i nemul?umi?i de sistemul de salarizare, exist? ?i în Timi?oara categorii de muncitori care lucreaz? în condi?ii extrem de grele ?i sunt prost pl?ti?i (vezi, de pild?, cazul celor ce muncesc în turn?torii sau în industria detergen?ilor), ?i, totu?i, nici un colectiv nu a f?cut grev? pentru m?rirea lefurilor ?i nu ?i-a trimis delega?i s? trateze cu guvernul revendic?ri materiale exclusive. Majoritatea timi?orenilor ?tiu ceea ce to?i economi?tii se str?duie în aceste zile s? aduc? ??rii la cuno?tin??: m?rirea în acest moment a salariilor ar declan?a automat infla?ia, a?a cum s-a întâmplat în unele state est europene. Iar infla?ia odat? pornit?, sunt necesari ani de eforturi pentru a o stopa.
Numai cre?terea produc?iei, deci a cantit??ii de marf? aflat? pe pia?a va permite, în paralel, cre?terea general? a nivelului de salarizare. În plus, pentru bugetul s?rac al României, prioritare trebuie s? fie acum cheltuielile destinate restabiliz?rii unui nivel minim de civiliza?ie. Se impun, de pilda, investi?ii urgente în domeniul asisten?ei medicale ?i salubrit??ii.
10. De?i milit?m pentru reeuropenizarea României, nu dorim copierea sistemelor capitaliste occidentale, care î?i au neajunsurile ?i inechit??ile lor. Suntem îns? categoric în favoarea ideii de ini?iativ? particular?. Fundamentul economic al totalitarismului a fost atotputernicia propriet??ii de stat. Nu vom avea niciodat? pluralism politic f?r? pluralism economic. S-au g?sit îns? ?i voci care, în spirit comunist, s? asimileze ini?iativa privat? cu “exploatarea” ?i pericolul catastrofei de a apare oameni boga?i. Se speculeaz? în acest sens invidia lene?ului ?i teama de munc? a fostului privilegiat din întreprinderile comuniste. Dovada ca timi?orenii nu se tem de privatizare este faptul c? mai multe întreprinderi ?i-au anun?at deja inten?ia de a se transforma în Societ??i anonime pe ac?iuni. Pentru ca aceste ac?iuni s? fie totu?i cump?rate pe bani cura?i, ar trebui înfiin?ate în fiecare ora? comisii de inventariere a averilor fo?tilor privilegia?i ai puterii, corup?iei ?i penuriei. De asemenea, ac?iunile unei întreprinderi se cuvin oferite spre cump?rare în primul rând lucr?torilor ei. Consider?m constructiv? ideea, mai radical?, a privatiz?rii prin împropriet?rirea tuturor lucr?torilor unei întreprinderi cu un num?r egal de ac?iuni, statul urmând s? p?streze numai acel procent de fonduri care s?-i asigure controlul activit??ii. În felul acesta, s-ar oferi tuturor lucr?torilor ?anse egale de prosperitate. Dac? cei lene?i ?i-ar pierde ?ansa, nu s-ar putea totu?i plânge de discriminare.
11. Timi?oara este hot?rât? s? ia în serios ?i s? se foloseasc? de principiul descentraliz?rii economice ?i administrative. S-a ?i propus experimentarea în jude?ul Timi? a unui model de economie de pia??, pornind de la capacit??ile sale puternice ?i de la competen?a speciali?ti¬lor de care dispune. Pentru atragerea mai u?oar? ?i mai rapid? a capitalului str?in, îndeosebi sub forma de tehnologie ?i materii prime speciale, ?i pentru crearea de societ??i mixte, cerem ?i pe aceast? cale înfiin?area la Timi?oara a unei filiale a B?ncii de Comer? Exterior. O parte din câ?tigurile în valut? ale p?r?ii române din aceste societ??i mixte va intra în salariile muncitorilor, într-un procent ce va fi negociat, de la caz la caz, cu liderii sindicali. Plata unei p?r?i din salariu în valuta va asigura o buna cointeresare material? a muncitorilor. În plus, pa?apoartele nu vor mai fi carnete bune doar de ?inut în sertar. O alt? consecin?? pozitiv? ar fi sc?derea cursului valutar la bursa liber?, ceea ce ar atrage dup? sine cre?terea imediat? a nivelului de trai.
12. Dup? c?derea dictaturii au fost invita?i în ?ar? to?i românii pleca?i în exil, pentru a pune um?rul la reconstruc?ia României. Unii s-au întors, al?ii ?i-au anun?at inten?ia de o face. Din p?cate, instiga?i de for?e obscure, s-au g?sit ?i oameni care s? huleasc? pe exila?ii reîntor?i, s?-i califice tr?d?tori, s?-i întrebe tenden?ios ce au mâncat în ultimii zece ani. Este o atitudine care nu ne face cinste. În disperarea care ne-a st?pânit în ultimii patruzeci de ani, poate c? nu a fost român c?ruia s? nu-i fie trecut prin minte, m?car o dat?, s? scape de mizerie luând calea exilului. Mul?i dintre românii afla?i ast?zi departe de ?ar? au plecat dup? persecu?ii politice ?i chiar dup? ani grei de închisoare. Ar fi ru?inos din partea noastr? s?-i hulim ?i noi cu vorbele activi?tilor comuni?ti de odinioar?. Exilul românesc înseamn? sute de profesori eminen?i care predau la cele mai mari universit??i din lume, mii de speciali?ti pre?ui?i la cele mai puternice firme occidentale, zeci de mii de muncitori califica?i în tehnologiile cele mai avansate. S? fim mândri de ei ?i s? transformam r?ul în bine, f?când din trista ?i dureroasa diaspora româneasc? o for?? înnoitoare pentru România. Timi?oara îi a?teapt? cu dragoste pe to?i exila?ii români. Sunt compatrio?ii no?tri ?i, azi mai mult ca niciodat?, avem nevoie de competenta lor, de europenismul gândirii lor ?i chiar de sprijinul lor material. De asemenea, cultura româna va fi întreag? numai dup? ce se reintegreaz? în ea cultura din exil.
13. Nu suntem de acord cu stabilirea zilei de 22 decembrie ca zi na?ional? a României. În felul acesta se eternizeaz? persoana dictatorului, de fiecare dat? s?rb?torindu-se un num?r de ani de la c?derea lui. În majoritatea ??rilor care ?i-au legat ziua na?ional? de o revolu?ie, ziua aleas? este cea a declan??rii revolu?ionare, fiind astfel glorificat curajul poporului român de a se ridica la lupt?. Un singur exemplu: ziua na?ional? a Fran?ei este 14 iulie, ziua când, în 1789, a început Marea Revolu?ie francez? prin d?râmarea Bastiliei. În consecin??, cerem instituirea zilei de 16 decembrie ca zi na?ional? a României. Astfel, copiii, nepo?ii ?i str?nepo?ii no?tri vor celebra curajul poporului de a înfrunta opresiunea, ?i nu c?derea unui tiran nemernic. Cu excep?ia ziarului România Liber?, presa, radioul ?i televiziunea din Bucure?ti. Evenimentele comentate ca revolu?ionare sunt numai cele din 21-22 decembrie. Ne închin?m cu pietate în fa?a eroilor bucure?teni, ca ?i în fa?a eroilor din Lugoj, Sibiu, Bra?ov, Târgu Mure?, Cluj, Arad, Re?i?a ?i din toate celelalte ora?e care au avut nevoie de martiri pentru a cuceri libertatea. Ne doare ?i ne revolta însa politica central? de minimalizare a Revolu?iei noastre, evident ?i prin efortul de diminuare a num?rului mor?ilor. Noi am fost pe str?zile Timi?oarei în zilele Revolu?iei ?i ?tim c? num?rul lor este mai mare decât cel anun?at oficial. Îi asigur?m îns? pe acei care ast?zi t?inuiesc adev?rul c? nu vom înceta lupta pân? când nu vor fi adu?i în fata instan?ei, în calitate de complici la genocid. Aceasta Proclama?ie s-a n?scut din necesitatea de aduce la cuno?tin?a na?iunii române ade¬v?ratele idealuri ale Revolu?iei de la Timi?oara. A fost o revolu?ie f?cut? de popor ?i numai de el, f?r? amestecul activi?tilor ?i securi?tilor. A fost o revolu?ie autentic? ?i nu o lovitur? de stat. A fost categoric anticomunist? ?i nu doar anticeau?ist?. La Timisoara nu s-a murit pentru ca activi?ti comuni?ti din rândurile doi ?i trei s? treac? în frunte ?i unul din participan?ii la genocid s? fie numit de c?tre ace?tia ministru de interne. Nu s-a murit pentru ca dezbinarea social? ?i na?ional?, cultul personalit??ii, cenzura mass-mediei, dezinformarea, amenin??rile telefonice ?i scrise ?i toate celelalte metode comuniste de constrângere s? fie practicate în v?zul lumii, în timp ce nou? ni se cere pasivitate în numele stabilit??ii sociale. Aceasta Proclama?ie se adreseaz? în primul rând celor care au primit revolu?ia cadou ?i se mir? de ce suntem nemul?umi?i, de vreme ce dictatura a c?zut, s-au abrogat o serie de legi proaste ?i a mai ap?rut ?i câte ceva în pr?v?lii. Acum ?tiu de ce suntem nemul?umi?i: nu acesta a fost idealul Revolu?iei de la Timisoara. Noi, autorii acestei Proclama?ii, participan?i la evenimentele dintre16 ?i 22 decembrie 1989, nu consideram Revolu?ia încheiat?. O vom continua pa?nic, dar ferm. Dup? ce am înfruntat ?i am învins, f?r? ajutorul nim?nui, unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni ?i nimic nu ne mai poate intimida.
Timi?oara 11 martie 1990
Lorelei said
am March 9 2009 @ 9:56 pm
TIMISOARA, 12 martie 1990
Punctul 8
8. Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte (…)”.
DAYRO said
am March 9 2009 @ 10:42 pm
Faci politica cu noi avocate? Iti aperi stapanul? Si sa vedeti ce ne asteapta ca incepe campania. O nuga Enola si 10 atacuri la PSD
kojak said
am March 10 2009 @ 12:17 pm
hi,hi
doru said
am March 10 2009 @ 2:58 pm
Chiar asa ipocrizie traiesc sa vad ca de fapt NICIODATA Urban n-a criticat vre-un coleg de partid. Nici macar o vorba de dom Costel cel cu sechestrarea de persoane. Curat murdar
seba said
am March 10 2009 @ 6:22 pm
mda … pacat ca lumea nu se trezeste … in fine, putini sunt cei care vad lucrurile asa cum trebuie. acest blog promitea mult … in primele zile … acuma insa s-a transformat intr-o tribuna politica cu un singur vorbitor … pacat.
paul.a said
am March 11 2009 @ 12:34 pm
Am vrut capitalism si democratie ,le avem. Ce n-am vrut,insa, si avem totusi este o tara distrusa economic, o populatie saracita, impartita in foarte bogati si muritori de foame, o tara de adepti a partidelor politice si a luptelor sterile, a smecherilor si a prostilor, etc, etc. Se vede imediat si daca te uiti numai la comentariile facute la un articol de presa.Exista o vorba in popor – Poti sa minti un timp pe unii dar nu poti sa minti tot timpul pe toti. Asta fac partidele si guvernele de 20 de ani cu noi care ne contram unii pe altii pe forum. Ne meritam soarta? Cine stie.In rest numai de bine.
faqt said
am March 12 2009 @ 10:15 am
Paul….
Nu shtiu ce cred unii ca am vrut…
Da’ …revenind la “momentul zero”… dec’89…
Romanii voiau sa traiasca mai bine… Fara mari “DILEME”…
Democratzia… era o cale; profitorii au facut din ea o marota…
…”anti-democratzia” clamata de purtatorii de geanta ai unor foshti… a fost prilej pentru catzararea in “fruntea bucatelor” a celor mai vocali…nu a competentzelor.
Capitalismul… “unica cale”… impusa de interesatzii apropiatzi de PUTERE (in primul rand ECONOMICA…) multzimii de votantzi inocentzi…shi ushor de prostit…
MODELUL (american, “european”…) impus “majoritar” de descendentzii marilor “patri(h)otzi” de alta-data… fara “consultare”…
“Privatizarea”… de dragul insushirii averii sociale … cu implicita “natzionalizare ” a pierderilor/pagubelor/”neperformantelor”/….
Revenirea la “moravuri” demne de “Paturica”…
“Mituirea” laturii represive a organismului social…
dispretzul manifest fatza de “prostime”…
“(Social) democratzia”… posesorilor de AVERI(insushite…nu “create”) … E O FARSA….
“Liberalismul”… celor ce-au facut “afaceri” numai cu “statul roman”… ne-reprezentat de aleshi i RESPONSABILI… E O GLUMA…
COMBINATZIA… PARFUM DE ROZE