Daţi-mi voie ca în numele Guvernului să vă mulţumesc pentru organizarea acestui eveniment şi pentru recomandările pe care deja le-aţi făcut. Vreau să vă asigur de un parteneriat real între Guvernul României şi mediul de afaceri; sunt convins că numai în baza unui parteneriat, în special cu mediul de afaceri, dar şi cu partenerii sociali putem depăşi actuala situaţie economică şi găsi soluţii pentru relansarea economică a României.

Aş vrea să vă spun că, în acest moment, România a trecut de prima etapă economică a anului 2009: adoptarea bugetului de stat.

Venim după un an 2008 când, din nefericire, România nu a reuşit să fructifice avantajul creşterii economice. O creştere economică de 7,8% ar fi putut pune în anul 2008 bani deoparte pentru vremuri mai dificile. În anul 2008, în loc să punem bani deoparte pentru vremuri mai dificile, am cheltuit nu numai tot ce aveam de cheltuit, dar am şi lăsat un deficit de 5,2%.

Nu voi mai insista pe această etapă, pentru că o cunoaştem; important este ceea ce putem face acum, pe de o parte, să nu mai repetăm greşelile trecutului, iar pe de altă parte, în contextul crizei economice mondiale, să găsim cele mai bune soluţii pentru România. Nimeni nu deţine soluţia unică la criză, dar sunt convins că împreună putem atenua efectele crizei, putem lua cele mai bune măsuri pe care România şi le poate permite în acest moment: o parte am încercat să le includem în bugetul de stat ca primul set de măsuri şi politici anti-criză. Altele, vor fi completate inclusiv cu propunerile pe care dvs. le faceţi. Pentru că am discutat acest lucru şi la nivelul Guvernului vom adapta setul de politici şi măsuri anti-criză din mers, pentru că va fi nevoie să facem ajustările necesare în funcţie şi de evoluţia economică internă şi de cea internaţională.

Am înţeles un lucru foarte clar: că în vremuri de criză statul cheltuieşte mai puţin cu propria lui întreţinere, şi trebuie să se orienteze cât mai mult spre investiţii. În condiţiile în care, în aceste vremuri, componenta investiţiilor private este mai scăzută datorită lipsei de comenzi, blocajelor financiare, a creditării, pentru a putea permite relansarea creditării şi a comenzilor trebuie să vină statul şi să realizeze o infuzie masivă de bani publici, lucru pe care noi credem că l-am făcut. 20% din banii bugetului i-am alocat spre investiţii, 10,2 miliarde de euro sunt direcţionaţi spre componenta investiţională.

Am văzut şi recomandarea dvs. în Raport cu privire la un comandament pentru infrastructură care să urmărească modul cum se cheltuiesc aceşti bani publici. Vreau să ştiţi că la începutul fiecărei Şedinţe de Guvern procedăm la o analiză scurtă a modului în care s-au făcut investiţiile publice pe care le-am prognozat în Buget. La fel avem şi cu fondurile europene, unde săptămânal - ne întâlnim marţi la ora 12.00 - analizăm evoluţiile pe componenta atragerii fondurilor europene.

Statul, într-adevăr, suferă de un fel de obezitate birocratică, mai ales la nivel central, o supradimensionare a aparatului birocratic. Este datoria noastră să aducem aceste cheltuieli în limite rezonabile şi în acelaşi timp să punem accent pe componenta investiţională. Acest demers a fost deja început. Am redus cheltuielile de servicii şi de capital cu peste 30%. Am blocat 145.000 de posturi din administraţia publică care nu mai sunt bugetate anul acesta. Am redus cu 20% cheltuielile de personal. Nu numărul de funcţionari, ci cheltuielile de personal. Ceea ce reprezintă un prim pas spre a putea asana dezechilibrele majore care au apărut în componenta macro-economică, cheltuielile bugetare versus cheltuieli pentru investiţii.

Am dat primul semnal chiar de la nivelul primului-ministru. Cancelaria primului-ministru se reduce de la 312 la 167 de posturi. Deja am redus cheltuielile la toate capitolele. Evident, nu este uşor. Şi aţi văzut că orice demers care începe cu reducerea cheltuielilor este unul greu. Dar, trebuie să fim foarte corecţi cu banul public.

Acea Cancelarie era de fapt în vechea concepţie o structură paralelă a Guvernului, şi nu se justifica. Ea rămâne una operativă, funcţională, cu număr redus de funcţionari.

Am decis la nivel guvernamental îngheţarea salariilor pentru demnitari în anul 2009 ca o primă formă de solidaritate cu restul populaţiei, care şi ea suferă consecinţele acestei crize. Semnalul îl dau guvernanţii.

Am decis plafonarea salariilor pentru bugetarii de lux : şefii de agenţii, şefii altor structuri guvernamentale. De la salarii de 30.000 - 40.000 de euro la 48 de milioane de lei vechi, adică salariul unui secretar de stat. Participările în consiliile de administraţie sub aspectul salarizării au fost şi ele plafonate.

Guvernul are determinarea şi voinţa să rămână în deficitul bugetar de 2%, pentru că este singurul care pe de o parte ne oferă posibilitatea recâştigarea credibilităţii externe. România are în acest moment o problemă cu rating-ul de ţară. Datorită faptului că avem un deficit de 5,2% în anul anterior posibilităţile de finanţare sunt reduse şi foarte costisitoare. Toată lumea aşteaptă să vadă măsuri foarte clare şi ferme din partea unui Guvern stabil şi determinat din punct de vedere economic să ia măsurile care trebuie într-un asemenea moment.

Obiectivul nostru este ca într-un interval de timp rezonabil să up-gradăm rating-ul de ţară ce va permite şi o finanţare mai bună a economiei şi a unor împrumuturi la nişte dobânzi care să-i permită statului român să se angajeze în asemenea domeniu.