Comisia juridică din Senat a decis marţi, în unanimitate, să adopte o iniţiativă legislativă a Guvernului şi cerută de CCR, prin care procesele în care se ridică excepţiile de neconstituţionalitate nu mai suspendă, iar Curtea nu mai e obligată să comunice părţilor decizia luată.

Astfel, potrivit deciziei Comisiei juridice din Senat, instanţa de judecată care soluţionează o cauză în cadrul căreia s-a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate nu va mai avea posibilitatea de a dispune din oficiu, sau la cererea părţii, suspendarea procesului până la pronunţarea Curţii Constituţionale.

Proiectul de modificare a legii CCR nr. 47/1992 a fost susţinut în Comisia juridică şi de câţiva judecători ai CCR, în frunte cu preşedintele Ioan Vida. "De la un an la altul, numărul cauzelor cu care suntem noi sesizaţi este tot mai mare, am ajuns la circa 3.000 de cauze (cauze care sunt în soluţionare din perioada 2007-2008, n.r.) pe care noi, cei nouă judecători, trebuie să le soluţionăm în plen. Asta face ca în zilele de judecată, care sunt cam trei pe săptămână, să avem între 50 şi 100 de dosare. Aceste excepţii care se ridică în faţa instanţei de judecată, de multe ori sunt făcute pentru a tergiversa procesul, pentru a tergiversa durata acestuia, în special în penal, unde omul aşteaptă să nu fie condamnat şi în dreptul comercial, unde sunt nişte bani puşi în discuţie", a explicat Vida.

Continuarea procesului în timpul în care CCR urmează să se pronunţe pe excepţia de neconstituţionalitate a stârnit cele mai aprige discuţii în Comisie. Astfel, senatorul PSD Dan Şova şi cel PDL Iulian Urban au propus ca procesele să continue doar dacă excepţia a fost ridicată într-o instanţă sesizată in fond sau apel, nu si in recurs. "Dacă această excepţie se ridică în faţa unei instanţe de recurs, care trebuie să pronunţe o hotărâre irevocabilă, judecătorul e obligat să suspende cauza până la pronunţarea CCR", a susţinut Şova. De altfel, deşi la final iniţiativa legislativă a trecut în unanimitate, acest amendament referitor la continuarea procesului a înregistrat trei abţineri.

De asemenea, o altă prevedere acceptată de senatorii jurişti mai elimină obligativitatea CCR să comunice soluţia pe care o ia tuturor părţilor implicate în proces. Ioan Vida a spus că oricum deciziile CCR se comunică Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a transmis excepţia de neconstituţionalitate şi se publică şi în Monitorul Oficial. "În unele dosare avem şi 1.000 de părţi, gândiţi-vă numai câtă hârtie trebuie să folosim şi ce personal trebuie să avem ca să înştiinţăm atâţia oameni de o decizie care oricum e publică", a explicat preşedintele Curţii. Şi aici unii din senatorii jurişti au avut obiecţii pe motiv că s-ar îngrădi accesul la justiţie şi că nu toată lumea are acces la Monitorul Oficial, dar, la final, şi acest amendament a fost acceptat.

Un alt amendament admis de comisie, la sugestia CCR, a fost unul care prevede ca, odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată să trimită Curţii Constituţionale şi lista părţilor din proces cuprinzând toate datele necesare pentru efectuarea procedurii de citare a acestora.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în martie 2008, iar Senatul este Cameră decizională.

Din primavara lui 2008, proiectul de lege a fost trimis pentru raport la Comisia Juridică a Senatului, având termen stabilit pentru data de 20 mai 2008, dar abia acum a fost discutat.  De-a lungul timpului, dosare în care s-au constatat prejudicii de milioane de euro au ajuns la CCR, tergiversându-se astfel judecarea cauzelor pe fond.

Printre procesele suspendate pe motiv că au fost contestate la CCR, începând cu noiembrie 2007, se numără cel al deputatului PSD Ion Dumitru, fost director "Romsilva", al generalilor Eugen Bădălan şi Mihail Popescu (judecaţi pentru fapte de corupţie în dosarul "Tofan"), procesul deputatul PSD Ioan Stan şi al fostului preşedinte al CJ Suceava, Gavril Mârza (judecaţi în dosarul "Armonia - Bani pentru partid"), cel al fostului preşedinte al OADO, Florentin Scaleţchi, dosarul primarului de Arad, Gheorghe Falcă, dosarul "Loteria", în care inculpat Gheorghe Copos, dosarul "Hidroelectrica", dosarul "Steriletul", în care este judecat un fost consilier ministerial, şi dosarul "Ripstop", în care este judecat fostul general Marin Măciucă etc.

Mai toate dosarele importante au stat între cinci şi opt luni la Curtea Constituţională, după ce magistraţii au suspendat judecata cauzelor până la un răspuns din partea CCR. Astfel, dosarul lui Dan Voiculescu cu CNSAS a fost trimis de două ori la CCR, ultima dată în luna septembrie, cazul preşedintelui fondator al Partidului Conservator nefiind judecat pe fond în tot acest timp. Fostul prefect de Iaşi, Radu Prisecaru, a recurs la aceeaşi metodă în 2007, contestând neconstituţionalitatea mai multor articole de lege. Senatorul PSD Şerban Mihăilescu a cerut şi el arbitrajul CCR în procesul în care a fost acuzat că ar fi primit mită mai multe arme de vânătoare. Procurorul Ioan Ciofu, acuzat de luare de mită, a contestat şi el constituţionalitatea unor articole de lege, judecătorii i-au admis excepţiile şi, în consecinţă, dosarul a fost suspendat până la primirea unui răspuns din partea CCR. Fostul premier Adrian Năstase a apelat şi el la CCR, cauza Zambaccian a fost suspendată şi, mai mult, a primit câştig de cauză, dosarul fiind retrimis procurorilor DNA. Dan Ioan Popescu s-a folosit şi el de acestă modalitate de suspendare a unui proces, după ce judecătorii au admis excepţiile de neconstituţionalitate invocate de avocaţii săi în dosarul averii fostului ministru.al Economiei.