Securitate: o varietate de scheme de criptare a buletinelor de vot ar trebui sa linisteasca  votanti si sa   asigure un grad mai ridicat de securitate a alegerilor

Dupa fiasco inregistrat la alegerile prezidentiale din 2000 in US, cauzat de nesigurele masini de vot si de refuzul producatorilor acestora de a dezvalui modul exact de functionare al mecanismelor propuse ca inlocuitori, s-a initiat o campanie de cercetare pentru identificarea unei cai de a transforma procesul votarii intr-unul de incredere si sigur. Increderea, cel putin, ar putea fi obtinuta prin criptarea voturilor oamenilor. Acest lucru ar ingreuna posibilele interventii in procesul de numarare si, in plus, daca ar fi ratacite (asa cum frecvent se intampla cand oficialii gvernametali se lovesc de tehnologie), nu ar fi atat de grav.

O metoda a fost propusa de Peter Ryan, un informatician de la Universitatea Newcastle upon Tyne, din Anglia. El si-a numit abordarea "prêt a voter". Metoda sa de criptare intrebuinteaza buletine de vot care sunt scanate de un cititor optic. Fiecare buletin are 2 jumatati. Numele candidatilor se afla pe o fata, iar casetele de bifare pe cealalta fata a buletinului. Un votant selecteaza, bifeaza casuta dorita, aopi imparte hartia, introducand in masina numai jumatatea bifata, cu candidatul votat.

Ideea e ca listarea candidatilor sa se faca aleatoriu, pe fiecare buletin de vot.. daca sunt 3 candidati, exista 6 variante de ordonare. Daca sunt 4, atunci sunt 24, s.a.m.d. Fiecare ordine posibila este reprezentata in buletine. In acest fel, oricine priveste buletinul impartit nu-si va putea da seama in favoarea cui s-a votat.

Masina intrebuintata pentru scanarea buletinelor poate identifica votul. Asta se intampla pentru ca fiecare jumatate depusa poarta un cod (numeric sau cod de bare), reprezentand ordinea candidatilor prezenta pe respectivul buletin. Pentru descifrarea codului, si astfel determinarea votului, este nevoie de o cheie numerica. Respectiva cheie este in posesia oficialului raspunzator de procesul de votare sau, pentru mai multa siguranta, poate fi impartita intre mai multi oficiali si reprezentanti ai partidelor.

Ben Adida si Ron Rivest, de la Institutul tehnologic din Massachusetts, au elaborat, in baza sistemului Dr. Ryan, un alt sistem numit "razuieste si voteaza". Buletinul de vot arata ca cel din sistemul "prêt a voter ", avand insa adaugata o suprafata razuibila, ca cele de la biletele de loto. Aceasta masura asigura un nivel mai inalt al securitatii, continand datele intrebuintate pentru a distribui in ordine aleatorie candidatii din buletinul de vot. Asemenea date pot debloca codul individual de pe buletinul de vot, asigurand concordanta tuturor informatiilor, conform cheii publice (cheie care difera de cea privata, intrebuintata de oficiali in decriptare).

Conform schemei "razuieste si voteaza", unui votant ii sunt oferite doua buletine de vot idemtice. Acesta voteaza pe unul, iar lista de candidati alaturi de suprafata razuita sunt apoi distruse. Votantul poate alege si pe altcineva, si poate da spre verificare buletinul unei organizatii de incredere (combinand datele din zona razuita cu cheia publica, pentru a se asigura ca totul este corect). Avand in vedere ca insusi votantul a decis care dintre cele doua buletine este valid, purtand votul sau, este mult mai greu sa pacalesti sistemul, alimentandu-l cu un buletin fals si unul valid.

O a 3-a abordare a ideii de voturi criptate se numeste Scantegrity 2. A fost conceputa de  David Chaum, un specialist in IT si criptografie care, printre altele, a inventat idea de bani digitali. In loc sa puna un "x" in dreptul condidatului ales, votantul umple un spatiu oval, numit balon, aflat langa nume. Pana acum, sistemul este similar unuia intrebuintat in America. Totusi, in cazul Scantegrity, votantul nu intrebuinteaza un instrument de scris obisnuit, ci unul special, cu o cerneala speciala care interactioneaza cu 2 substante chimice prezente in balonul de completat.

Una din cele 2 substante inchide la culoare tot balonul, astfel incat pozitia sa (si, prin urmare, si candidatul ales care ocupa pozitia respectiva) sa poata fi inregistrata de cititorul optic obisnuit. Cealalta devine vizibila intr-un contur contrastant, pentru a dezvalui un cod invizibil anterior, format din 3 caractere.  Avand in vedere ca cititoarele optice intrebuintate de acest sistem nu au soft care sa recunoasca caractere, acest cod nu poate fi folosit de masina de numarat voturi. Poate totusi sa fie notat de votant pe o bucata detasabila din buletinul de vot. Astfel, dupa aceea, daca doreste, poate verifica daca totul este in ordine introducand numarul de serie al buletinului sau pe un site conceput pentru alegeri. Aceasta verificare ar trebui sa dea ca raspuns codul corespunzator. Daca nu se potriveste, atunci ceva este in neregula si poate fi initiata o investigatie.

Nici una din abordarile mentionate nu a fost inca testate la nivel extins (desi Dr. Ryan si-a incercat sistemul "prêt a voter" cu studentii de la universitatea sa, indemnadu-i sa-l foloseasca in alegerile lor), astfel ca nu au fos intrebuintate in alegerile prezidentiale din acest an. Din fericire, nu s-a repetat esecul de data trecuta. Totusi votarea criptata intr-o anumita forma este cu siguranta in atentia autoritatilor pentru intrebuintarea in alegeri din viitor.

Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei