Bugetul pe 2009, în viziunea Premierului Boc, asigură o economie stabilizată, nu o ţară datoare
Premierul Emil Boc a declarat, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, că bugetul prezentat pentu anul 2009 ţine cont de două constrângeri majore: criza economică şi risipa guvernării anterioare şi a subliniat că acesta va fi unul "exigent cu prezentul".
Premierul a explicat că proiecţia bugetară pe 2009 asigură un echilibru între componenta dezvoltării economice a României şi componenta socială şi a subliniat necesitatea protejării categoriilor celor mai dezvantajate de criza economică. "Guvernul prezintă un buget care luptă cu criza. Este un buget exigent cu prezentul, dar corect cu viitorul României. Exprimă viziunea unui Guvern care vrea să lase în urmă o economie stabilizată, nu o ţară datoare. Este un buget care elimină risipa şi nepăsarea iresponsabilă guvernării anterioare", a susţinut Boc
Potrivit acestuia, bugetul este alcătuit în conformitate cu două constrângeri majore: una externă, legată de criză, "cea mai mare din ultimii 60 de ani" şi una internă care, dincolo de implicaţiile crizei în România, "ţine de risipa şi nepăsarea guvernului anterior". Boc a amintit faptul că, în 2008, România a înregistrat cea mai mare creştere economică de după 1989, însă Guvernul Tăriceanu a lăsat "un incredibil deficit bugetar de 5,3%"
"Deficitul de 5,3% ne pune în situaţia de a fi în faţa declanşării procedurilor europene privind deficitul bugetar excesiv", a avertizat Boc. "La fiecare 100 lei produşi de români, Guvernul Tăriceanu a cheltuit 105 lei, fără să investească nimic în ziua de mâine. Banii s-au dus pe susţinerea aparatului guvernamental, pe consumul bunurilor de lux", a acuzat premierul, adăugând că s-a ajuns la "obezitate birocratică".
Emil Boc a continuat şirul criticilor la adresa vechiului Executiv, declarând că, anul trecut, cheltuielile de personal au crescut cu 29% faţă de 2007, cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 32% faţă de 2007.
Liderul democrat-liberal a spus că bugetul pe 2009 are în vedere o investiţie publică masivă în infrastructură, domeniu pentru care sunt alocate 20 procente din totalul bugetului, cea mai mare sumă alocată după 1989. "Investiţiile publice sunt orientate către infrastructura în transporturi, mediu, educaţie, sănătate, agricultură, reabilitarea termică a blocurilor", a explicat Boc, adăugând că pentru această reabilitaredin banii statului sunt programate anul acesta 22.000 apartamente, încă 28.000 urmând să fie reabiliate în baza creditului angajat.
Boc a amintit priorităţile Guvernului prevăzute în construcţia bugetară: construirea a peste 18.000 de locuinţe, dintre care 6.000 urmând să fie finalizate anul acesta, plata tuturor datoriilor restante ale guvernului anterior, reabilitarea drumurilor de interes local, refacerea sistemelor de apă şi canalizare, a staţiilor de tratare şi epurare a apei în 52 localităţi, construirea de campusuri şcoalre, grădiniţe noi şi cămine pentru studenţi.
Potrivit premierului, în programul Guvernului se regăsesc şi menţinerea cotei unice de impozitar, neimpzitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul al doilea al anului 2009, capitalizarea CEC şi a EximBank, absorbţia fondurilor comunitare, continuarea şi extinderea programului "Rabla", operaţionalizarea fondurilor de garantare pentru IMM-uri, promovarea exporturilor, compensarea TVA-lui de recuperat cu TVA-ul de plătit.
"Bugetul are şi o componentă socială. Criza nu trebuie să fie un pretext pentru a-i uita pe cei aflaţi în nevoie. De aceea vor fi alocate 197 milioane euro pentru a introduce pensia socială minimă astfel încât niciun pensionar să nu aibă sub 350 RON", a conchis pedelistul.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Lorelei said
am February 17 2009 @ 7:41 pm
Pentru Romania, criza despre care se vorbeste este dusul rece de care economia avea nevoie pentru a intelege ca fara a produce valoare adaugata nu poate rezista.
Din pacate trebuie sa ne descurcam singuri (prin ridicarea nivelului de educatie/instruire/cultura, cercetare–inovare-dezvoltare, imbunatatirea starii de sanatate) chiar si in conditiile globalizarii.
Inertia si rezistenta la schimbare salasuieste in fiecare dintre noi reprezinta principala ingrijorare. Calea cea mai la indemana, solutia “tehnica” de revolvare a problemi: reducerile de personal/concedieri sau scaderea preturilor/reducerea costurilor.
Chirurgia estetica este rezolvarea problemelor “obezului”?
Trebuie sa apara schimbarea modelului de management, de business, a strategiei sau a culturii organizationale, de evaluare a performantelor pe baze reale si obiective.
Din pacate, nerezolvand problema schimbarii stilului de management, a businessului, a strategiei sau a culturii organizationale, trebuie sa se renunte la rutina si la obiceiurile care definesc zona de confort.
E greu, dar asta este singura modalitate de a evita crize ulterioare.
Cati lideri politici, manageri de organizatii gandeasc in astfel de termeni? Deciziile care implica schimbarea profunda, transformarea, se iau extrem de greu sau deloc.
Lege unica in sistemul pensiilor de stat-Pilonul I (Legea 19/2000)
Abrogarea legilor speciale-pensii de serviciu.
Garantarea unui randament minim al pensiilor private obligatorii-Pilonul II.
Lorelei said
am February 17 2009 @ 7:49 pm
Nu sunt adepta statului providential dar promovarea unor strategii coerente pe termen lung-mediu-scurt (in domenii ca educatie, sanatate, agricultura)trebuie sa existe.
Lorelei said
am February 17 2009 @ 8:07 pm
CAPITALUL/RESURSA UMANA CEA MAI PRETIOASA INVESTITIE
Deciziile individuale de actiune strategica sunt determinate de capacitatea actorilor de a intelege si procesa informatia disponibila despre mediul social in care evolueaza, ca si de posibilitatile lor fizice de a transpune în practica deciziile luate. Educatia formala, abilitatile personale si starea de sanatate joaca un rol important în acest sens.
Capitalul uman consta în acele abilitati ale indivizilor care sunt caracteristice acestora si ramân aceleasi în orice mediu social, putând fi valorificate pe piata muncii, în schimbul unor resurse economice de orice tip. Capitalul uman este format din capital educational (abilitati dobândite de indivizi în procesul de instruire scolara, dar si în afara acestuia) si capital biologic (abilitati fizice ale indivizilor, sintetizate, cel mai adesea, prin starea de sanatate). Capitalul uman s-a dezvoltat ca si concept în economie, unde este privit, în special, ca „estimare a abilitatii unei persoane de a produce venituri prin munca”.
CAPITALUL EDUCATIONAL se prezinta în doua forme distincte: pe de o parte, sunt abilitatile dobândite în urma participarii la sistemele educationale formale, cunostinte atestate prin diplome, pe de alta parte, sunt orice alte cunostinte si abilitati dobândite în cursul vietii, prin eforturi proprii, sau prin contacte cu experti în diverse domenii, finalizate cu câstiguri de cunoastere, în urma asimilarii informatiilor primite prin interactiunea cu acestia. Pentru capitalul educational atestat prin diplome, problema masurarii la nivel individual nu este foarte spinoasa, chiar daca pot fi discutate diferitele metode utilizate: masurarea prin ani de scoala, prin grade de instructie etc. În schimb, educatia neformala produce stocuri de capital educational greu de estimat.
STAREA DE SANATATE ridica si ea probleme de definire si masurare. Nici economia, nici sociologia nu au produs masuri directe ale starii de sanatate, ci fie aprecieri subiective ale indivizilor, fie masuri monetare ale cheltuielilor pentru îngrijirea medicala. Capitalul biologic depinde, în mare masura, de cel educational, studiile relevând faptul ca indivizii cei mai educati opteaza pentru servicii medicale de calitate sporita, selectând alternativele cele mai adecvate pentru mentinerea sanatatii în parametri optimi.
Atât cheltuielile pentru educatie, cât si cele cu sanatatea pot fi privite atât ca investitie, cât si drept consum.
În general, s-a impus tratarea capitalului uman ca investitie, abilitatile constituente ale capitalului uman putând fi utilizate, practic, oricând, în functie de mediul social si economic în care indivizii se pot plasa la un anumit moment.
Mai mult, investitia este una continua, tintind fie dezvoltarea (cursurile de perfectionare sau educatia continua, spre exemplu), fie mentinerea stocului de capital (consultatiile medicale periodice, de exemplu).
Guvernul joaca, fara îndoiala, rolul central în directionarea formarii si dezvoltarii capitalului uman. Bugetele publice sunt în general principalii finantatori, dar cheltuielile private, ale gospodariilor si firmelor, sunt si ele destul de importante. Beneficiarii dezvoltarii capitalului uman sunt, deopotriva, indivizii, firmele si societatea.
Investirea în capital uman, ca decizie politica cu importante efecte distributionale si de crestere, este conditionata de toate aceste aspecte.
Optiuni majore: decizia asupra nivelului optim de investire, pentru societatea în cauza si membrii sai; modul de repartizare a costurilor între bugetul public, gospodarii si firme/organizatii, toate parti beneficiare ale investitiei; alocarea optima a resurselor rare (precum accesul în învatamântul superior sau la cel prescolar, accesul la îngrijire medicala etc.), data fiind inegalitatea distribuirii beneficiilor; asigurarea echitatii în ceea ce priveste distributia beneficiilor investirii în capital uman; stabilirea procedurilor de monitorizare, masurare, evaluare si asumare a responsabilitatii pentru rezultatele investitiei pe termen scurt, mediu si lung.
Metodele de stimulare a investitiilor gospodariilor si firmelor în capital uman au în vedere, printre altele, informarea acestora asupra beneficiilor investitiei, reduceri de taxe si impozite pentru costurile dezvoltarii capitalului uman, recunoasterea diplomelor obtinute prin urmarea cursurilor de scurta durata sau a învatamântului deschis, impunerea transparentei pe piata muncii, astfel încât sa fie evidenta legatura dintre educatie si cunostinte – pe de o parte – si salarii, de cealalta.
Vlad Tepes said
am February 17 2009 @ 11:34 pm
O sa mai vedem peste un an, dar cred ca poate chiar peste numai 6 luni. Bine ar fi ca lumea sa nu mai fie atat de handicapata si sa nu mai uite asa de repede.
Probabil nu vom fi numai o tara indatorata, ci vom fi o tara vanduta cu flota si cu gaze cu tot si cu un popor falimentar.
Bugetul dlui Boc este acelasi iepuras ca si cresterea salariilor profesorilor cu 50% din campanie si ca toate celelalte frunze taiate la caini in campanie. Dupa 6 luni o sa auzim ca bugetul a fost facut pe cand inca nu se cunoastea cu adevarat dimensiunea falimentului Tariceanu si nici ca criza e pe bune. Criza se va termina de la sine cu stabilizarea economiilor tarilor civilzate, cu reintoarcerea multinationalelor blestemate, etc cam in trei ani si jumatate, adica taman la timp ca dl. Boc si FSN-ul sa ne arate ca ne-au scos din criza, pe aia care om mai fi pana atunci.
gabi said
am February 18 2009 @ 8:34 am
Felicitari guvernului BOC fiindca se gandeste sa achite datoriile statului roman!!!nici un guvern de pana acum nu a incercat sa mai achite din datoriile statului roman!!!
Vlad Tepes said
am February 18 2009 @ 8:55 am
Lui Gabi
Ba bine ca nu. Probabil ca esti inca o copila de nu stii ce a facut ceausescu cu noi. Exact precum guvernul tau Boc. Dar nu e de mirare intrucat sunt tot aia sau progeniturile lor: FSN-ul e din nou la putere adica scursorile PCR-ului.
Lanton said
am February 18 2009 @ 9:13 am
Sincer nu imi vine sa cred ca multi locuitori ai acestei tari nu realizeaza ca o tara fara datorii externe este o vorba in vant pai oameni buni stie cineva care sunt datoriile externe ale acestei tari, oentru a vorbii de tara fara datorii?
Pai ne cam trebuiesc 10 ani de crestere economica fara a mai contracta alte “ajutoare” si cu buget foarte auster pentru a platii datoriile externe ca sa nu mai spun si de un management absolut briliant de care are nevoie tara asta pentru valorificarea maxima a potentialului economic, iar toate astea pentru acest popor fac parte din literatura S.F., si de aceea nu cred nici o iota din toate aceste vorbe sforaitoare.