Exista diferente uriase intre Directiva CE privind stocarea datelor din comunicatiile telefonice/e-mail si Legea romana 298 din 2008
Iata motivarea CJCE privind legalitatea directivei de stocare a datelor din comunicatiile telefonice si e-mailuriComunicat CJCE:
"Hotararea Curtii in cauza C-301/06
Irlanda/Parlamentul si Consiliul
Directiva privind pastrarea datelor se bazeaza pe un temei juridic adecvat
Directiva a fost adoptata in mod justificat in temeiul Tratatului CE, aceasta vizand in mod preponderent functionarea pietei interne in aprilie 2004, Franta, Irlanda, Suedia si Regatul Unit au prezentat Consiliului un proiect de decizie-cadru intemeiat pe articolele din Tratatul UE privind cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala. Acest proiect avea ca obiect pastrarea datelor prelucrate sau stocate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau a datelor transmise prin intermediul retelelor de comunicatii publice, in vederea prevenirii, descoperirii si urmaririi penale a unor infractiuni, inclusiv a terorismului.
Comisia s-a pronuntat in favoarea Tratatului CE ca temei juridic al unei parti a acestui proiect. Mai precis, ea a considerat ca articolul 95 CE, care permite adoptarea unor masuri avand ca obiect instituirea si functionarea pietei interne, era temeiul juridic adecvat pentru obligatiile impuse operatorilor de a pastra datele pentru o perioada determinata. In plus, Comisia a constatat ca aceste masuri ar afecta doua directive existente (Directiva 95/46 privind protectia datelor si Directiva 2002/58 privind protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice) si ca articolul 47 UE nu permite ca un act intemeiat pe Tratatul UE sa aduca atingere acquis-ului comunitar.
La propunerea Comisiei, Consiliul a optat pentru adoptarea unei directive intemeiate pe Tratatul CE. La 21 februarie 2006, Directiva privind pastrarea datelor (Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice (JO L 105, p. 54, Editie speciala, 13/vol. 53, p. 51) a fost adoptata cu majoritate calificata de catre Consiliu. Irlanda si Slovacia au votat impotriva adoptarii acestui text.
Ulterior, Irlanda, sustinuta de Slovacia, a solicitat Curtii de Justitie anularea directivei pentru motivul ca nu a fost adoptata pe baza unui temei juridic adecvat. Acest stat sustine ca directiva nu poate fi intemeiata pe articolul 95 CE dat fiind ca „centrul de gravitatie" al acesteia nu priveste functionarea pietei interne, ci descoperirea si urmarirea penala a infractiunilor si, in consecinta, ar fi trebuit adoptata in temeiul articolelor din Tratatul UE privind cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala.
Cu titlu preliminar, Curtea precizeaza ca actiunea introdusa de Irlanda se refera in exclusivitate la alegerea temeiului juridic, iar nu la o eventuala incalcare a drepturilor fundamentale care ar decurge din ingerintele in exercitarea dreptului la respectarea vietii private pe care le-ar presupune directiva.
Curtea constata ca directiva a fost adoptata pe baza unui temei juridic adecvat. Curtea arata ca, anterior adoptarii directivei, mai multe state au adoptat unele masuri pentru a impune furnizorilor de servicii obligatii privind pastrarea unor astfel de date si ca aceste masuri prezentau diferente importante, in special in ceea ce priveste natura datelor pastrate si perioada de pastrare a acestora. Aceste obligatii au implicatii economice substantiale pentru furnizorii de servicii, in masura in care ele pot antrena investitii si costuri de exploatare importante. In plus, era usor previzibil ca statele membre care nu adoptasera inca o astfel de reglementare urmau sa introduca norme in acest domeniu susceptibile sa accentueze si mai mult diferentele dintre diversele masuri nationale existente. Astfel, diferentele erau de natura sa aiba un impact direct asupra functionarii pietei interne si era previzibil ca acest impact urma sa fie din ce in ce mai important. O astfel de situatie justifica obiectivul urmarit de catre legiuitorul comunitar de aproteja buna functionare a pietei interne prin adoptarea unor norme armonizate.
Pe de alta parte, Curtea arata ca directiva a modificat dispozitiile directivei privind protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice, ea insasi intemeiata pe articolul 95 CE. In aceste conditii, in masura in care directiva modifica o directiva existenta care face parte din acquis-ul comunitar, aceasta nu putea fi intemeiata pe o dispozitie a Tratatului UE fara sa se incalce articolul 47 UE.
In sfarsit, Curtea constata ca dispozitiile directivei se limiteaza, in esenta, la activitatile furnizorilor de servicii si nu reglementeaza nici accesul la date, nici utilizarea acestora de catre autoritatile politienesti sau judiciare ale statelor membre. Masurile prevazute prin directiva nu implica, prin ele insele, o interventie represiva din partea autoritatilor statelor membre. Aceste chestiuni, care intra, in principiu, in domeniul cooperarii politienesti si judiciare in materie penala, au fost excluse din dispozitiile directivei. in consecinta, Curtea concluzioneaza ca directiva vizeaza in mod preponderent functionarea pietei interne.
Ca atare, era necesar ca directiva sa fie adoptata in temeiul articolului 95 CE."
Comentariul senatorului Urban Iulian, VicePresedinte al Comisiei Juridice din Senat :
[1] Observam asadar faptul ca, Irlanda nu a atacat la CJCE directiva in materie pe motiv de incalcare a libertatilor fundamentale, ci pe motiv de gresita alegere a temeiului juridic la elaborarea ei. In 2006 cand a fost adoptata directiva, data la care Irlanda si Slovacia au votat impotriva acesteia, Romania nu era membra a UE ; asadar, o noua actiune la CJCE pe tema faptului ca de exemplu in Romania, aceasta directiva a fost transpusa in legislatia nationala, la un nivel diferit fata de cel cuprins in norma europeana, este mai mult decat posibila.
[2] asa cum vedem din motivarea hotararii pronuntata in cazul sesizarii facute de Irlanda, CJCE arata faptul ca aceasta directiva, citez " se limiteaza, in esenta, la activitatile furnizorilor de servicii si nu reglementeaza nici accesul la date, nici utilizarea acestora de catre autoritatile politienesti sau judiciare ale statelor membre ", adica dintr-o data ne dam seama de faptul ca, aceasta directiva nu da dreptul autoritatilor sa utilizeze sau sa aiba acces la aceste date; ori, daca ne uitam la Legea 298 din 2008 [ vezi aici http://www.urbaniulian.ro/2009/01/19/putem-vorbi-de-un-atac-la-viata-privata-din-romania/ ] ne dam seama ca aceasta directiva a fost transpusa in plan national, la un nivel nepermis de extins, neconcordant cu directiva europeana
foto:tehnopol.ro
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Afisari: 1152
Lorelei said
am February 15 2009 @ 1:02 pm
Exces de zel, incompetenta, manipulare sau ingradirea libertatilor?!…
CristiM said
am February 15 2009 @ 4:26 pm
Toate la un loc inmultit cu 4, Lorelei. Daca ai vedea cati cretini isi fac veacul prin institutiile alea …
Unu’, mai destept ca altu’, si toti la un loc spuma unei drojdii…
codin said
am February 15 2009 @ 8:48 pm
Bun, si noi ce facem acum domnule Iulian?Gasim o cale de atac impotriva aplicarii acestei legi ori stam si ne smiorcaim la infinit? Ar fi bine sa ne apucam serios de treaba ca timpul trece, si trece pe cocoasa noastra.Concret, initiem ceva ori ba?
apocas said
am February 15 2009 @ 11:01 pm
la primul caz prin care in virtutea drepturilor conferite de legea noastra, se incalca 1 milimetru din drepturile constitutionale , (ale acelui prim vatamat),
sa se invoce neconstitutionalitatea legii
cristi said
am February 16 2009 @ 8:25 am
Problema nu este ca se inregistreaza aceste date (oricum se inregistrau, asa este sistemul, internet sau telefonie mobila). Logic, altfel cum ar putea o companie de telefonie mobila sa dea unui abonat desfasuratorul telefonic daca nu ar inregistra aceste date. Si imi pare normal ca, in cazul unei infractiuni, anchetatorii sa aiba acces la aceste date. Intr-o lume normala, doar infractorii ar trebui sa se teama. Dar, cum tara noastra este condusa de infractori…aici apar problemele. Cum in institutiile statului nu poti avea incredere, toate sunt politizate, este logic ca asemenea puteri vor fi folosite ilegal, dupa bunul plac al fiecaruia. Aici este problema si din acest motiv ar trebui elimintata aceasta lege. Prea multi corupti si infractori pe posturi de conducere in tara.
Lanton said
am February 16 2009 @ 9:48 am
Ceea ce in alta tara se aplica cu bun-simt aici nu este viabil atata timp cat nu este lege impotriva abuzurilor asta este tara abuzurilor foarte multi dintre cei care trebuie sa aplice legile sunt atat de nesimtiti incat nici macar nu realizeaza limita dintre abuz si normal asa cum asta este tara in care nu se poate separa mita de cadou in care anormalul a devenit normal, iar toate aberatiile vor avea succes.
miha said
am February 16 2009 @ 10:35 am
Daca tari ca regatul unit n-a atacat directiva pe baza drepturilor omului, drepturi fundamentale, Romania nu are nici-o sansa. Trebuie inteles ca legea comunitatii este Suprema, iar daca un singur stat membru nu vrea o directive fiindca nu in concordanta cu legea nationala, atunci acel stat v-a trebui sa interpreteze legea nationala sa fie in armonie cu leagea comunitatii.
Iulian said
am February 17 2009 @ 8:53 am
Personal, consider ca romanii fac parte dintr-o natie care nu va invata niciodata sa traiasca in regim prezidential. Insasi structura noastra interna ca popor este constituita pe ideea de sluga. Uitati-va in jurul vostru daca nu este asa …. consideram normal sa dam spaga fiindca avem caracterul de sluga, nu atacam un sef prost ca noaptea si il “apreciem” precum o sluga, acceptam agramatii si incultii de pe la toate partidele fiindca ne place sa fim slugi si tot asa.
“Si totusi … Republica se va termina cu Monarhia” afirma Platon in opera sa Republica, nu?
Se pare ca un popor de slugi s-ar putea sa traiasca mai bine intr-o societate monarhica decat republicana!
Nu am trait pe vremea regelui, sunt prea tanar, dar constatarile personale in decursul anilor m-au determinat sa inteleg de ce romanii au avut anul de gratie economica sub institutia monarhica.
Poate nu ar strica sa re-luam in consideratie MONARHIA ca o forma de revalorizare etica, culturala si sociala a romanilor!
Multumesc
Margarita said
am February 25 2009 @ 5:15 pm
Dragi servicii secrete, sa ne ascultati bine!
– Daca “organul special” al Internelor securiza sediul PSD-ului, de ce nu cel al Armatei sa-l securizeze pe al PD-L-ului, iar cel pe care ministrul Catalin Predoiu vrea sa-l infiinteze la Justitie, in loc sa spioneze magistratii si functionarii din minister, sa stie cu cine ne bem cafeaua dimineata.
25 februarie, 15:58
Motto: “In fond, nu s-a ales nimic de pe urma Revolutiei din Decembrie. Ce au romanii acum, puteau avea si fara varsare de sange”. (Cristian Badilita – Singuratatea pasarii migratoare / Editura Curtea Veche, 2007)
“Mama, ai grija ce vorbesti la scoala”. “Sa nu cumva sa povestesti din casa”. “Daca cineva incepe sa spuna un banc politic, sa te indepartezi de grupul respectiv”… Asa au ajuns sa-si fie proprii cenzori cei mai multi dintre romani, fie ei cu “origini sanatoase” ori ba, in societatea “multilateral dezvoltata”, in care spalarea creierului si indobitocirea sistematica, basca frigul si foamea au creat “omul nou”. Iar de autocenzura nu ne-am vindecat nici dupa decembrie 1989, am tarat-o dupa noi in regimul lui “cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista” Ion Iliescu. Acum, dupa ce Legea “Big Brother” – 298/2008 – si-a intrat in drepturi pe 20 ianuarie, am inceput involuntar sa fim mai atenti la ce spunem la telefon, ce scriem pe mess si in mail-uri. Nu pentru ca am fi teroristi, ci pentru ca “ascultarea nationala” de pe vremea lui Ceausescu nu o uiti cu una, cu doua.
Si, ca treaba sa fie si mai oabla, in ultimele saptamani, o serie de fosti si actuali oficiali din sfera serviciilor secrete romanesti au acuzat, care mai apasat, care mai voalat, influenta neortodoxa a politicului asupra activitatii acestora. Mai intai, a fost declaratia uluitoare in direct la Realitatea Tv a lui Claudiu Saftoiu, fost consilier prezidential si fost sef al Serviciului de Informatii Externe. Care ne-a spus ca “toate unitatile informative din Romania detin aparatura de interceptare” si ca a aflat despre “interventii politice ce se bazeaza pe informatii si interceptari ilegale”. Dupa care a amintit despre Traian Basescu, cel care stia ce vorbeau Ion Iliescu cu Mircea Geoana.
Apoi, sefii SRI si SIE au recunoscut voalat ca asupra institutiilor pe care le conduc se fac presiuni ce vin din zona politica si ca responsabilitatea utilizarii informatiilor confidentiale revine mediului politic.
Directorul SRI, George Maior, afirma ca nu ar trebui ca politicienii sa incerce, prin intermediul discursului politic, sa scoata serviciile de informatii din cadrul legal. La randul sau, actualul sef al SIE, Mihai Razvan Ungureanu, declara ca serviciile speciale sunt piese ale Executivului, iar responsabilitatea utilizarii informatiilor confidentiale revine mediului politic.
Intre timp, ca un fir rosu al interceptarilor ca sa spunem asa, sefii de la Interne s-au perindat de parca am fi fost sub semnul zicalei “nici-o saptamana fara… un nou ministru”. Si se impiedica mereu de numirea sefului celebrei Directii Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI). Seful Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, a oferit o informatie din care am inteles mai bine de ce se dau atatea lupte intestine pentru controlul fostei “Doi s’un sfert”. Mai precis, el a explicat, referitor la interceptarea convorbirilor telefonice, ca, la DNA, ascultarea si redarea “se face de ofiterii SRI sau de cei de la DGIPI”, cu toate ca singurul serviciu care este administratorul sistemului de inregistrare date si voce, pe tot ce inseamna comunicatii ale operatorilor de comunicatii fixe sau mobile, este Serviciul Roman de Informatii.
Virgil Ardelean, “Vulpea” tradatoare (Lucian CURELARIU, ZIUA Foto)
Ulterior, fostul purtator de cuvant al SRI-ului de pe vremea lui Virgil Magureanu, Nicolae Ulieru, ne-a mai dat o tema de gandire in legatura cu ce se ocupa DGIPI-ul cand era condus de Virgil Ardelean. El a explicat, tot la Realitatea Tv, un motiv pentru care acesta nu a fost dorit, in anul de gratie 2009, de PSD la sefia serviciului secret al Ministerului de Interne. Intronarea acestuia, fara acceptul lui Mircea Geoana, in fruntea Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna a dus la mazilirea lui Gabriel Oprea din partid, dupa care Ardelean a trebuit sa se retraga, nu tocmai in plina glorie, la numai o saptamana de la numire.
Motivul pentru care cel supranumit “Vulpea” este indezirabil pentru multi din PSD este ca, in 2004, ar fi tradat partidul, lasand sa transpire in presa celebrele stenograme.
Pe 24 noiembrie 2004, un cotidian central publica in premiera discutii dintre liderii PSD, pe care acestia nu le-ar fi dorit niciodata subiect de lectura publica. Si care s-a lasat cu dosar penal. Pe scurt, Ulieru a explicat ca “PSD a cerut o secretizare a sediului de partid, care s-a facut cu ajutorul lui Ardelean. Apoi, au iesit anumite stenograme in presa. Geoana, Nastase si Iliescu l-au acuzat”. Ca a tradat.
Acestea fiind spuse si scrise, sa ne intoarcem la Legea 298/2008, “Big Brother”. Si la serviciile noastre cele de toate zilele. Pai, daca cel al Internelor securiza sediul PSD-ului, de ce nu cel al Armatei sa-l securizeze pe al PD-L-ului, iar cel pe care ministrul Catalin Predoiu vrea sa-l infiinteze la Justitie, in loc sa spioneze magistratii si functionarii din minister, sa stie cu cine ne bem cafeaua dimineata.
Bref, controlul asupra legalitatii interceptarilor e frumos pe hartie, dar ne omoara in practica. Conform Legii “Big Brother”, operatorii stocheaza vreme de sase luni rutele si listingul tuturor convorbirilor telefonice, a sms-urilor si mail-urilor, si nu cuprinsul acestora. Iar operatorul este un organism civil si pe care nu prea ai cum sa il controlezi, nu are un grad de confidentialitate ridicat. Cea indreptatita sa se ocupe de asta este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), ce poate investiga prelucrarile de date cu caracter personal, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor legale de catre operatorii de date cu caracter personal, in urma sesizarilor din oficiu sau pe baza unor plangeri depuse de persoanele lezate in drepturile lor.
Pe de alta parte, in nici-o lege a sigurantei nationale nu se spune ca doar SRI-ul are aparatura de interceptare. Este drept ca orice ascultare, arhivare de voce si de date se face cu mandat, doar filajul e la liber. Dar o alta stire mirobolanta a fost tocmai aceea ca magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis ca SRI-ul trebuie sa ii plateasca lui Dinu Patriciu despagubiri de 50.000 de lei in procesul in care omul de afaceri acuza interceptarea ilegala a telefoanelor sale.
Ideea e, cum ma va proteja legea pe mine, politician, ziarist, om de afaceri, cetatean, de eventuale abuzuri?
Costin Georgescu: Un cutit poate fi folosit la masa pentru taiat painea, dar poate fi folosit si ca sa ucida
Fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, ne-a declarat: “Legea, in esenta ei, protejeaza pe fiecare cetatean de o posibila intentie a unei persoane sau a unui grup de persoane de a comite pe teritoriul Romaniei infractiuni penale grave, mergand pana la atentate teroriste. Pentru asta, SUA au adoptat o lege asemanatoare, chiar mai restrictiva in privinta dreptului cetateanului de a avea o viata privata reala, iar Uniunea Europeana a decis sa adopte, in martie 2006, o directiva asemanatoare, mai laxa, dar care ar oferi o baza de lucru complexa si avantajoasa celor care sunt implicati in combaterea criminalitatii organizate. Asta este ceea ce se vinde publicului. Critici exista si vor exista. Multe dintre ele bazandu-se pe o neincredere, eu zic, corecta in ceea ce se doreste, in modul in care se va desfasura activitatea si, ceea ce este intotdeauna extrem de important, in felul in care d-voastra, eu sau alti cetateni vom fi aparati impotriva abuzurilor de singura autoritate care are dreptul sa o faca. Daca ANSPDCP va lucra deschis si cu multa transparenta, atunci multe dintre nedumeririle, nemultumirile ce poate au existat pana acum vor disparea. Daca nu, atunci vom avea inca un motiv sa consideram ca datele sau informatiile confidentiale sunt folosite nelegal si abuziv de institutii ale statului”.
La randul sau, fostul sef al SRI, Costin Georgescu, spera si crede ca, “evident, eventualele abuzuri trebuie aspru pedepsite. Un cutit poate fi folosit la masa pentru taiat painea, dar poate fi folosit si ca sa ucida. Conteaza cine si cum il foloseste. Acest lucru este valabil si pentru multe alte legi din Romania”.
Fostul sef al Serviciului Roman de Informatii, Costin Georgescu
Cum actualul sef al SRI, George Maior, declara recent ca Legea 298 nemultumeste institutia pentru ca “este un potential negativ de restrictionare a activitatii serviciului”, i-am intrebat pe Harnagea si Georgescu in ce sens poate impieta aceasta asupra activitatii serviciilor secrete.
Harnagea: Faptul ca o companie privata va gestiona un volum imens de date confidentiale intotdeauna naste suspiciuni
“Am mai auzit aceste opinii si din gura altor oficialitati ale statului, cum ar fi procurorul general, sefi ai unor directii informative si iata ca acum e randul directorilor celor mai importante servicii de informatii ale Romaniei. Practic nu vad cum aceasta lege ar deregla activitatea structurilor informative, fiindca legea reglementeaza numai modul, formatul si perioada in care furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice au obligatia de a asigura crearea si administrarea unei baze de date, pe o perioada de sase luni de la data efectuarii comunicarii. Aceasta nu are cum sa puna in pericol, daca este administrata corect, vreo actiune operativa a serviciilor sau directiilor de informatii. Am spus corect, fiindca faptul ca o companie privata va gestiona un volum imens de date confidentiale intotdeauna naste suspiciuni. Chiar mai mari decat in cazul in care o structura informativa ar administra aceste date. Poate, nemultumirea directorului SRI vine din faptul ca, daca, pana acum, numai SRI-ul era administratorul acestor informatii, acum mai apare un actor, sau chiar mai multi si nu numai atat, dar apare si o noua entitate de control. Fiindca, daca pana prezent, Comisiile de control ale SRI sau SIE aveau dreptul sa ceara rapoarte asupra modului in care serviciile isi fac treaba, acum se naste inca un organism: Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal care, conform legii “va monitoriza aplicarea prevederilor Legii 298, avand competenta de a constata contraventiile si de a aplica sanctiuni corespunzatoare”, explica Harnagea.
Fostul sef al SRI, Costin Georgescu, spune ca, “din pacate, din anul 1999 pana azi, pachetul legislativ privind siguranta nationala nu a fost legiferat de Parlament. Cand acest lucru se va intampla, si sper cat mai curand, si Legea 298 se va corecta, iar activitatea profesionala a serviciilor de informatii romanesti se va desfasura corespunzator din punct de vedere legislativ”.
Harnagea: Unitatea 0962, fosta 0215, a avut de la infiintare o “aplecare” spre informatiile politizate
Fostul director al Serviciului de Informatii Externe, Catalin Harnagea
Cat priveste acuzatiile unor fosti si actuali oficiali ai serviciilor secrete privitoare la faptul ca politicul interfereaza asupra activitatii acestora, fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, spune ca politicul intotdeauna interfereaza activitatea serviciilor de informatii. “Si asta nu numai in Romania. Sigur, exista interferente minore, normale, controlabile sa zicem, si majore, periculoase pentru sistemul de siguranta nationala si protectia cetateanului. In Romania, interferentele, daca ar fi sa luam o scara de la 1 – 10 sunt periodic la nivelul de 7 – 8. Acesta este un nivel ridicat de atentionare ca structurile informative sau au o libertate prea mare de miscare, nu sunt controlate si conduse, ori sunt folosite pentru actiuni neconforme, nestatutare si nelegale. Unitatea 0962, fosta 0215, a avut de la infiintare o “aplecare” spre informatiile politizate. Asta vine si din faptul ca de la bun inceput unitatea de informatii a Ministerului de Interne s-a bazat si a crescut pe fosta Directie I a Securitatii. Directie ce s-a ocupat cu politia politica in Romania lui Ceausescu. Imi veti spune ca au trecut totusi 19 ani din 1990. E adevarat, dar intr-un sistem care lucreaza foarte mult cu modele, cu tipuri de raportari este greu sa modifici o anumita conceptie a redactarii si analizarii unui fapt daca ani de-a randul ai fost obisnuit, pentru a capta interesul, sa introduci si opinii politice. Si mai ales daca observi ca mai repede captezi audienta cu astfel de informatii”.
Georgescu spune ca nu cunoaste elemente concrete. “Dar, astfel de semnale ar trebui sa atentioneze intraga clasa politica si evident mass-media”.
Domnul Nicolae Ulieru, fostul purtator de cuvant al SRI, acuza, de curand, la Realitatea Tv, ca, de vina pentru implicarea nepermisa a politicului in activitatea serviciilor este faptul ca in fruntea lor, la un moment dat, au fost pusi niste neprofesionisti, facand referire directa la Catalin Harnagea si la Costin Georgescu. In antiteza cu profesionistul Virgil Magureanu, care nu a permis asa-ceva pentru ca avea autoritate. Cum comentateaza?
Georgescu: Nu am fost profesionist la numire fiindca nu am fost ofiter de securitate
“Raspunsul la ineptiile fostului purtator de cuvant al SRI este ca sub vremurile domnului Ulieru o parte din SRI se transformase intr-o gasca de traficanti de benzina si tigari. Profesionistii care au urmat au schimbat atitudinea altor parteneri asupra structurilor informative din Romania, au chimbat raportarile negative care se faceau an de an de catre serviciile de informatii din Europa la adresa Romaniei, au pus bazele cooperarilor regionale si globale, au introdus serviciile de informatii din tara in organizatii selecte ale Europei si au ajutat mult la decizia ca Romania sa faca parte din aliante militare strategice si economice”, raspunde Harnagea.
In ceea ce-l priveste pe Costin Georgescu, spune ca ii e greu sa comenteze astfel de afirmatii, “ce sunt inverse fata de realitatea acelor ani. Dar nu am uitat de cazurile celebre din perioada de activitate in SRI a domnului Ulieru (1990 – 1997) – Berevoiesti, Terasa Anda si altele, cazuri pe care ziarul dumneavoastra le-a descris detaliat, si intr-unul chiar am fost incorect implicat. O singura afirmatie a domnului Ulieru este corecta. Nu am fost profesionist la numire fiindca nu am fost ofiter de securitate”.
Margarita GEICA