Organizaţia Transparency International (TI) cere, într-un comunicat de presă, continuarea monitorizării de către UE a justiţiei din România şi Bulgaria până în momentul în care cele două ţări produc rezultate concrete şi ireversibile în lupta anticorupţie.
"Transparency International (TI) continuă să fie profund îngrijorată de corupţia la nivel înalt, crima organizată şi neregulile privind gestionarea fondurilor UE în Bulgaria şi România. Organizaţia recomandă cu tărie continuarea monitorizării progreselor anticorupţie pentru ambele ţări", se arată într-un comunicat al ONG-ului, publicat după raportul interimar al CE privind progresele din domeniul justiţiei în România şi Bulgaria.
Potrivit TI, în Bulgaria şi România aproape că nu au fost implementate deloc măsuri concrete şi ireversibile pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Sistemele judiciare ale celor două ţări rămân lipsite de transparenţă şi adesea ineficiente. "Este esenţial ca ambele ţări să iniţieze investigaţii temeinice şi să aplice pedepse adecvate pentru cei vinovaţi de corupţie şi crimă organizată", subliniază TI.
Corupţia obstrucţionează funcţionarea normală a serviciilor publice, cetăţenii fiind cei care suferă de o îngrijire medicală precară, de o educaţie slabă, de un sector al lucrărilor publice subdezvoltat sau de o slabă implementare a legii. Administraţia publică nu funcţionează la parametrii acceptabili şi, în cele din urmă, capacitatea de a angrena un ritm de dezvoltare este grav afectată, constată organizaţia anticorupţie.
Sistemul judiciar din România este paralizat de un proces excesiv de autoreglare, alături de o absenţă a mecanismelor de responsabilizare, se mai arată în comunicatul TI. "Ceea ce este în mod special îngrijorător este că reformele nu sunt abordate sistematic. Din contră, măsurile anticorupţie par a fi gândite pentru a avea numai efecte politice pe termen scurt şi pentru a influenţa opinia publică", potrivit TI.
"În România aerul este împânzit de corupţie din cauza deficitului major de instituţii anticorupţie. Acest gol este suplinit prin expunerea cazurilor de corupţie prin intermediul presei naţionale şi internaţionale", a declarat Victor Alistar, director executiv al TI România. "Lipsa unor rezultate concrete şi de durată în lupta împotriva corupţiei ar trebui să împiedice ridicarea mecanismului de cooperare şi verificare al UE", a mai spus acesta.
"UE nu este imună la corupţie", atrage atenţia şi Jana Mittermaier, şefa biroului TI din Bruxelles. "Aderarea la UE nu este un glonţ magic împotriva corupţiei. TI recomandă raporturi privind progresul în lupta anticorupţie pentru toate viitoarele ţări membre şi chiar şi pentru actualele. Indexul TI de percepţie a corupţiei arată că este nevoie de un control şi o monitorizare mai puternice la întreg nivelul UE", a mai declarat aceasta.
"Corupţia şi crima organizată din Bulgaria rămân endemice. Guvernul bulgar trebuie să înceteze cu schimbările de faţadă şi să lanseze o adevărată reformă anticorupţie. Până nu se va întâmpla acest lucru, sancţiunile UE nu pot fi ridicate", consideră Diana Kovaceva, director executiv al TI Bulgaria.
Sancţiunile UE impuse Bulgariei în 2008 ar trebui să continue până când slaba performanţă a acestei ţări în ceea ce priveşte obţinerea unor rezultate tangibile pentru prevenirea şi lupta împotriva corupţiei este semnificativ îmbunătăţită, consideră TI.
Transparency International a încurajat Comisia Europeană să deschidă procesul de extindere al UE către societatea civilă - proces care va deveni relevant pentru Croaţia şi alte ţări candidate. Acest demers ar determina ca procesul de extindere să fie mai transparent şi mai participativ, acordând societăţii civile o bază pentru a putea trage la răspundere guvernele înainte şi după aderare.