Răspunzători pentru raportul critic sunt Guvernul Tăriceanu şi fostul Parlament dominat de coaliţia PNL-PSD

În contrapondere, actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase precum şi preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, au recomandat deputaţilor trimiterea în judecată a fostului premier PSD, Adrian Năstase, cercetat de Parchet pentru fapte de corupţie.

Pe fond, este vorba despre atitudinea permanentă a liderilor PD-L care au cerut, şi în legislatura 2004-2008 şi în actuala Legislatură,  deblocarea dosarelor referitoare la demnitari aflate în Parlament.

Concluziile Raportului erau previzibile. Preşedintele Băsescu precum şi liderii PD-L au atras demult atenţia asupra faptului că blocarea luptei împotriva corupţiei, vizibilă pentru toată lumea în anul 2008, va atrage criticile Comisiei Europene.

Din păcate, fostul premier PNL, Tăriceanu a fost surd la aceste critici. El a fost ocupat cu secretizarea contractelor prin care au fost arondate resursele României unor grupuri de interese, în loc să se ocupe de reforma justiţiei.

.Raportul Comisiei apreciază activitatea DNA şi, implicit, pe şeful instituţiei, Daniel Morar. Actuala putere l-a menţinut pe Morar la DNA iar astăzi, preşedintele Băsescu l-a reconfirmat în fruntea  instituţiei.

Totodată, Raportul apreciază activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, instituţie creată la insistenţele fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Pentru încercările ei de reformare a sistemului juridic, Macovei a fost criticată brutal de către lideri ai PNL, PC şi PSD şi a fost îndepărtată din Guvern de către fostulpremier Tăriceanu.

Sperăm ca actuala majoritate parlamentară va înţelege acest avertisment drastic al Uniunii Europene. Sunt necesare adoptarea rapidă a unui Cod Penal şi Cod de procedură Penală moderne,  deblocarea dosarelor referitoare la demnitari aflate în Parlament precum şi stoparea intervenţiei oamenilor politici în cursul justiţiei.

Criticile Comisiei Europene:

- Parlamentul a blocat investigaţiile la nivel înalt, a încercat să destabilizeze DNA şi a introdus amendamente care ar fi restricţionat prerogativele procurorilor

- Ritmul progreselor constatat în raportul CE din iulie 2008 nu a fost menţinut.

- Blocarea de către Parlament a unor investigaţii în cazuri de corupţie la nivel înalt, tentativele de a modifica procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi amendamentele la codul de procedură penală, care ar fi restricţionat drepturile procurorilor.

Îngrijorarea Comisiei cu privire la regresele României a fost, de altfel, exprimată şi de preşedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, în luna ianuarie, când i-a primit în vizită pe preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Aşa cum a subliniat Barroso atunci, CE nu consideră că există un termen-limită pentru mecanismul de cooperare şi verificare.

Preşedintele Băsescu a recunoscut la acea întâlnire că obiectivul asumat de România pentru ieşirea de sub mecanism în vara acestui an este menit să mobilizeze eforturile în ţară.

De altfel, statele membre, mai ales Germania, care este cel mai mare contribuitor la bugetul UE, se aşteaptă ca monitorizarea să continue până când autorităţile române şi bulgare vor demonstra că pot ţine sub control corupţia şi crima organizată.

Noi suspendări de fonduri UE nu sunt excluse, de data aceasta pentru ambele ţări, spun oficialii europeni.

Spre deosebire de România, Bulgaria a depus eforturi mult mai mari după ce la ultimul raport, din vara anului trecut, Comisia a decis să suspende plata fondurilor de preaderare destinate Sofiei.

Cu toate că şi României i-au fost îngheţate plăţile SAPARD, Comisia n-a făcut legătura politică între lupta anticorupţie şi fonduri decât în cazul Bulgariei.

Raportul actual, deşi nu face nici o referire la fonduri, arată însă că România a făcut regrese după ce în iulie a scăpat de ameninţarea cu fondurile, în timp ce Bulgaria, a cărei clasă politică a intrat în stare de şoc după raport, s-a mişcat mai bine.

Rapoartele din 12 februarie dau impresia că sunt menite să fie o ultimă încurajare blândă înainte de evaluarea crucială din vară, care riscă să fie mai puţin diplomatică şi să ducă spre o nouă fază a acestui tip de "monitorizare postaderare". Rapoartele finale sunt aşteptate în iulie.

Riscul anulării fondurilor europene - pârghia ce pare să fie preferată acum de CE în locul ameninţării cu clauza de salvgardare - este menţionat, de altfel, şi de agenţia de rating Standard&Poor's într-un raport de evaluare a României publicat miercuri. "Deşi autorităţile române au început să pregătească strategiile care să trateze aceste probleme, implementarea lor rămâne o sursă de îngrijorare, din cauza climatului politic fragmentat. Progresul în aceste domenii, dar mai ales privind stoparea corupţiei, depinde în mod crucial de disponibilitatea noului guvern. În caz contrar, îngheţarea fondurilor de către Comisia Europeană şi, ulterior, anularea acestora, sunt foarte probabile, mai ales că Bulgaria a stabilit deja un precedent", avertizează agenţia de rating.