Fondurile de pensii din California in pragul falimentului
Cele mai importante fonduri de pensii din California: California Public Employees' Retirement System (CalPERS)-Sistemul de pensii pentru functionari publici din California si California State Teachers' Retirement System (CalSTRS)-Sistemul de pensii pentru cadre didactice din statul California, au pierdut miliarde de dolari la valoare. Sute de mii de angajati la pensionare, cat si cadre didactice gata de pensionare se confrunta acum cu realitatea unei pensii mult reduse, chiar daca au lucrat peste varsta legala de pensionare.
CalPERS este cel mai mare fond de pensii din Statele Unite si al 4-lea ca marime la nivel mondial. A atins punctual maxim in Octombrie 2007, cand avea bunuri in valoare de 260 miliarde $, valoare comparabila cu PIB-ul Poloniei, al Indoneziei sau al Danemarcei. La sfarsitul lui 2008, CalPERS valora 118 miliarde $, inregistrand una din cele mai mari scaderi inca de la inceputurile fondului, in 1932. Fondul este una din cele mai recente victime ale colapsului financiar de pe Wall Street.
Dupa ani de prezenta in piata de investitii imobiliare, fondul de pensii al muncitorilor de la stat a pierdut peste 41% din valoare, dupa ce toamna trecuta atinsese punctul maxim. Bunurile imobiliare detinute au scazut ca valoare de la 9 miliarde $ la 5.8 miliarde $, conform Sacramento Bee.
CalPERS gestioneaza pensile si asigurarile de sanatate pentru peste 1,6 milioane de pensionari si pentru familiile lor. Pensiile acestora sunt garantate prin lege, dar avand in vedere actualul contex economic, angajatilor li se va cere, probabil, sa contribuie mai mult cu o cota din salariu. Angajatul obisnuit, o agentie guvernamentala finantata de contrubuabili contribuie cu 12, 7% din salariile acestora catre CalPERS, in timp ce muncitorii trebuie sa contribuie cu 5 pana la 7% din salariile lor.
Pentru moment, se utilizeaza un fond "pentru zile negre" pentru a amortiza o parte din pierderi. Este totusi probabil din partea CalPERS sa solicite fonduri aditionale incepand cu Iulie 2010 de la angajatii statului si din Iulie 201 de la angjatii locali. Cresterea e posibil sa fie de la 2 % la 5%. Avand in vedere ca angajatii sunt entitati publice, banii vor veni de la contribuabili sau prin reducerea bugetului, in defavoarea altor programe sociale.
Pierderile CalPERS sunt strans legate de problemele imobiliare si de cele economice la nivel global. Dow Jones Industrial Average a pierdut 39,8% in aceeasi perioada in care CalPERS scazut cu 31%. Din cauza politicii agresive a fondului de achizitii in domeniul imobiliar in perioada cresterii artificiale a valorii, CalPERS este acum cel mai mare poprietar de terenuri rezidentiale nedezvoltate in tot cupinsul Americii, mare parte dintre acestea fiind localizate in Arizona, California si Florida; aceste state sunt pintre cele mai afectate de caderea din piata imobiliara. Mare parte din aceste proprietati a fost achizitionata la pretul maxim din piata.
Fondul de pensii se estimeaza ca va raporta, din punct de vedere contabil, pierderi de 103% din investitiile rezidentiale in anul fiscal ce s-a terminat in 30 Iunie. Se estimeaza ca 80% din aceste investitii au fost platite cu bani imprumutati, ceea ce inseamna ca, pana la final, CalPERS va fi probabil obligat sa le restituie la valoarea initiala din piata.
Al 2-lea mare fond de pensii private din Statele Unite, CalSTRS, asigura un numar de 794 812 cadre didactice..Valoarea sa a scazut de la 162.2 miliarde $ la 129.3 miliarde $. Fondul de pensii CalSTRS are garantii la fel ca si CalPERS, dar, spre deosebire de CalSTRS, nu are autoritatea sa solicite cresterea contributiilor de la angajati. CalSTRS este finantat de catre districtele scolare, care contribuie cu 8.25% din statul de plata. Fondul statal general plateste 2% si inca 8% vin din salariile membrilor. Orice schimbare a cotei contributiilor ar trebui facuta prin legislatura statala si aprobata de guvernator.
In timp ce pierderile CalPERS sunt in prezent amortizate de fondul pentru zile negre, administratorii statali spera ca situatia economica se va imbunatati, altfel CalPERS si alte fonduri de pensii vor fi nevoite sa ceara alte contributii. Trezorierul californian Bill Lockyer, care este in conducerea CalPERS, a declarat pentru San Francisco Chronicle faptul ca prezenta criza inseamna "ca atat angajatii locali, cat si cei statali ai guvernului vor cheltui mai mult pentru pensionare. Plata contributieie la fondul de pensii este o obligatie cu prioritate inalta, si va prevala in fata altor obligatii curente."
Lockyer a adaugat: "Sistemul e simplu: fie reduci fondurile pentru alte programe, fie impozitezi ceva in plus." Cu alte cuvinte, deficitul fondurilor de pensii va fi remediat tot prin efortul muncitorilor care nu au putut controla deciziile guvernamentale, si cu atat mai putin nu au putut contracara nechibzuinta si avaritia executivilor bancari si a speculantilor de pe Wall Street, care sunt raspunzatori pentru criza.
In mijlocul recesiunii severe, asta se va adauga la anxietatea sociala si la nesiguranta financiara, in special avand in vedere ca sute de mii de cadre didactice si de angajati ai statului, asigurati de aceste doua mari fonduri de pensii, au vazut cu ochiul liber cum valoarea economiilor lor pentru pensii s-au redus cu 25% sau chiar mai mult.
Pacific Groove, un oras pe coasta de Nord a San Francisco-ului, este exemplul perfect pentru ceea ce orasele sunt fortate sa faca. In anul fiscal 2002, Pacific Grove a platit mai putin de 100 000$ catre CalPERS, numai 1% din veniturile pentru fonduri ale orasului. Pana in 2006, aceste costuri s-au ridicat la peste 2.2 milioane $, ceea ce inseamna 15% din venituri.
Orasul de 15 000 de locuitori va trebui sa mai cheltuiasca cel putin 10 milioane $ pentru a-si plati contributiile la pensii, daca ar renunta la CalPERS. Personalul a fost deja redus de la 7 la 1 persoana, in departamentul de recreere, in timp ce bugetul pentru librarie si pentru Muzeul de istorie naturala Pacific Groove, o institutie veche de 125 de ani, a fost redus la jumatate.
Joanne Nolan Stewart, in varsta de 48 de ani, cu 2 copii, a declarat pentru Wall Street Journal "Oamenii care obisnuiau sa coordoneze programele de recreere au crescut aici si au avut grija de copii, ca si cand ar fi fost ai lor." Joanne este si Manager Contabil pentru AT&T si a spus, "Daca ar fi sa ma pensionez, pensia mea ar fi un sfert din ceea ce castig azi, pentru tot restul vietii."
Lipsurile din sistemul de pensii si din bugetul Californiei nu sunt p problema izolata.Pe tot cuprinsul Statelor Unite fondurile de pensii sunt in cadere libera, din cauzacrizei economice. Conform Centrului de cercetare pentru pensii de la Boston College, guvernele statale au inregistrat pierderi totale in fondurile de pensii de 865,1 miliarde $. Bunurile pentru 109 fonduri de pensii au scazut cu 37%, la 1,46 trilioane $ in perioada de 14 luni incheiata in 16 Decembrie 2008. prin comparatie, S&P 500 a scazut cu 41% in aceeasi perioada.
Pentru a reveni la nivelul fondurilor din 2007, pana in 2010, cele 109 fonduri ar avea nevoie de 52% returnari catre fondul central. Alicia Munnell, Directorul fondului central, a declarat pentru Bloomberg.com, "Chiar daca pietele isi revin, pierderea suferita va trebui acoperita prin eforturile contribuabililor."
Guvernele stalale si locale au contribuit cu mai mult de 64.5 miliarde $ la planurile de pensii in perioada fiscala 2005-2006, conform Censis Bureau, suma ce reprezinta 57% din cele 113,2 miliarde $ cheltuite cu politistii si pompierii. Un raport al Pew Center, raport ce priveste toate statele, prin intermediul unui sondaj in Decembrie 2007, releva faptul ca statele datorau 2.35 trilioane $ in plati pentru pensii de peste 30 de ani.
Deloc surprinzator, autoritatile statale, incearca sa reduca beneficiile pentru noii angajati ai statului, astfel incat sa amelioreze aceasta criza. In Kentuky, legiuitorii au stabilit pragul minim de varsta pentru pensionare la 57 de ani pentru cei angajati dupa 1 Septembrie, si cer 30 de ani vechime, incepand de la 27 de ani minim, pentru a putea beneficia de toate drepturile la pensionare. De asemenea, au ajustat costurile curente. Guvernatorul democrat al New York-ului, David Paterson, care incearca sa astupe o datorie de 15,4 miliarde $ in 15 luni, vrea de asemenea sa reduca beneficiile muncitorilor nou angajati, crescand pragul minim de varsta pentru pensionare de la 55 la 62 de ani.
Guvernul local si cel statal al Rhode Island erau programate sa contribuie la fondurile lor de pensii cu 25% din graficul cheltuielilor in 2010, iar contributiile ar putea creste la 30% in 2011, avand in vedere adancirea recesinii. Crescand numarul membrilor fondurilor de pensii, aceste probleme se vor accentua. Fondurile de stat au experimentat o crestere de 12% din 2002, cu 23,1 milioane de participanti la ora actuala.
Fondurile de pensii ale companiilor, sau asa-numitele planuri definite de beneficii, au fost de asemenea secatuite de caderea economica, scazand de la 1.2 trilioane $ anul trecut, fata de 1,6 trilioane $ inregistrati cu un an inainte.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro































online said
am February 10 2009 @ 3:29 pm
Ce va face sa credeti ca la noi e mai bine?
Daniel said
am February 11 2009 @ 9:14 am
Pai la noi e mult mai bine, uita-te la pensiile care depasesc binisor salariile. Mai ales cele speciale. Dar nu numai.
Intrebarea e: cat va mai dura? Normal ca nu mult…
NYKY said
am February 11 2009 @ 2:46 pm
Pensiile din articol sint similare cu pilonul 2 si 3 de pensii de la noi. Banii contribuabililor au fost investiti in imobiliare a caror valoare a cazut odata cu criza economica . Pensia de la noi pentru limita de virsta si vechime integrala sau partiala se plateste din CAS-ul platit de lucratorii activi. Aceasta pensie este mult diminuata de asazisele pensii de serviciu ale protejatilor guvernarilor incompetente ,care in ultimii 15 ani au facut” varza”sistemul de pensii. In prezent de la bugetul de pensii se platesc peste 350000 de pensii de serviciu cu o medie de peste 1500 ron, cca 450000 de pensii medicale din care cel putin jumatate se datoreaza coruperii medicilor ,cca 800000 de ajutoare sociale pentru ca guvernantii nu sint in stare sa dea de lucru celor aflati in dificultate si multi dintre acestia se deplaseaza sa-si ridice pensia sociala cu autoturismul propriu.Cred ca daca s-ar dori de actualii guvernanti, s-ar putea lua urgent niste masuri de bun simt ,astfel: pensiile de serviciu mai mari de salariul mediu brut pe economie ,a caror suma depaseste acest salariu sa fie impozitate cu 75 % pina se incadreaza in prevederile legii 19/2000,in urma majorarii punctului de pensie; Pentru pensiile medicale sa se faca o noua verificare a sanatatii celor pensionati medical ,de alte comisii medicale, iar medicii care au fost corupti si au recomandat pensionari medicale nejustificate sa li se ridice dreptul de libera practica (sint suficiente citeva exemple )Sa fie creat un organism de inspectori care sa verifice , pensiile medicale si sociale,pentru ca cei care nu au lucrat niciodata si nu au contribuit la sistemul de pensii le rid in nas celor care au lucrat o viata si primesc cu 100 ron mai mult!