Explicitez in acest material, pe larg, amendamentele formulate de mine la OUG 202 din 2008 http://www.urbaniulian.ro/2009/01/28/amendamente-la-oug-nr-2022008-ordonanta-de-urgenta-privind-punerea-in-aplicare-a-sanctiunilor-internationale/

Multi romani care nu si-au gasit dreptatea in tara au apelat la CEDO. Au castigat procesul. Unii inca mai stau cu dreptatea in brate. Pentru ca Hotararea CEDO, definitiva si irevocabila, nu poate fi si aplicata inaintea publicarii actului in Monitorul Oficial.

Multi romani care nu si-au putut gasi dreptatea la ei acasa au luat drumul Strasbourgului. Au apelat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Au castigat procesul intentat tarii lor. Ce folos? Reveniti acasa, unii inca mai stau cu dreptatea in brate. Pentru ca Hotararea CEDO, definitiva si irevocabila, nu poate fi si aplicata inaintea publicarii actului in Monitorul Oficial. De ce? Pentru ca decid unii. Care, fie vorba intre noi, sunt platiti din bani publici sa se ocupe, onorabil, intocmai si la termen, de astfel de probleme. Da, Romania are institutii si oameni care trebuie sa dea socoteala in fata cetatenilor carora le incalca deliberat drepturile de orice fel. Institutia despre care vorbim se numeste Agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului si functioneaza la Ministerul Afacerilor Externe din luna iulie 2003, de cand a fost scoasa de sub tutela Justitiei. Seful oamenilor despre care vorbim este Razvan Horatiu RADU (28 de ani) numit de fostul premier Tariceanu , in 2007, ca Agent Guvernamental al Romaniei la CEDO . Cel care militeaza pentru ca unii romani sa nu mai fie batjocoriti pe dreptul lor de institutii ale statului, cel care de altfel ne-a pus la dispozitie o serie de informatii extrem de importante pe subiect este doctorul Serban Simedrea – un om care n-a trait inca o asemenea patanie, dar stie ce inseamna, un cititor/forumist de media extrem de acid cand ne prinde ca mai calcam si in strachini... Problema este data de faptul ca

În perioada 12 – 13 martie 2008, doamna Corinne Amat, Şef de Divizie- Serviciul pentru Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Consiliul Europei şi domnul Jan Sobzcak, jurist în cadrul aceluiaşi serviciu, au efectuat o vizită oficială la invitaţia Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.
Consultările bilaterale între Serviciul de Executare a hotărârilor CEDO de la Consiliul Europei şi Agentul Guvernamental al României în ceea ce priveşte modul de îndeplinire de către statul român a obligaţiilor ce îi revin în temeiul hotărârilor CEDO se înscriu în cadrul unui dialog mai amplu şi eficient, urmând a continua, pentru respectarea dispoziţiilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale potrivit cărora statele semnatare se angajează să se conformeze hotărârilor Curţii, iar Comitetul Miniştrilor supraveghează punerea lor în executare.
Programul vizitei oficialilor Consiliului Europei a cuprins şi discuţii cu reprezentanţii autorităţilor competente în executarea hotărârilor CEDO în cauze privind România (Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Fondul Proprietatea, Autoritatea Naţională pentru Romi, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, judecători şi procurori) aspecte legate de executarea măsurilor generale ce reies din hotărârile pronunţate de Curtea de la Strasbourg în materia libertăţii de exprimare, în materia dreptului de proprietate, şi în materia protecţiei internaţionale a drepturilor copilului.
Deoarece Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei supraveghează executarea hotărârilor Curţii privitoare la România, invitaţii au discutat despre implementarea măsurilor generale asumate de România în cauzele Gergely, Moldovan ş.a, Kalanyos ş.a (eradicarea oricăror forme de discriminare împotriva unei minorităţi, cu privire la accesul la educaţie, sănătate, angajare sau alte servicii publice), în cauza Rotaru (modificarea legislaţiei interne astfel încât să permită contestarea deţinerii de către autorităţi a unor date referitoare la viaţa privată a persoanei sau contestarea veridicităţii acestor informaţii), precum şi problematica duratei procedurilor civile şi penale şi formarea continuă a magistraţilor.

Situatia este grava intrucat Romania ocupa locul III la nivel european in materie de condamnari la CEDO asa cum puteti citi aici http://www.urbaniulian.ro/2009/01/30/romania-ocupa-locul-trei-la-nivel-european-in-privinta-numarului-de-dosare-la-cedo/

Cadrul legislativ
Constitutia României, republicata, prevede la art. 11 „Dreptul international si dreptul intern":
„(1) Statul român se obliga sa îndeplineasca întocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."
Constitutia României, republicata, prevede la art. 20 „Tratatele internationale privind drepturile omului" :
„(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile."

Principiul publicitatii legislative
Constitutia României, republicata, statueaza fara echivoc obligativitatea publicitatii legislative, prin Monitorul Oficial al României, Partea I-a.
Art. 78. Intrarea în vigoare a legii:
Legea se publica în Monitorul Oficial al României si intra în vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta în textul ei.
Art. 100. Actele Presedintelui:
(1) În exercitarea atributiilor sale, Presedintele României emite decrete care se publica în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
Art. 108. Actele Guvernului:
(4) Hotarârile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor în executare si se publica în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta hotarârii sau a ordonantei. Hotarârile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.
Sabotarea MAE
Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului a declarat intr-un cotidian central din 16 septembrie 2005 ca „din anul 1994, de la data ratificarii de catre tara noastra a Conventiei Europene, Curtea a pronuntat 79 de condamnari împotriva României pentru încalcarea unuia sau mai multor drepturi din Conventie". Pentru a avea certitudinea acuratetei informatiei, dr. Serban Simedrea a solicitat MAE sa confirme cifra respectiva. Raspunsul M.A.E., prin directorul Directiei Comunicare,  nr. A1/L544/1 din 16 ianuarie 2006 este socant: „Informatia solicitata… nu prezinta caracterul unor informatii de interes public în sensul Legii nr. 544/2001 si priveste raporturile dintre MAE si publicatia respectiva." (Cifra în discutie prezinta importanta majora pentru ca baza de date a Înaltei Curti de Casatie si Justitie difera substantial de propaganda M.A.E., spune Simedrea.
Cât priveste publicarea, situatia este dezastruoasa: 7 hotarâri din 10 nu sunt publicate, iar anul 2005 - an al subsecretarului de stat Beatrice-Lenuta Ramascanu - este unul fruntas la nepublicari. Simedrea considera ca sansele ca situatia sa se îmbunatateasca sunt nule cu actuala echipa de la MAE, atat timp cat aceasta considera termenul imperativ de 3 luni pentru publicarea în Monitorul Oficial a hotarârilor C.E.D.O. privind România ca fiind „un termen de recomandare si ca procesul de publicare este unul de durata, implicând  traducerea hotarârilor, care au în medie 20-30 pagini, de catre un traducator autorizat, verificarea traducerii si, ulterior, îndeplinirea procedurii propriu-zise de publicare – transmiterea catre Camera Deputatilor  care le înainteaza, apoi, la Monitorul Oficial." (scrisoarea MAE nr. A1/L544/67 din 15 noiembrie 2005, semnata de directorul de comunicare). De asemenea, M.A.E. peroreaza despre seminarii, simpozioane, culegeri, s.a.m.d., în timp ce prevederea legala este necomentabila în simplitatea si imperativitatea ei: publicarea în Monitorul Oficial al României.

Omul sfinteste locul
Dupa parcurgerea perioadei de un an de judecator stagiar, în care, conform legii, a judecat cauze minore, Beatrice-Lenuta Ramascanu a fost numita judecator la Judecatoria Buftea prin Decretul prezidential nr. 242 din 14 aprilie 2004, unde a activat pâna în luna august 2004. Deci 3 luni. Data fiind calificarea dobândita în aceste trei luni de judecator cu rang de judecatorie, din august 2004 a fost detasata „în calitate de consilier juridic în cadrul Oficiului Agentului Guvernamental din MAE", unde a functionat pâna în august 2005, când, prin Decizia primului-ministru nr. 422 din 18 august 2005, a fost numita în functia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe si de Agent guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Interesant este faptul ca un judecator cu cel mai mic rang posibil si 3 luni experienta este detasat la MAE în timpul Guvernului Adrian Nastase si promovat, dupa un an, de Guvernul Calin Popescu-Tariceanu.

Agentia de turism international «MAE – Agentul Guvernamental»
Guvernul Adrian Nastase a considerat necesar sa înfiinteze Agentia de turism international „M.A.E. - Agentul Guvernamental", iar Guvernul Calin Popescu - Tariceanu sa o mentina. Initial, prin Hotarârea Guvernului nr. 440/1999, ulterior abrogata, s-a apreciat a fi necesar 1 Agent Guvernamental, 1 diplomat al Misiunii Permanente a României pe lânga Consiliul Europei, care numai colabora cu agentul, 1 sef al compartimentului agent guvernamental, personal de executie prin redistribuirea celui aprobat Ministerului Justitiei. Pentru cazuri deosebite, Agentul Guvernamental putea apela, cu aprobarea ministrului justitiei, la personalitati recunoscute în domeniul care formeaza obiectul cauzei. Acestia îsi desfasurau activitatea pe baza de conventie civila, pentru o anumita cauza sau pentru o anumita procedura dintr-o cauza. Fara îndoiala, volumul de munca al entitatii agentului guvernamental a crescut. Dar aparatul de lucru s-a extins exponential. Prin Hotarârea Guvernului nr. 868 din 17 iulie 2003, schema s-a extins astfel:
1 Agent Guvernamental; 2 coagenti guvernamentali; 1 coagent guvernamental permanent în cadrul Misiunii Permanente a României pe lânga Consiliul Europei; 1 diplomat permanent în cadrul Misiunii Permanente a României pe lânga Consiliul Europei; cei doi formeaza un oficiu distinct; 1 coagent guvernamental, care este si directorul Directiei Agentului guvernamental din cadrul M.A.E.; initial 15, apoi 9 posturi de executie în cadrul Directiei Agentului guvernamental din cadrul MAE.; Asistenti, din aparatul propriu, de la alte compartimente ale MAE, sau din afara M.A.E.; Consultanti - cu aprobarea ministrului afacerilor externe - personalitati recunoscute în domeniul care formeaza obiectul cauzei, din afara Ministerului Afacerilor Externe. Acestia pot fi trecuti într-un Registru al Consultantilor;

Traducatori-interpreti, atestati pe baza de contract de prestari de servicii
Eficienta aplicarii, din anul 2003,  a acestei scheme puternic marite este urmatoarea (tabelul din dreapta jos) Din pacate, nu avem date privind cauzele solutionate pe baze amiabile, dar numarul acestora nu este deosebit de important. Nu avem nici date asupra numarului de persoane si a costurilor deplasarilor la Strasbourg.

Propaganda mincinoasa
Prin Legea  nr. 30 din 18 mai 1994 au fost ratificate  Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si protocoalele aditionale la aceasta conventie. Conventia prevede, la art. 58: „Cheltuielile Comisiei si ale Curtii sunt în sarcina Consiliului Europei. „Agentul Guvernamental, spune Simedrea, are „însa o viziune propagandistica, mincinoasa, prin confuzia ce o creeaza". La 6 septembrie 2005, subsecretarul de stat: „Chestiunea sumelor vine ca o consecinta fireasca a faptului ca România este parte contractanta la un tratat. Asa cum alocam sume pentru ca suntem parte într-un tratat de parte NATO, asa trebuie sa alocam sume pentru a raspunde obligatiilor ce decurg din acel tratat". Se creeaza impresia ca sumele de 3,5 – 4,5 milioane de euro platite de România pe baza hotarârilor C.E.D.O. sau conventiilor amiabile ar fi, de fapt, un fel de cotizatie pentru faptul ca suntem membri ai organismului.Dupa cum am vazut, România, prin Agentul Guvernamental, nu a fost capabila sa asigure publicitatea legislativa pentru hotarârile C.E.D.O. privind tara noastra. Din punct de vedere al jurisprudentei aplicabile în Justitia romana, hotarârile C.E.D.O. privind alte state au aceeasi valoare ca cele interesând România. Faptul ca ele au aparut - evident, sporadic si în numar mic - prin unele culegeri este total nerelevant si fara efecte juridice. Conform normelor juridice românesti ele trebuie publicate de Monitorul Oficial, fie într-o colectie speciala, fie în brosuri speciale. Cine si cum va asigura traducerea si trimiterea la publicare este în sarcina Guvernului sa stabileasca.

Ce-i de facut?
„Parafrazând titlul unei lucrari comuniste, avem în vedere o solutie capitalista: renuntarea în cel mai scurt timp posibil la întreaga echipa actuala a Directiei Agentului guvernamental din cadrul M.A.E., în frunte cu subsecretarul de stat", considera Serban Simedrea. El propune numirea unui Agent Guvernamental inatacabil de catre „mafia judecatoreasca", agent care sa-si aleaga o echipa pe masura. Daca în maximum 6 luni nu se înregistreaza progrese notabile, acesta sa fie înlaturat din post, cu echipa sa cu tot.

Agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, la MAE

n Institutia Agentului Guvernamental va urmari, în acele cazuri în care acest lucru este posibil, impulsionarea demersurilor administrative care ar putea conduce la solutionarea pe plan intern, anterior pronuntarii Curtii, a unor cazuri în care fie este posibil un nou recurs intern, ca urmare a adoptarii noii legislatii în materie, fie încalcarea dreptului se datoreaza neexecutarii unei hotarâri interne. În aceste cazuri, în eventualitatea reusitei demersurilor administrative în vederea restituirii, respectiv a punerii în posesie, se va putea evita condamnarea statului român prin solicitarea radierii cauzelor de pe rolul Curtii sau prin încheierea unor conventii de solutionare amiabila.
n Urmarirea, alaturi de institutiile competente, a armonizarii legislatiei si practicii administrative si judecatoresti cu standardele impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin hotarârile pronuntate împotriva României (care, conform art. 46 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, sunt obligatorii pentru tara noastra), pe de o parte, precum si, cu titlu preventiv, prin hotarârile pronuntate în alte spete relevante, va constitui un obiectiv prioritar al Agentului guvernamental.
n Aceasta componenta legislativa constituie un aspect esential al executarii hotarârilor CEDO de catre statele parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care este urmarita de catre Comitetul Ministrilor (forul politic al Consiliului Europei) si are, totodata, o deosebita relevanta la nivelul Uniunii Europene, în aprecierea de catre aceasta a îndeplinirii criteriilor politice de aderare.
Reglementarea institutiei
n Ordonanta Guvernului României nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila (publicata în M. Of. nr. 431 din 31 august 1999), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 87/2001 – link anexa 3, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 64/2003 privind stabilirea unor masuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice (publicata în M. Of. nr. 464 din 29 iunie 2003)
n Hotarârea Guvernului României nr. 868/2003 privind organizarea si functionarea Agentului guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului
n Hotarârea Guvernului României nr. 100/2004 privind organizarea si funcsionarea Ministerului Afacerilor Externe
Atributiile institutiei
n Intocmeste actele si apararile necesare, înfaptuieste orice alte acte procesuale, ia masurile necesare pe plan intern si realizeaza orice alte acte sau activitati legate de reprezentarea intereselor statului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si la Comitetul Ministrilor;
n Sesizeaza Curtea în numele României cu o cauza interstatala, pe baza deciziei Guvernului;
n Formuleaza interventia voluntara într-o cauza aflata pe rolul Curtii, în care reclamantul este un cetatean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Conventie;
n Formularea de propuneri cu privire la desemnarea judecatorului ad-hoc, în cazurile prevazute de Conventie;
n Colaboreaza cu autoritatile publice, institutiile publice, regiile autonome, societatile comerciale cu capital majoritar public, precum si cu persoanele si structurile învestite cu o misiune de serviciu public, care sunt obligate sa trimita Agentului guvernamental, la cererea si în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele si informatiile necesare reprezentarii intereselor statului român la Curte si la Comitetul Ministrilor;
n Colaboreaza cu instantele judecatoresti, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, celelalte jurisdictii, Ministerul Public, organele de cercetare penala, notarii publici, executorii judecatoresti si celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de înfaptuirea sau administrarea justitiei ori a celorlalte activitati jurisdictionale sau de executarea hotarârilor judecatoresti ori a celorlalte acte jurisdictionale, care au obligatia sa trimita Agentului guvernamental, la cererea si în termenul stabilit de acesta, pe lânga actele, datele si informatiile necesare reprezentarii intereselor statului român la Curte si la Comitetul Ministrilor, si actele privind procedurile aflate în curs de desfasurare în fata acestora, indiferent de stadiul în care se afla, cu respectarea celeritatii procedurilor interne în curs;
n Poate solicita tribunalului competent teritorial, în cazul în care considera necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care sa constituie mijloc de proba în cauza aflata pe rolul Curtii;
n Incheie, în numele Guvernului României, conventiile de rezolvare pe cale amiabila a unei cauze întemeiate pe o cerere individuala împotriva statului român, dupa ce Curtea declara cererea admisibila;
n Informeaza ministrul afacerilor externe cu privire la modificarile legislative care se impun în urma evolutiei jurisprudentei Curtii, în vederea promovarii, împreuna cu institutiile competente, a actelor normative corespunzatoare.

Proceduri la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Cereri individuale
Prevederi relevante din Conventia pentru apararea drepturilor omului: articolul 34 (cereri individuale) si articolul 35 (conditii de admisibilitate)
Conditii:
• Curtea poate fi sesizata printr-o cerere de catre orice persoana fizica, orice organizatie neguvernamentala sau de orice grup de particulari care se pretinde victima a unei încalcari de catre una dintre Înaltele parti contractante a drepturilor recunoscute în Conventie sau în Protocoalele sale.
• Curtea nu poate fi sesizata decât dupa epuizarea cailor de recurs interne.
• Curtea poate fi sesizata într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive (ultima hotarâre definitiva a instantelor din România)
• Pentru a fi admisibila, cererea trebuie:
- sa nu fie anonima;
- sa nu fie în mod esential aceeasi cu o cerere examinata anterior de catre Curte sau deja supusa unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare, daca ea nu contine fapte noi;
- sa nu fie incompatibila cu dispozitiile Conventiei sau ale Protocoalelor sale;
- sa nu fie în mod vadit nefondata sau abuziva.
Rezolvarea pe cale amiabila
Prevederi relevante: articolele 38 si 39 din Conventie; articolele 8 si 10 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999
Procedura:
Conventia de rezolvare pe cale amiabila se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, si reclamant sau reprezentantul acestuia.
Conventia se încheie în forma scrisa, întocmindu-se câte un exemplar pentru fiecare reclamant, unul pentru Agentul guvernamental si unul pentru Curte.
Conventia de rezolvare pe cale amiabila poate fi semnata doar dupa declararea admisibilitatii cererii de catre Curte; negocieri prealabile cu reclamantul pot avea loc si înaintea declararii admisibilitatii cererii.
Conventia de rezolvare pe cale amiabila a cauzei, semnata de parti, constituie titlu executoriu.
Sumele stabilite prin conventia de rezolvare pe cale amiabila se platesc în termenul prevazut de conventia de rezolvare pe cale amiabila sau, daca un asemenea termen nu este prevazut, în 3 luni de la data semnarii conventiei de rezolvare pe cale amiabila.

CEDO: Legea 247/2005 nu rezolva problema despagubirilor

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg sustine ca noile prevederi privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, respectiv Legea 247/2005, nu rezolva problema despagubirilor fostilor proprietari ai caselor nationalizate. Respectarea dreptului de proprietate a fost analizata de CEDO prin prisma obligatiilor pozitive ce revin statului român de a lua masurile necesare pentru protejarea acestui drept, prezavut de articolul 1 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana. Astfel, CEDO a reprosat statului român adoptarea unor acte contradictorii, lipsite de claritate si coerenta. Pe de alta parte, CEDO a aratat ca organele administratiei publice, desi în calitate de garant al ordinii publice, aveau obligatia de a verifica situatia juridica a imobilelor, prin vânzarea caselor nationalizate chiriasilor au încalcat în mod flagrant hotarârea judecatoreasca care dispunea restituirea în natura catre fostul proprietar. Totodata, CEDO a criticat maniera neunitara de interpretare si aplicare a legilor proprietatii, schimbarile imprevizibile în jurisprudenta nationala, divergenta solutiilor adoptate pe aceeasi problematica chiar la nivelul instantei supreme române, absenta unui mecanism juridic care sa asigure unificarea acestor practici.