În cadrul dezbaterii comune, deputaţii europeni din Parlamentul Europei au dezbătut închiderea centrului de detenţie Guantanamo şi presupusele activităţi CIA legate de transportul şi detenţia ilegală a unor presupuşi terorişti pe teritoriul unor state europene. Tema principală a fost posibilitatea primirii foştilor deţinuţi de către statele membre. Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri închiderea acestui centru de detenţie şi respectarea drepturilor omului.

Parlamentul European va adopta la 4 februarie rezoluţia referitoare la Guantanamo, iar rezoluţia privind  presupusele activităţi CIA pentru transportarea şi detenţia ilegală de prizonieri în unele state europene va fi adoptată în cadrul sesiunii plenare din februarie de la Bruxelles.

Ministrul ceh pentru afaceri europene, Alexandr Vondra, în numele Preşedinţiei cehe a UE, şi-a exprimat satisfacţia pentru recentele decizii ale preşedintelui Barack Obama cu privire la închiderea centrului de detenţie pe parcursul unui an.

În cadrul reuniunii Consiliului CAGRE din 26 ianuarie 2008, miniştrii de externe UE au abordat închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo şi posibila asistenţă UE oferită Statelor Unite, având în vedere interesele comune de combatere a terorismului, respectarea drepturilor omului şi a principiului statului de drept. Miniştrii au recunoscut că această temă ridică o serie de probleme politice, juridice şi de securitate. Decizia de acceptare a foştilor deţinuţi rămâne una naţională, dar miniştrii de externe au decis să examineze posibilitatea unei acţiuni coordonate la nivel UE.  Ministrul ceh a subliniat că în această problematică trebuie implicaţi miniştrii de justiţie şi de interne ai statelor membre.

Demnitarul ceh a reliefat că cooperarea cu autorităţile americane va contribui la o intensificare  a relaţiilor UE cu Statele Unite ale Americii.

Referitor la activităţile de detenţie ilegală de către CIA, s-a salutat decizia preşedintelui american de a pune capăt acestei practici. Acesta a decis şi încetarea tehnicilor de interogare severe, decizie importantă care interzice tortura şi tratamentul inuman şi degradant.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jacques Barrot, responsabil pentru justiţie, libertate şi securitate, a afirmat că Comisia Europeană a primit foarte favorabil iniţiativa americană de închidere a centrului de detenţie din Guantanamo, fiind convins că astfel de eforturi comune vor contribui la redinamizarea parteneriatului transatlantic.

Lupta împotriva terorismului trebuie să se efectueze cu respectarea deplină a dreptului internaţional şi a drepturilor omului. Doar în acest mod se poate combate eficient radicalizarea potenţialilor terorişti.

Oficialul european a salutat schimbul de opinii dintre miniştrii de externe în cadrul reuniunii CAGRE din 26 ianuarie cu privire la închiderea centrului de detenţie din Guantanamo, importantă fiind crearea unui cadru comun şi a unui demers concertat la nivel european, chiar dacă primirea foştilor deţinuţi este responsabilitatea statelor membre.

Comisia Europeană a lansat un proces de reflecţie privind eventuala primire a foştilor deţinuţi de către statele europene, având în vedre că unii nu pot să se întoarcă în ţara de origine, ei putând fi supuşi persecuţiei, torturii sau unor tratamente inumane sau degradante.

Uniunea Europeană ar trebui să adopte o atitudine pozitivă şi constructivă faţă de SUA, asigurând în acelaşi timp că abordarea respectă propria legislaţie naţională şi drepturile omului.

Referitor la presupusele activităţi CIA pentru transportarea şi detenţia ilegală a unor prizonieri, Jacques Barrot a reliefat trei aspecte ale poziţiei Comisiei Europene, şi anume: lupta antiterorism trebuie să respecte drepturile omului, trebuie să se stabilească adevărul în această problematică şi repetarea unor astfel de fapte trebuie prevenite în viitor.

Comisarul european a menţionat că s-a colaborat activ cu guvernul român, în iunie 2008 primindu-se din partea premierului român raportul senatului român referitor la investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României. Acestui raport i s-au adus completări ulterioare.

În continuare, J. Barrot a subliniat necesitatea de a lansa astfel de anchete la nivel naţional deoarece "doar statele membre sunt în măsură să aducă lumină în această chestiune."

Comisia Europeană a transmis statelor membre un chestionar privind eficacitatea măsurilor naţional antiterorism, urmând ca analiza răspunsurilor să fie deja publicată în primul semestru al anului 2009.

În numele grupului politic PPE-DE, Harmut Nassauer (Germania) a ţinut să sublinieze că în centrul deciziei cu privire la primirea foştilor deţinuţi trebuie să se afle siguranţa cetăţenilor europeni. "Mulţi dintre deţinuţi s-au antrenat în tabere de terorişti din Afganistan după 11 septembrie 2001 şi nu au mers acolo în calitate de turişti."

În numele grupului politic PSE, Martin Schulz (Germania) a reiterat că siguranţa cetăţenilor europeni este o prioritate absolută, însă Europa trebuie să ofere sprijin autorităţilor americane. Securitatea internaţională se poate garanta doar prin oferirea acestui ajutor, deoarece drepturile omului sunt de neatins şi nu se poate permite o încălcare a acestora.

Liderul grupului liberal, Graham Watson (Marea Britanie) a salutat faptul că eufemisme precum "axa răului" sau "războiul împotriva terorismului" au putut fi abandonate istoriei, felicitând totodată pe preşedintele american actual pentru angajamentul său.

Este nevoie de o poziţie europeană coordonată cu privire la închiderea centrului de detenţie Guantanamo şi nu acţiuni singulare ale statelor membre.

Konrad Szymanski (GUE, Polonia) a atras atenţia că trăim o perioadă anormală, începând cu 11 septembrie 2001 si de aceea nu se poate aplica o interpretare clasică a dreptului internaţional în ceea ce priveşte închiderea centrului de detenţie Guantanamo. Cu titlu de exemplu, acesta a menţionat că unul din 9 foşti deţinuţi s-a reîntors la activităţi teroriste.

Kathalijne Maria Buitenweg (Grupul Verzilor/ALE, Olanda) a considerat că UE trebuie să reacţioneze pozitiv la cererea americană. Ea a salutat abordarea pozitivă privind respectarea drepturilor omului şi a susţinut că trebuie luate în considerare şi alte centre de deţinuţi din alte regiuni, cerând Comisiei şi Consiliului să acţioneze pentru închiderea acestora.

Gabriele Zimmer (GUE/NGL, Germania) a reamintit că grupul său politic a solicitat de la început închiderea Guantanamo deoarece acolo s-au încălcat drepturile omului în mod repetat. În ciuda faptului că Parlamentul European a cerut închiderea Guantanamo şi acum, când administraţia Obama solicită acest lucru, "Parlamentul are o atitudine ipocrita, pentru că încă are îndoieli asupra modului în care trebuie acţionat."

Nils Lundgren (ID, Suedia) a declarat că noi toţi "ne simţim uşuraţi datorită schimbării de abordare a autorităţilor americane. Prezumţia de nevinovăţie se aplică şi presupuşilor terorişti. Deţinuţii eliberaţi nu trebuie să rămână în Statele Unite, dar "nici noi nu suntem obligaţi să îi primim", a mai declarat europarlamentarul.

Intervenţii ale europarlamentarilor din România

Marian-Jean Marinescu (PPE-DE)

"Combaterea terorismului este prioritatea zero a societăţii contemporane, însă în numele acestui deziderat s-au comis erori şi s-au luat decizii controversate.

Închiderea închisorii de la Guantanamo - o pată pe obrazul lumii civilizate în ultimul deceniu - este o decizie justă şi de importanţă majoră. Normal ar fi ca această măsură să fie continuată de rezolvarea de către Statele Unite a situaţiei persoanelor aflate în acest moment în închisoare. Dar Statele Unite şi Uniunea Europeana au fost şi sunt campioni ai respectării drepturilor omului şi ai respectării demnităţii umane, şi trebuie să coopereze  pentru îndreptarea erorilor.

Cred că înainte de a se pune problema primirii în Europa a prizonierilor, este absolut necesară punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor  legate de posibile activităţi teroriste în care aceştia au fost implicaţi sau de posibila lor apartenenţă la o grupare teroristă.

Se impune o verificare amănunţită a acestor informaţii precum şi o evaluare obiectivă a eventualelor repercusiuni pe care le-ar putea avea prizonierul la întoarcerea în statul de rezidenţă.

Este absolut necesară o cerere oficială din partea SUA. Cred că decizia de primire a prizonierilor în Europa trebuie să aparţină Statelor Membre, iar cele care iau această decizie trebuie să ţină cont şi de faptul că îşi iau aceste responsabilităţi în numele Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte acuzaţiile, după părerea mea complet nefondate, referitoare la activităţile ilegale ale CIA, aşa cum spunea Comisarul Barrot, România a răspuns la cererea Comisiei de a face o anchetă, Parlamentul României a efectuat această anchetă, iar raportul rezultat a fost pus atât la dispoziţia Comisiei cât şi a Parlamentului European.  De altfel, comisia temporară a Parlamentului European a efectuat o vizită în România, iar autorităţile române au dat dovadă de toată disponibilitatea pentru a satisface solicitările comisiei. Cred că este absolut suficient ceea ce a întreprins România."

Ioan Mircea Paşcu (PSE)

"UE a cerut de mult timp închiderea Guantanamo. Acum, această decizie a fost luată de administraţia SUA şi se aşteaptă ca statele membre ale Uniunii să fie solidare, preluând aceşti prizonieri. Totuşi, unii cred că trebuie să fie solidare în primul rând statele care au fost menţionate în presă ca găzduind centre de detenţie secrete ale CIA.

Dar aş vrea să subliniez încă o dată că aceste presupuneri nu au fost dovedite cu probe, nici atunci când au fost făcute şi nici de atunci, domnule Comisar, şi aceasta e valabil şi pentru domnul Martin, care nu a putut să aducă dovezi în sprijinul acuzaţiilor sale din această Cameră.

În plus, nici anchetele interne nu au putut susţine aceste acuzaţii. Folosirea unei posibile lipse de memorie a cetăţenilor privind aceste dovezi nu poate produce o dovadă în acest caz. Este cel mult o simplă manipulare cinică cu scopuri obscure."

Alexandru Nazăre (PPE-DE)

"Subiectul "închisorilor secrete" CIA nu este nou, şi poziţia multora dintre ţările europene acuzate că ar fi găzduit asemenea locaţii este deja bine cunoscută. Deşi nu sunt un ambasador al ţării mele, mă văd nevoit să repet unele aspecte relevante pentru a asigura o mai bună dezbatere pe această temă.

Întâi de toate, indiferent de substanţa şi rezultatul discuţiilor pe această temă, doresc să salut preocuparea membrilor acestui Parlament, şi a cetăţenilor europeni în general, pentru o riguroasă respectare a drepturilor omului, indiferent de context. Tortura este inacceptabilă indiferent de locaţie sau subiect, şi nu există nicio scuză credibilă sau circumstanţă excepţională care să suspende acest adevăr.

Mă văd totuşi nevoit să fac câteva observaţii atât timp cât numele României este în continuare amintit în contextul acestor dezbateri. Ţin să reamintesc faptul că până acum ne-au fost oferite acuzaţii fără să fie susţinute şi de dovezi. Raportul Marty este cel mai bun exemplu pentru această abordare. Acesta conţine afirmaţii pe cât de controversate pe atât de nefundamentate la adresa României. Mă văd nevoit să vă reamintesc că un demers atât de grav trebuie însoţit de probe pe măsură.

În privinţa formulării acestor acuzaţii în raportul Marty, aş dori să semnalez un precedent periculos, care poate aduce atingere imaginii şi altor state europene. Subliniez că este inacceptabil ca numele unor state membre, precum România, să fie vehiculate gratuit şi susţinut in contextul dezbaterii legate de aşa zisele închisorile ale CIA."