Bancile au drepturi de investigare a vietii noastre private, mai mari decat SRI sau SIE
In ochii bancilor prezumtia de nevinovatie instituita de Constitutie nu exista; pentru ele, noi suntem o natiune de teroristi, pusi pe fraude, spalari de bani, insa in egala masura, suntem buni de fraieri sa fim storsi de bani prin comisioane si majorari abuzive de dobanda.
Semnalam in august 2008 faptul ca bancile au dreptul sa ne investigheze viata privata asa cum am scris aici
http://www.urbaniulian.ro/2008/08/13/bancile-sunt-obligate-sa-isi-spioneze-clientii-vor-trimite-angajati-acasa-la-dvs-sa-va-verifice/
După ce înregistrarea datelor legate de convorbirile telefonice şi SMS-uri de către operatorii de telefonie mobilă s-a concretizat printr-o lege, care a intrat în vigoare marţi şi după ce numerele de mobil ale persoanelor ar putea fi accesate pe Internet de toată lumea, românii vor mai trece printr-o verificare la nivel de stat. Atunci când îşi vor deschide un cont sau vor solicita o cerere pentru emiterea unui card, clienţii băncilor din România vor trebui să completeze contractul cu informaţii personale noi, astfel încât să se prevină spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
In luna mai a anului trecut, printr-o ordonanţă de urgenţă, s-a transpus în România Directiva a III-a a Uniunii Europene, legată de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării actelor de terorism.
Prevederile Directivei includ completarea unor formulare noi din cadrul contractului bancar şi se aplică pentru toate tranzacţiile efectuate de către clienţii băncilor, indiferent de modalitatea de efectuare a operaţiunilor, adică deschiderea unui cont sau emiterea unui card.
Măsurile s-au concretizat şi în Regulmanetul Băncii Naţionale a României (BNR) privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii banilor şi finantării terorismului şi au fost adoptate de bănci în toamnă, în funcţie de reglementările interne ale fiecărei instituţii de credit.
Securitate împotriva terorismului şi spălării banilor
Fiecare bancă, în funcţie de strategia internă adoptată cu privire la gestionarea riscului, are obligaţia să solicite clienţilor săi un set minim de documente şi informaţii, astfel încât să poată face dovada către BNR că administrează în mod eficient riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) spune pentru Antena3.ro că "noile reglementări au în vedere atât abordarea pe baza de risc a clienţilor pentru care banca prestează servicii financiar-bancare, cât şi gradul de risc al produselor sau serviciilor oferite".
"Astfel, prevederile directivei se aplică tuturor produselor şi serviciilor bancare, inclusiv conturilor de card", explică pentru Antena3.ro Andreea Nicoleta Deliu, specialist la Departamentul Comunicare Externă din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR).
Ce şi cum completăm
In momentul în care clienţii îşi deschid un cont de orice natura, adică depozit, cont de economii sau dacă vor să solicite un card bancar, aceştia trebuie să completeze mai multe formulare şi informaţii personale, în funcţie de statutul pe care ăl au, adică de persoană fizică sau juridică."Procedurile prin care un client încheie un contract bancar nu s-au modificat, însă elementele noi stabilite de Directivă constau în introducerea calităţii de persoană expusă politic (PEP) a clienţilor, autorizaţiilor, asociaţilor sau împuterniciţilor, identificarea beneficiaurlui real, introducerea informaţiei privind naţionalitatea clientului şi datele de contact, respectiv număr de telefon, fax sau email, după caz", explică pentru Antena3.ro Radu Gheţea, preşedinte ARB şi al CEC Bank.Conform legii, persoanele expuse politic sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, membrii direcţi ai familiilor acestora, precum şi persoanele cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor fizice care exercită funcţii publice importante. In aceste categorii intră şefii de stat, ai guvernelor, membrii parlamentelor, ambasadorii, mass-media, mediile de afaceri, etc.
Tot legea scrie că persoana încetează să mai fie considerată expusă politic după împlinirea unui termen de un an de la data la care a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă. De asemenea, beneficiarul real este orice persoană fizică care deţine sau controlează clientul şi/ sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/ căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie sau o operaţiune.
In afară de noile informaţii care au fost introduse în contractele bancare, la semnarea lor se va aplica o procedură graduală de acceptare a clienţilor în funcţie de încadrarea în categoria de risc asociat fiecărui client.
"In cazul clienţilor persoane fizice, banca poate solicita şi verifica urmatoarele informaţii: numele şi prenumele sau după caz, pseudonimul, dovedit printr-un act juridic, adresa de domiciliu şi reşedinţa dovedită printr-un act de identitate, data şi locul naşterii, CNP sau alt element unic de identificare, în cazul persoanelor nerezidente, numărul de telefon, fax, email, naţionalitatea, ocupaţia, numele sau denumirea angajatorii ori după caz, natura activităţii proprii şi numele benficiarului real", detaliază pentru Antena3.ro Andreea Nicoleta Deliu specialist în comunicare la BCR.
Deliu adaugă pentru Antena3.ro informaţiile care vor fi solicitate persoanelor juridice, respectiv denumirea, forma juridică, sediul social sau sediul unde se situează centrul de conducere şi de gestiune a activităţii statutare, datele de contact ca şi în cazul persoanelor fizice şi tipul şi natura activităţii desfăşurate.De asemenea, clienţii persoane juridice vor trebui să mai specifice identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive şi/ sau hotărârii organelor statutare, sunt învestite cu competenţa de a conduce şi reprezenta entitatea, precum şi puterile acestora de angajare a entităţii, numele beneficiarului real sau informaţii despre grupul de persoane care constituie beneficiarul real şi date despre identitatea persoanei care acţionează în numele clientului, precum şi informaţii pentru a stabili ca aceasta este autorizată/ împuternicit în acest sens.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
adolf said
am January 23 2009 @ 12:13 pm
Ajutati sitemul bancar sa se schimbe!!! Nu mai depuneti bani, retrageti tot din conturi, nu mai faceti imprumuturi.
Ceea ce numiti voi banci nu sunt de fapt decat monopuluri de camatari. Hotia este la ea acasa in bancile din Romanica. Zici “banca X” (adica oricare) zici furaciune si tupeu, nesimtire si aroganta. Toate se petrec sub ochii ingaduitori ai statului.
Am sperat (ce naiv!) ca intrand in UE, se va rezolva si problema hotiei bancare, dar din pacate, cred ca nici daca organizam proteste de strada, nu o sa determinam statul roman, sa puna capat jafului. BNR-ul e pe fata mana in mana cu hotii din bancile comerciale (dovada, a intervenit cu norme noi, abia acum, la inceperea crizei). Consiliul Concurentei e tatal hotilor, care se face ca nu vede intelegerile dintre banci in privinta “armonizarii” dobanzilor tot mai mari, dobanzi care le garanteza bancherilor castiguri uriase. ANPC propune un “proiect de lege” (si asta foarte tarziu!) care o sa cosmetizeze putin lucrurile, dar in principiu, nu o sa rezolve problemele hotiei (contractul semnat poate fi modificat oricand). UE deasemenea, nu vede hotia sistemului, pt ca-i apartin toate bancile din Ro, asa ca jupuirea noastra le aduce lor profit.
Singura solutie, inca o revolutie! Discreta! Suprapusa peste criza mondiala, ignorarea totala a sistemului bancar, de catre tot mai multi oameni, poate face minuni. Sa aiba bancherii frisoane. Sa le tremure fundul la gandul crizei si al falimentului. Sa le piara zambetul de stapani smecheri cu salarii uriase, intoliti in costume Armani si plimbati in limuzine Audi. Sa se schimbe! Daca nu, atunci SA DISPARA! Sa-i manance falimentul pe cat mai multi! Poate asa o sa invete cei care o sa supravietuiasca, ca lacomia fara limite, inseamna paguba si faliment. Hai sa traiti bine
mike said
am January 23 2009 @ 12:27 pm
sunt ca asta… sa fie ei pe primu loc
http://ozi.ro/fraierii-la-coada-smekeru-in-fata/
ticut said
am January 23 2009 @ 1:45 pm
foarte bine spus adolf!!! mai da-i in mortii lor de straini!!!
politicianul said
am January 23 2009 @ 2:28 pm
Mr “Adolf” de ce bati campii??Cine apeleaza la banci nu o face de placere ci ca sa castige sau sa se “carpeasca “cu un imprumut nenorocit sau cu o dobanda in care sa profite! E o utopie sa “blochezi” bancile!Trebuie DETERMINATE prin parghii bancare sau de alta natura sa “joace corect”sau sa-si ia talpasitza!….
apocas said
am January 23 2009 @ 3:22 pm
camatarii ar putea capata o importanta mai mare datorita …facilitatilor pe care le ofera (in acest moment ei devin o alternativa pentru multi si o concurenta pentru banci!)
apocas said
am January 23 2009 @ 3:23 pm
camatari nu inseamna numai kilerii interlopi dar si un prieten sau cativa care te imprumuta cui o dobanda rezonabila raportata la ce pretind bancile
Dan Straut said
am January 23 2009 @ 6:29 pm
PRECIZARE IMPORTANTA
Bancile “investigheaza” numai persoanele pe care le-au imprumutat, si e normal sa fie asa. Daca ai bani de dat cu imprumut, nu-i dai oricui de pe strada, verifici pe cat posibil mai mult cu cine ai de-a face – mai ales in Romania Caritasului, Bancorexului, FNI-ului si a altor “experiente” financiare. Anormala este, insa, exagerarea si abuzul de acest drept pe care il au imprumutatorii.
apocas said
am January 23 2009 @ 8:21 pm
nu cred ca dl straut a prins ideia, spalare de bani e si cand depui in banca,
de altfel de 6-7 ani , cand depuneam la CEC (pe atunci nu era banca), ma intrebau (pe propria mea raspundere) de unde am banii,
dar nu stiu cum ar fi continuat daca spuneam din “afacer ilegale”
deci nici macar nu e o noutate
dar depuneam nu luam!!!
online said
am January 24 2009 @ 10:04 am
toate astea se vor schimba intr-o buna zi
apostolache said
am January 24 2009 @ 5:51 pm
Nu in ultimul rand, trebuie retinut ca legislatia Romaniei nu a instituit nici un mijloc real si eficient de verificare a autoritatilor abilitate sa obtina si sa valorifice aceste date, care sa garanteze ca acestea sunt obtinute cu respectarea Drepturilor Omului. Respectiv, ca cetatenii ale caror comunicatii au fost interceptate, dar in al caror caz nu s-a confirmat ca au planuit sau comis vreuna dintre infractiunile pentru care s-a autorizat interceptarea, sa poata lua ulterior la cunostinta despre monitorizarea vietii lor personale si sa poata depune plangere impotriva persoanelor care, eventual, le-au incalcat drepturile ori i-au prejudiciat.Art. 26 si 28 din Constitutia Romaniei prevad obligatia pentru autoritati de a ocroti viata privata a cetatenilor, dar si inviolabilitatea secretului corespondentei si al comunicatiilor. Masura restrangerii unor asemenea Drepturi Fundamentale ale Omului, permisa de art. 53 (2) din Constitutia Romaniei, trebuie sa indeplineasca, cumulativ, o serie de cerinte:- MASURA SA FIE NECESARA INTR-O SOCIETATE DEMOCRATICA;- SA FIE PROPORTIONALA CU SITUATIA CARE A DETERMINAT-O;- SA FIE APLICATA IN MOD NEDISCRIMINATORIU;Fata de cele trei conditii care trebuie indeplinite cumulativ, se observa ca masura (legea) a fost adoptata fara existenta unei dezbateri publice prealabile, in care autoritatile sa explice cetatenilor de ce ar fi necesara in societate, iar acestia sa poata formula critici sau manifesta acordul.Nu s-a indicat de catre autoritati nici situatia de pericol real sau potential care sa justifice proportia aplicarii unei asemenea masuri exceptionale. Respectiv ce anume situatii infractionale din societate, pentru a fi prevenite sau combatute, impun adoptarea acestei masuri exceptionale, atat de invazive in viata personala. Simpla indicare a unei directive europene – contestata chiar de unele state membre ale UE – nu poate deroga de la obligatia de a se respecta litera si spiritul Constitutiei.Cat priveste aplicarea nediscriminatorie a unei asemenea masuri, se observa ca legea are grave imperfectiuni, care produc discriminari si chiar conflicte cu unele legi interne (cu precadere Codul de procedura penala – articolele referitoare la interceptari), dar si cu prevederile art. 8, referitor la dreptul la respectarea vietii private si de familie, din Conventia pentru Apararea Drepturilor si a Libertatilor Fundamentale ale Omului, ratificata de Romania in 1994.Parte din aceste discriminari si conflicte cu alte legi au fost criticate public de catre o serie de organizatii non-guvernamentale, numerosi oameni politici, jurnalisti, si chiar de catre Procurorul General al Romaniei, care a anuntat ca va sesiza ministrul Justitiei pentru initierea unui act normativ de modificare a legii, intrucat aceasta, citam: “ingreuneaza activitatea procurorilor” (…) “exclude o serie de infractiuni cu pericol social major”.Fata de cele expuse, va solicitam ca in virtutea atributiilor dvs. legale de a apara drepturile si libertatile cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice, sa sesizati Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 298/2008.