Banner

ANC va propune modificarea legii astfel incat continutul convorbirilor telefonice, sms-urilor si e-mail-urilor sa nu mai fie retinute

Tweet this

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii (ANC), Liviu Nistoran, va propune ca legea privind datele generate sau prelucrate de operatorii trelecom să fie modificată, astfel încât să nu mai permită reţinerea conţinutului convorbirilor telefonice, SMS-urilor sau e-mail-urilor.

Modificarea va viza articolul 20 al Legii 298/2008 cu privire la reţinerea datelor generate sau prelucrate de operatorii telecom.

"Din punctul meu de vedere, formularea articolului lasă multe portiţe şi poate da naştere la multe interpretări şi, implict, abuzuri. Fără acest articol, actul normativ va respecta prevederile directivei europene care a stat la baza elaborării acestuia", a declarat, vineri, Nistoran, într-o întâlnire cu ziariştii.

Articolul respectiv arată că, în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atributii în acest domeniu pot avea acces, în condiţiile stabilite prin actele normative care reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice.

"Prin formularea «date reţinute» se poate înţelege şi conţinutul unei convorbiri, mesaj scris sau unui e-mail. Acest articol poate fi eliminat printr-o ordonanţă de urgenţă", a spus Nistoran.

Propunerea va fi prezentată Guvernului.

Prevederi legislative

Potrivit legii menţionate, firmele de comunicaţii sunt obligate să stocheze anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-uri, informaţii care pot fi accesate de MAI, Parchet, SRI şi SIE, la solicitarea acestora.

Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creată şi administrată din fonduri proprii de către operatorii de telecomunicaţii fixe şi mobile, precum şi de furnizorii de servicii de internet.

Categoriile de date care vor fi stocate vizează urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări şi a destinaţiei acesteia, a suportului de comunicare şi a echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor care servesc utilizatorului drept echipament, precum şi locaţia echipamentului de comunicaţii mobile.

În plus, operatorul va stoca datele necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării.

Legea stabileşte că vor fi păstrate datele de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi juridice, precum şi datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat.

Actul normativ menţionează nu se va aplica în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice.

Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai după ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Autoritatea competentă să monitorizeze aplicarea prevederilor Legii 298/2008 este Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Potrivit actului normativ, orice accesare intenţionată sau transfer al datelor păstrate fără autorizare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

De asemenea, împiedicarea cu intenţie a punerii la dispoziţie către autorităţile competente a datelor reţinute constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Legea transpune Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate şi prelucrate de către furnizori de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în aprilie 2006.

Lista furnizorilor de servicii sau reţele de comunicaţii electronice autorizaţi numără circa 2.200 societăţi, conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii.

Pe piaţa telefoniei mobile activează Orange România - 10,2 milioane de clienţi, Vodafone România - 9,5 milioane de utilizatori, Cosmote România - 5,2 milioane de clienţi, RCS&RDS - 1,2 milioane de abonaţi (octombrie 2008) şi Telemobil - circa 500.000 (cifra valabilă la finele lunii iunie 2007).

Pentru primii trei operatori datele sunt valabile la finele lunii septembrie 2008.

Piaţa telefoniei fixe număra 4,01 milioane de abonaţi la finele lunii iunie 2008, conform datelor ANC. Cei mai mari operatori de telefonie fixă sunt Romtelecom - circa trei milioane de linii, urmat de UPC România şi RCS&RDS.




Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com

Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro


Afisari: 581

5 Comentarii pana acum»

  1. codin said

    am January 23 2009 @ 9:49 pm

    O mascarada, o inselatorie grosolana si o manipulare evidenta.
    Fara retinerea ( stocarea ) continutului mesajelor de telefonie si internet si studierea efectiva a acestora legea devine inutila, lipsita de sens.Cum poti emite acuzatii impotriva cuiva pe baza unor indici temporali si repere irelevante cand, de fapt, intregul continut al legii se “activeaza” la savarsirea unei FAPTE?! Or, fapta nu o poti deduce si demonstra decat dupa ce a fost produsa in dimensiunea reala.In speta de fata cuvintele scrise, idei..pareri…etc reprezinta ZERO BARAT atata timp cand in realitate nu se produc faptele “descrise”, chipurile, in spatiul virtual.
    In cazul prevenirii anumitor infractiuni si a identificarii anumitor indivizi probele se strang initial prin procedee clasice care duc la o anumita ipoteza in urma careia, pe baza indiciilor clare, se da unda verde la “scanari” in spatiul virtual.Cum sa stranga cineva probe in virtual cand nu se stie cine e “infractorul”? Asta presupune,logic,”scanarea” tuturor altfel care mai este sensul prezentei legi? Sau, altfel spus,…ce relevanta au datele referitoare la adresa, nume, IP etc atata timp cat aceste date nu reprezinta infractiuni?
    Si inca ceva…daca presupunem ca cineva se apuca sa vorbeasca vrute si nevrute pe internet ori telefon, ca asa are el chef, va fi arestat in baza cuvintelor si in lipsa faptei??? Adica…sa nu ne mai imaginam…sa nu mai vorbim ce vrem si ce ne pica bine deoarece unuia sau altuia din servicii i se pare ori i se nazare ca esti posibil infractor??
    Oricum ai intoarce problema pe toate fetele…iti da cu virgula.
    Pute urat de tot iar aceasta lege efectiv nu are nici o logica si aplicabilitate decat intr-o singura varianta: stocarea si trierea convorbirilor si corespondentei, adica a continutului.Si atunci am ajuns exact de unde am plecat.
    Cui ii este asa frica, si de ce, de cetatenii onesti din Romania, caci infractorii cu siguranta se stiu care si pe unde sunt???

  2. online said

    am January 24 2009 @ 10:11 am

    eu am citit legea si nu vad unde scrie clar ca emailurile si convorbirile vor fi inregistrate… dar evident portite exista…

  3. gabriel said

    am January 24 2009 @ 4:24 pm

  4. apostolache said

    am January 24 2009 @ 5:46 pm

    Nu in ultimul rand, trebuie retinut ca legislatia Romaniei nu a instituit nici un mijloc real si eficient de verificare a autoritatilor abilitate sa obtina si sa valorifice aceste date, care sa garanteze ca acestea sunt obtinute cu respectarea Drepturilor Omului. Respectiv, ca cetatenii ale caror comunicatii au fost interceptate, dar in al caror caz nu s-a confirmat ca au planuit sau comis vreuna dintre infrac­tiunile pentru care s-a autorizat interceptarea, sa poata lua ulterior la cunostinta despre monitorizarea vietii lor personale si sa poata depune plangere impotriva persoanelor care, eventual, le-au incalcat drepturile ori i-au prejudiciat.Art. 26 si 28 din Constitutia Romaniei prevad obligatia pentru autoritati de a ocroti viata privata a cetatenilor, dar si inviolabilitatea secretului corespondentei si al comunicatiilor. Masura restrangerii unor asemenea Drepturi Fundamentale ale Omului, permisa de art. 53 (2) din Constitutia Romaniei, trebuie sa indeplineasca, cumulativ, o serie de cerinte:- MASURA SA FIE NECE­SARA INTR-O SOCIETATE DE­MOCRATICA;- SA FIE PROPORTIONALA CU SITUATIA CARE A DETER­MINAT-O;- SA FIE APLICATA IN MOD NE­DISCRIMINATORIU;Fata de cele trei conditii care trebuie indeplinite cumulativ, se observa ca masura (legea) a fost adoptata fara existenta unei dezbateri publice prealabile, in care autoritatile sa explice cetatenilor de ce ar fi necesara in societate, iar acestia sa poata formula critici sau manifesta acordul.Nu s-a indicat de catre autoritati nici situatia de pericol real sau potential care sa justifice proportia aplicarii unei asemenea masuri exceptionale. Respectiv ce anume situatii infractionale din societate, pentru a fi prevenite sau combatute, impun adoptarea acestei masuri exceptionale, atat de invazive in viata personala. Simpla indicare a unei directive europene – contestata chiar de unele state membre ale UE – nu poate deroga de la obligatia de a se respecta litera si spiritul Constitutiei.Cat priveste aplicarea nedis­criminatorie a unei asemenea ma­suri, se observa ca legea are grave imperfectiuni, care produc discriminari si chiar conflicte cu unele legi interne (cu precadere Codul de procedura penala – arti­colele referitoare la interceptari), dar si cu prevederile art. 8, re­­feritor la dreptul la respectarea vietii private si de familie, din Conventia pentru Apararea Drep­turilor si a Libertatilor Funda­mentale ale Omului, ratificata de Romania in 1994.Parte din aceste discriminari si conflicte cu alte legi au fost criticate public de catre o serie de organizatii non-guvernamentale, numerosi oameni politici, jurnalisti, si chiar de catre Procurorul General al Romaniei, care a anuntat ca va sesiza ministrul Justitiei pentru initierea unui act normativ de modificare a legii, intrucat aceasta, citam: “ingreuneaza activitatea procurorilor” (…) “exclude o serie de infractiuni cu pericol social major”.Fata de cele expuse, va solicitam ca in virtutea atributiilor dvs. legale de a apara drepturile si libertatile cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice, sa sesizati Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 298/2008.

  5. cristi said

    am January 26 2009 @ 5:14 pm

    Idioti. Nu mai puneti asemenea articole numai pentru a da apa la moara la niste prostovani. D-le avocat, exista un articol in acea lege care precizeaza foarte clar ca ESTE INTERZISA MEMORAREA CONTINUTULUI CONVORBIRII. Trebuie legea doar modificata astfel incat procurorul sa poata cere acele inregistrari inca din faza de ancheta, nu DUPA. Asa cum este normal.

Comment RSS · TrackBack URI

Lasa un comentariu

Nume: (Obligatoriu)

eMail: (Obligatoriu)

Site:

Comentariu:



Urban Clean