Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a verificat, în a doua parte a lunii decembrie 2008, unităţile de alimentaţie publică, incluzând şi pensiunile angrenate în activitatea de agroturism. Desfăşurat la nivel naţional, controlul a avut caracter de prevenire, pentru ca turiştii să petreacă vacanţa de iarnă în condiţii de siguranţă şi confort. S-a vizat respectarea conformităţii, calităţii, condiţiilor de comercializare şi a modului de etichetare a alimentelor utilizate şi a preparatelor culinare.
Astfel, au fost verificaţi 507 operatori economici (restaurante, baruri, pensiuni, pizzerii, unităţi fast-food etc.), aplicându-se pentru deficienţele constatate 244 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 614.000 lei. Inspectorii ANPC au oprit definitiv de la comercializare sau utilizare 308 kg de produse alimentare, alte 2,7 tone fiind oprite temporar.

Abateri constatate

I. Calitatea alimentelor
1.1. Caracteristici organoleptice neconforme
La un restaurant din Craiova era depozitat într-un frigider, care nu funcţiona, antricot de vită, import Argentina, ce prezenta modificări organoleptice specifice procesului de alterare.
În spaţiul destinat pregătirii preparatelor dintr-un restaurant din Galaţi s-a găsit „Fasole boabe Bonduelle" şi „Porumb boabe Bonduelle" în cutii metalice desfăcute, având pe partea interioară a capacului  urme vizibile de mucegai, iar la verificarea organoleptica a produselor, acestea prezentau gust de acru. Tot aici s-au găsit produse cu data limită de consum depăşită: burtă de mânzat  (expirată la data de 4.12.2008) şi brânză grasă de vaci (cu data limită de consum 2.12.2008; 3.12.2008), care se foloseau  la prepararea  ciorbei de burtă sau a compoziţiei de papanaşi, precum şi carne de vită pentru care nu s-au putut prezenta documente de achiziţie, calitate şi salubritate.
1.2. Neconformitatea produselor faţă de parametrii înscrişi sau declaraţi
La verificarea privind încadrarea în cantitatea declarată, la un fast-food/rotiserie din Galaţi s-au găsit sortimente de sandvişuri care nu respectau parametri: sandvişul cu caşcaval şi şuncă presată prezenta 15 grame caşcaval şi 20 grame şuncă faţă de 25 grame caşcaval şi 30 grame şuncă declarat, iar sandvişul cu caşcaval şi muşchi ţigănesc prezenta 15 grame caşcaval şi 20 grame muşchi ţigănesc faţă de 25 grame caşcaval şi 20 grame muşchi ţigănesc declarat.
Într-o unitate fast-food din judeţul Vaslui se comercializau sandvişuri cu pastramă, preparate în unitate, la care prin cântărire directă s-a constatat că s-au utilizat 35 g - 45 g pastramă, faţă de 50 grame declarat.
Restaurantele aparţinând unor operatori economici din judeţul Bihor, nu aveau reţetar pentru preparatele culinare pregătite, neputându-se stabili încadrarea în parametri calitativi declaraţi.
Un restaurant din Piatra Neamţ utiliza la pregătirea preparatelor culinare brânză de vaci achiziţionată de la producători individuali, fără documente de provenienţă sau de atestare a salubrităţii.
1.3. Comercializarea produselor în afara datei durabilităţii minimale/datei limită de consum declarată de producători
Abatere constatată în judeţele Cluj (10 kg preparate din carne cu data durabilităţii minimale depăşită cu până la 10 zile), Mureş (chipsuri expirate de 14 zile, pizza şi pulpa de porc cu data durabilităţii minimale depăşită de două şi trei zile.), Harghita (pastă de mici cu data limită de consum depăşită de 4 zile), Neamţ (unt cu data durabilităţii minimale depăşită de 2 zile, băuturi răcoritoare Prigat Orange (ambalaje de  330 ml) cu data durabilităţii minimale depăşită de 5 zile, Coca Cola Zero si Cappy vişine, cu data durabilităţii minimale depăşită cu 2-10 zile), Alba (brânză camembert şi salam cu şuncă cu data durabilităţii minimale depăşită), Constanţa (cremă de frişcă cu data durabilităţii minimale depăşită), Galaţi (piept de pui şi ceafă de porc cu data limită de consum depăşită).
Un restaurant din Alba, depozita  în spaţiul frigorific produsul „file de lux cu spanac", cu data durabilităţii minimale depăşită din luna octombrie 2008, iar un restaurant din Vaslui servea ciorbă de burtă preparată în unitate cu mai mult de 24 de ore înainte de servire şi deţinea în stoc maioneză şi muştar expirate din luna octombrie 2008. Tot in Alba, un alt restaurant utiliza la prepararea diferitelor alimente, brânză proaspătă de vaci expirată din 09.12.2008 şi sos iute şi picant expirat din 01.12.2008.
La un restaurant din judeţul Braşov erau depozitate în spaţiile frigorifice produse alimentare cu data limită de consum, respectiv data durabilităţii minimale depăşită: pulpă de oaie, ciolan de porc, pulpe de pui, pui griller, pastă de mici, cocktail fructe de mare, creveţi, rondele somon, migdale şi diferite sortimente de paste făinoase.
Un restaurantul din Argeş comercializa şuncă presată în ambalaj vidat expirată de două săptămâni, iar la o unitate de fast-food din Mehedinţi au fost găsite lipii, şniţel vegetal cu data durabilităţii minimale depăşită, produse ce urmau a fi servite ca atare sau utilizate pentru preparatele culinare.

II. Condiţii de depozitare
2.1. Nerespectarea condiţiilor de depozitare
La un restaurant din judeţul Mehedinţi, cârnaţii cabanos erau păstraţi în stare congelată la temperatura de - 18° C, faţă de 0-4° C indicat pe etichetă de producător.
La un restaurant din Piatra Neamţ, cremwurştii din piept de pui erau păstraţi în stare congelată nerespectându-se condiţiile impuse de producător (0-4° C). Aceeaşi deficienţă s-a constatat şi la un restaurant din judeţul Maramureş unde cremwurştii erau depozitaţi la - 18° C, faţă de 2-4° C indicat de producător.
Un operator economic din Bucureşti depozita în acelaşi spaţiu frigorific alimente netratate termic alături de produse finite, iar 10% din vesela utilizată era degradată şi nu existau termometre pentru monitorizarea temperaturii în spaţiile frigorifice.
Tot în Bucureşti, un operator economic păstra în acelaşi spaţiu alimente ce nu necesită tratament termic pentru a fi servite (preparate culinare şi preparate din carne) alături de produse crude (carne de pasăre, peşte, ouă).
La un restaurant din judeţul Neamţ, în acelaşi spaţiu frigorific erau depozitate peşte, carne de vită şi porc.
2.2. Schimbarea stării termice iniţiale a alimentelor
Un operator economic din Bucureşti a schimbat starea termica a cărnii de pasăre (piept de pui) la recepţia în unitate, prin  congelare, depăşindu-se data limită de consum stabilită de producător.

III. Spaţii în care nu se respectau prevederile legale din domeniul protecţiei consumatorilor
La un cafe-bar din Sibiu, depozitul de alimente avea pavimentul deteriorat, iar agregatele frigorifice în care erau depozitate băuturile alcoolice şi băuturile răcoritoare prezentau urme de rugină în exterior. Tot în Sibiu, un bistro avea pavimentul din bucătărie protejat cu grătare din lemn care erau rupte, insalubre, iar agregatele frigorifice în care se depozitau preparatele culinare erau murdare.
Cafe-barul aparţinând unui operator economic din judeţul Timiş funcţiona într-un spaţiu necorespunzător, cu pereţi degradaţi, afumaţi, mobilierul din dotare prezenta cu un grad avansat de uzură, feţele de masă erau murdare, pătate iar grupurile sanitare erau insalubre.

IV. Informarea consumatorilor
4.1. Lipsa elementelor de identificare-caracterizare ale materiilor prime utilizate, acestea fiind practic neetichetate, s-a constatat la unităţile de alimentaţie publică din judetele Bacău (muşchi de vită şi porc, piept de pui, cabanos), Teleorman (mici formaţi, ceafă de porc, piept de pui), Bistriţa-Năsăud (brânză telemea, carne de pasăre), Sibiu (carne de vită congelată), Braşov (pastramă de oaie, ficăţei de pui, pastă de măsline cu verdeaţă), Bacău (muşchi de porc şi vită, piept de pui, cabanos), Mureş (carne şi preparate din carne), Covasna (burtă de vită, salam, aripioare de pui), Neamţ (carne porţionată de vită, porc şi pasăre), Iaşi (muslitos import China, respectiv alge din import), Suceava (carne de pasăre, vită şi porc congelată şi porţionată), Vâlcea (carne de porc).
Două restaurante din Galaţi deţineau în stoc diverse sortimente de produse (carne pui, pastramă oaie) sau semipreparate  (aripi pui, peşte, carne porc) complet neetichetate, ce urmau a fi folosite la obţinerea diverselor preparate culinare înscrise în lista meniu (ciorbă, supă etc.).
La un restaurant-pensiune din judeţul Neamţ, cotletul şi creierul de porc depozitate în congelator nu aveau niciun fel de etichetă.
Un fast-food şi un bistro din Constanţa utilizau carne de pasăre, respectiv mici formaţi pe a căror etichetă nu era înscrisă denumirea şi adresa producătorului.
În judeţul Alba, mai multe restaurante depozitau în magazii şi în spaţii frigorifice materii prime diferite (carne porc, vită, peşte, pui) fără a fi însoţite de elemente de identificare şi caracterizare obligatorii (denumire produs, data durabilităţii minimale).
4.2. Informaţii netraduse în limba română
Barul aparţinând unui operator economic din judetul Maramureş comercializa bere din Bulgaria fără a avea elementele de identificare şi caracterizare traduse în limba română.
La două restaurantele cu specific chinezesc din judeţul Hunedoara şi la un restaurant din Cluj se utilizau la pregătirea mâncărurilor diferite ingrediente din import (ciuperci aromate, sosuri, orez, fructe de mare) pe ambalajul cărora elementele de identificare şi caracterizare nu erau înscrise şi în limba română.
4.3. Liste meniu sau liste afişate ce nu conţineau toate elementele necesare informării clare şi corecte a consumatorilor, lipsind cantitatea netă/porţie şi/sau preţurile/porţie/u.m., respectiv  componentele preparatului culinar pe porţie
Abatere constatată în judeţele Bacău (shaorma, hamburgheri de pui şi vită, şniţel de pui, ceafă de porc), Arad (pizza), Tulcea (salate în sortimente diverse, preparate şi servite în restaurante), Salaj (diferite sortimente de ciorbă şi mâncăruri preparate), Sibiu (sandvişuri, popcorn, pizza), Alba (plăcinte cu diferite umpluturi preparate), Mehedinţi (diverse preparate culinare: escalop porc, mozaic de organe la tigaie, spaghete carbonara, salată de fructe), Vaslui (mici), Neamţ (gustări reci şi calde, grătar, dulciuri, ficăţei la grătar, gustări calde, salate, clătite, caşcaval pane) etc.
La un operator economic din Bucureşti, lista-meniu nu conţinea informaţii referitoare la principalele ingrediente din compoziţia diverselor sortimente de pizza oferite clienţilor.
4.4. Lipsa totală a unei liste-meniu s-a constatat la unităţi de alimentaţie publică  din Arad şi Braşov.
4.5. Neînscrierea în listele-meniu sau în listele afişate a volumului net aferent pretului la băuturile alcoolice şi băuturile calde
Un restaurant din Galaţi servea diverse sortimente şi mărci de vin (Tohani, Cotnari, Vinul Cavalerului) pentru care se indica doar preţul, fără a se indica şi cantitatea aferentă preţului practicat.
În lista-meniu a unui restaurant din judeţul Suceava, băuturile tip cocktail erau prezentate fără menţionarea ingredientelor şi fără indicarea volumului aferent preţului.
4.6. Etichete deteriorate, desprinse de pe produse sau cu elemente de identificare-caracterizare incomplete
Abatere constatată în judeţele Arad (pulpe de pui şi peşte ale căror etichete erau desprinse de pe ambalaje, în mare parte degradate şi greu de citit), Suceava (piept de curcan şi carne tocată congelată cu etichete deteriorate şi greu lizibile datorită umezelii), Giurgiu (peşte congelat păstrat în pungi de plastic cu etichete incomplete, de pe care nu se putea identifica provenienţa, data limită de consum).
4.7. Lipsa afişării preţului de vânzare s-a constatat în judeţele Timiş (fast-food, cofetărie), Argeş (restaurante),  Teleorman (bar), Dâmboviţa (bar), Sibiu (fast-food), Brăila (pizzerie), Gorj (cafe-bar), Vaslui (bar), Mureş (bar), Neamţ (restaurant), Bihor (bar), Suceava (restaurant cu autoservire).

V. Legalitatea funcţionării unităţilor
Utilizarea de cântare neverificate metrologic
În judeţul Braşov 19 % din operatorii economici controlaţi aveau în dotare mijloace de măsurare fără verificarea metrologică sau buletinul de verificare metrologică era expirat.

VI. Alte abateri:
• nerespectarea prevederilor Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun: într-un bar din judeţul Dâmboviţa se fuma în spaţiul rezervat pentru nefumători, iar la un restaurant din Brăila, spaţiul destinat fumătorilor nu era amenajat conform prevederilor (lipsă ventilaţie, lipsă marcaje indicatoare).
• neafişarea orarului de funcţionare: abatere constatată în judeţele Bacău, Timiş, Dâmboviţa, Sibiu, Braşov.
• neafişarea denumirii unităţii: abatere constatată în judeţele Arad, Caraş-Severin, Tulcea, Harghita, Maramureş, Bihor.
• neafişarea adresei şi numărului de telefon ale O.J.P.C. şi a numărului de telefon cu apelare gratuită TELCONS: abatere constatată în judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Dâmboviţa, Tulcea, Maramureş, Suceava.
• neafişarea, la loc vizibil, a codului unic de înregistrare la Registrul Comerţului: abatere constatată în judeţele Călăraşi, Timiş, Sibiu, Neamţ, Suceava.
• lipsa afişării certificatelor de clasificare ale unităţilor de alimentaţie publică situaţie constatată la 19% din operatorii economici verificaţi din judeţul Braşov.
• lipsa registrului unic de control: abatere constatată în judeţele Arad, Suceava, Prahova.
• nerespectarea contractului încheiat cu un consumator pentru rezervarea localului, situaţie constatată în Timişoara.