Legea Concordatul preventiv a existat în România, înainte de Al Doilea Război Mondial. În majoritatea ţărilor europene, această lege este deja în vigoare, iar forul legislativ din România se pregăteşte, acum, pentru elaborarea Concordatul preventiv. Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru redresarea afacerii debitorului aflat în pericol de insolvenţă financiară, în vederea prevenirii ei. Astfel, creditorii trebuie convinşi să accepte această lege a Concordatului preventiv, pentru că şi-ar putea primi banii în condiţii mai avantajoase decât în cazul falimentului. În cazul în care această procedură eşuează, se va trece la faliment. Cel mai mare avantaj al legii Concordatului este faptul că mai puţine societăţi ar ajunge în faliment. Dacă Legea Concordatului preventiv nu are rezultate pozitive, se va aplica legea insolvenţei, care a apărut ca o modificare firească a Legii 64/1995, prin prisma alinierii la normele europene şi prin necesitatea creării unui climat economic eficient. Legea insolvenţei constituie un prim pas spre realizarea mult aşteptatului cod al insolvenţei, care va cuprinde, pe lângă acest pachet de acte normative, şi dispoziţiile referitoare la falimentul băncilor şi al societăţilor de asigurare. Potrivit legii, se consideră că se poate declara falimentul atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori.

La aceasta intrebare ministrul Predoiu a promis ca va urmari si sustine aceasta lege ;

Trebuie spus faptul ca in Senatul Romaniei, un proiect de lege in acest sens, a fost prezentat in noiembrie 2007 Comisiei Juridice de la Senat insa, asa cum puteti citi in stenograma dezbaterilor, propunerea a primit aviz negativ, motivandu-se faptul ca ar fi continut deficiente de tehnica legislativa.http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6467&idm=9&idl=1 ; Am discutat cu deputatul care a initiat acest proiect de lege, Mircea Grosaru, si urmeaza sa imi prezinte o forma modificata a legii, care sa indeplineasca exigentele de tehnica legislativa necesara adoptarii ei de catre Parlament.

Legat de reglementarea falimentului necomerciantilor, ministrul Predoiu a spus ca aceasta modificare, care ar aduce o schimbare majora in structura legii insolventei, ar trebui sa fie o initiativa a Parlamentului, excluzand posibilitatea ca Guvernul sa promoveze un asemenea proiect de modificare a legii insolventei.

De ce vad eu insa importanta si aceasta reglementare ? In primul rand trebuie spus faptul ca , legislatia anglo-saxona, in special cea americana si, dupa modelul acesteia, legislatia unor state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Franta si Germania, se preocupa in mod serios de insolventa simplilor particulari, vazuti in special in calitatea acestora de consumatori de bunuri si credite. Legislatia americana permite si consumatorului sa se declare bankruptcy, punandu-si averea sub controlul unei curti federale cu scopul de a scapa de datorii. Procedura de bankruptcy aplicabila persoanelor fizice este reglementata de cap. VII din US Commercial Code. Pe perioada de bankruptcy, debitorul nu mai are acces la credite, cumparari in rate, contracte de leasing sau orice alte operatiuni care presupun creditarea. Daca starea de bankruptcy este declarata scuzabila, debitorului i se acorda asa-numitul « nou inceput » (a fresh new start), adica datoriile ramase neachitate i se sterg, el putind avea din nou acces la credite si recistigindu-si statutul personal anterior. In schimb, daca starea de bankruptcy este considerata ne-scuzabila, debitorul este decazut din aproape toate drepturile civile (cu exceptia celor personal-nepatrimoniale), pe termen de cel putin 5 ani de la data inchiderii procedurii. Interdictia accesului la credite echivaleaza cu o adevarata « moarte civila » pentru debitor, intrucit cel in cauza nu mai poate folosi instrumente electronice de plata, nu mai are acces la utilitati, nu mai poate beneficia de esalonarile la creditele ipotecare, creditele de consum, ratele de leasing etc. Mai mult chiar, pe perioada procedurii de bankruptcy si ulterior, pe cei 5 ani ulteriori inchiderii procedurii, sunt considerate infractiuni obtinerea de credite fara a dezvalui starea de faliment, continuarea de afaceri sub alt nume, fara dezvaluirea faptului ca debitorul este sau a fost in faliment, implicarea in constituirea, administrarea sau conducerea unei societati, fara acordul tribunalului. De asemenea, debitorului i se poate interzice sa ocupe unele functii publice.

Insa cum in Romania, numarul persoanelor fizice care au acumulat restante la creditele bancare accesate creste extrem de mult, concomitent cu restantele catre furnizori, utilitati, este vital pentru societatea romaneasca ca si aceste persoane fizice sa poata cere protectia legii insolventei in fata creditorilor, pentru ca si in cazul lor solutia redresarii este una de dorit pentru toatta societatea noastra civila. Asta pentru ca, incepem, mai ales noi cei care lucram in industria colectarii debitelor, sa ne dam seama ca, executarea silita prin deposedarea unei familii de bunurile mobile si imobile pe care le are, si aruncarea lor in strada, fara slujbe, naste drame sociale, costuri extrem de mari in sarcina statului roman, si in peste 95 % din cazuri, creditorii nu isi recupereaza niciodata integral creantele. Astfel este necesar ca prin trecerea restantierilor persoane fizice [ necomercianti ] sub protectia legii falimentului, sa putem oferi in primul rand creditorilor posibilitatea ca, urmare a redresarii economice a debitorului persoana fizica, el sa isi poata recupera creantele. Adica pe scurt, toata lumea ar avea de castigat dintr-o asemenea modificare a legii.

senator Urban Iulian