Va rog sa-mi stergeti CV-ul din baza dumneavoastra de date deoarece la o simpla cautare in Google a numelui meu alaturat de cuvantul CV acesta apare listat chiar in prima pagina. Cv-ul contine date private si pe care nu doresc sa le fac publice tuturor. L-am trimis in scopul unei preselectii si nu in scopul de a-mi divulga adresa si numarul de telefon intregului mapamond. Va rog sa luati legatura cu mine pentru a va oferi date suplimentare asupra Cv-ului cu pricina. Consider aceasta un abuz din partea site-ului http://www.parlamentulconsumatorilor.ro, iar publicarea datelor confidentiale incalca drepturile omului. Va multumesc si astept solutionarea cat mai rapida.

Dup? dou? decenii de capitalism, agricultura României poate hr?ni doar un sfert din popula?ia ??rii, în condi?iile în care ar putea produce pentru 80 milioane de persoane. Este cel mai mare e?ec al tranzi?iei. România a ajuns din mândrul „grânar al Europei”, într-un importator fidel de alimente, se men?ioneaz? într-o analiz? capital.ro din seria „România dup? 20 de ani”.

Conform Capital.ro România realizeaz? doar 10% din poten?ialul s?u agricol ?i import? aproape trei sferturi din necesarul intern de alimente. Din mare produc?tor agricol, România a ajuns s? aib? o agricultur? de subzisten??, care nu poate asigura hrana propriilor cet??eni.

„În 20 de ani s-a reu?it neutralizarea celui mai important factor competitiv al României – agricultura. De la o agricultur? de suport s-a ajuns la una de subzisten??. Agricultura este cel mai mare e?ec al perioadei de tranzi?ie”, spune analistul economic Mircea Co?ea.

În ciuda faptului c? ar putea hr?ni 15% din popula?ia Uniunii Europene, agricultorii români nu pot asigura alimentele de strict? necesitate decât pentru un sfert din popula?ia României. Aceasta în condi?iile în care poten?ialul agricol ar permite asigurarea hranei pentru 80 milioane de persoane, iar UE are 500 de milioane de locuitori.

“Noi nu suntem în stare s? producem pentru popula?ia ??rii. În loc s? export?m ?i s? fim o for?? pe pia?a agricol? european?, am ajuns s? mânc?m de la carne, pân? la legume ?i fructe aduse din str?in?tate. ?i pentru a fi ?i mai r?u, produsele importate sunt de slab? calitate, mai ales în compara?ie cu cele române?ti. Românii sunt înfometa?i pentru c? agricultura a fost neglijat?”, consider? analistul Culi?? T?râ??.

Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoper? 87% din teritoriul ??rii, cuprinzând 45% din popula?ie, adic? 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafa?? agricol? de 14.741,2 mii de hectare (sau 61,8% din suprafa?a total? a ??rii), România dispune de resurse agricole importante în Europa Central? ?i de Est.

Cum a ajuns agricultura româneasc? în a?a situa?ie?

Ilarie Ivan, directorul Directiei Agricole din Cluj, Ilarie Ivan, profesor la Stiinte Agricole, pentru hotnews.ro

(1) „Pentru ca subven?ia in Romania este de doar 100 de euro la hectar spre deosebire de cea din Europa unde este de 350 de euro la hectar”, explic? pentru Hotnews.ro.

„Va da?i seama ca nu putem concura cu europenii, ei vin cu produsele lor si ne bat in pia?a Flora, ne bat la noi acas?. O agricultura subven?ionata de trei ori mai mult decit a noastr?, ne face praf pe pia??. Noi ne-am b?tut joc de ??rani. Le-am promis subven?ii si in loc sa cre?tem sumele, le-am redus in fiecare an. In 2005 se d?deau 1,7 mil de lei vechi la hectar. In 2006 1,5 mil, in 2007, 0 lei, iar in 2008 s-au dat banii pe 2007. In Romania nu s-a în?eles ca prin dispari?ia taxelor vamale pia?a noastr? este vulnerabila si ca dac? vrem s? facem fa?? trebuie s? acoperim din resurse interne diferen?a pîn? la nivelul subven?iei europene. Acum, gîndirea produc?torului occidental ?ti?i care este?

“Stai ca as ??tia nu mai au produse, putem pune pre?ul cit vrem noi, ca ei sînt descoperi?i.» A?a c? avem mere mai scumpe decît portocalele. Avem ro?ii din Turcia, fasole din Grecia, castrave?i din lunca Nilului ?i a?a mai departe. Si de aici vine deficitul balan?ei externe. ??ranul român a fost omorît cu bun? ?tiin?a!”

“A? vrea s? le spun ?omerilor s? se întoarc? la paminturile lor, la ce au l?sat acasa ?i s? cultive în gr?dini m?car cit e necesar pentru familiile lor. Dar nu mai po?i face astfel de îndemnuri f?r? s? fii hulit ?i considerat comunist. Dar nu e vorba de comunism aici, ci de supravie?uirea noastr? ca popor. Vom ajunge s? nu avem ce mînca. V? da?i seama c? o produc?ie autohton? si mai mic? decît în anii preceden?i, pe fondul crizei financiare înseamn? foamete în toata regula?”

(2) Doar 8% din terenul arabil al ??rii ar putea fi irigat, de?i în 1989 existau sisteme de iriga?ii pentru o treime din suprafa?a cultivat?.

În 2009, avem 760.000 hectare de teren agricol irigabil, mult mai mult decât în 2008, dar extrem de pu?in fa?? de 3,2 milioane hectare cât aveam înainte de 1990. Iriga?iile r?mân singura ?ans? pentru culturile agricole”, sus?ine Cristian Hera, pre?edintele Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice.

Înainte de 1989, ?ara noastr? avea o re?ea de iriga?ii întins? pe o suprafa?? de 3,2 milioane hectare, care a fost distrus? aproape în întregime, instala?iile fiind furate sau l?sate în paragin?.

Speciali?tii spun c? sunt necesare în jur de 14 miliarde euro pentru a pune la punct un sistem de iriga?ii la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren cost? în jur de 7.000 de euro. Sumele sunt mari pentru c? ceea ce se poate recupera din vechea re?ea de iriga?ii este în multe cazuri neutilizabil, fiind ?i dep??it tehonologic.

Ion Antohe, Cercetator principal la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Agricola Fundulea, pentru formula-as.ro:

De?i ar trebui s? fie un domeniu strategic na?ional, coordonat de viziuni ?i programe pe termen lung, capitolul agricol a ajuns unul dintre motivele principale de gîlceava cu Uniunea European?. De la un an la altul, tot ce a fost bun, situat la un nivel ?tiin?ific european, a fost distrus sistematic.

Mai nociv decît în industrie, virusul care s-a infiltrat în agricultur? a reu?it s? anihileze exact ceea ce era mai bine structurat ?i ar fi putut deveni concuren?? pentru “establishment”-ul corporatist transna?ional.

De?i, în esen??, c?derea produc?iei agricole este rezultatul otr?vit al incompeten?ei politicienilor de la Bucure?ti, o nuan?? nu poate fi neglijat?: de fapt, agricultura româneasc? a fost falimentat? deliberat, ca ?i industria, pentru a putea fi trecut? pe nimic în proprietatea str?inilor ?i a unor afaceri?ti autohtoni de partid ?i de stat.

S-au privatizat marile exploata?ii gen Insula Mare a Br?ilei, a luat amploare tagma speculan?ilor de terenuri, s-a înt?rit cohorta importatorilor care au lovit in moalele capului orice încercare timid? de redresare a produc?iei na?ionale.

S-a organizat, prin decizie politic?, vînzarea de ?ar? în modul cel mai dureros cu putin??, netezindu-se astfel terenul pentru ofensiva companiilor multina?ionale. Acestea sunt acum aici. Dicteaz?, impun, controleaz?, fac regulile. Semin?ele autohtone dispar, terenuri agricole fertile devin cartiere de vile, micii gospodari se sting ?i, odat? cu ei, identitatea româneasca, iar mîncarea s?n?toasa devine o amintire. Ca intr-un film de groaza, organismele modificate genetic (OMG) iau in st?pînire tot ce e verde în cîmpiile patriei.

De notat c?, în toti ace?ti ani, Ministerul Agriculturii n-a stat, cum ar spune un mare scriitor, nici o clip? de veghe în… lanul de secar?, de?i are o mul?ime de speciali?ti de prima mîn?. Acaparat? de politicieni, aceasta institu?ie a statului n-a vegheat de fapt nimic, nici m?car n-a jucat rolul muscoiului a?ezat pe jugul boilor la arat.

..Statul, prin ministerul de resort, ?i-a retras interesul pentru dezvoltarea sectorului de care r?spunde, l?sîndu-l la îndemîna hidrei de acaparare funciar? f?r? frontiere. A început, pe fundalul unei astfel de sl?biciuni cronice, b?t?lia multina?ionalelor pentru cucerirea spa?iului romanesc.

Companiile str?ine n-au uitat ca Romania a fost cîndva grînarul Europei ?i s-au temut c? ar putea deveni din nou ceea ce a fost, ba poate chiar mai mult decît a fost. Ca urmare, au pus în joc tot arsenalul imaginabil. Confruntate ini?ial cu o oarecare rezisten??, companiile s-au v?zut nevoite sa inoveze, s?-?i îndulceasc? glasul, acceptând ca ??ranii s? produc? semin?e locale, numai s? produc? pentru ele.

Mai mult, le-au dat semin?ele de început si îngr???mintele “în a?teptare”, adic? s? pl?teasc? dup? recoltare. A fost instituit? astfel o concuren?? neloiala, f?r? ca vreun organism al statului sa intervin?. Pe de alta parte, statul, la presiunea multina?ionalelor, a demarat privatizarea tuturor unit??ilor industriale destinate agriculturii, ceea ce a condus la pr?bu?irea lor în cvasitotalitate.

“P?mîntul a fost acaparat de str?ini la un pre? ridicol”

Cele dintîi semne fatale au fost desfiin?area cooperativelor agricole, distrugerea sistemelor de iriga?ii ?i distrugerea sistemului de sta?iuni didactice, unde studen?ii f?ceau practica. Au urmat sl?birea la maximum a sta?iunilor de cercetare, în paralel cu întârzierea constituirii unei pie?e a p?mîntului.

Consecin?a: spolierea bietului ??ran de am?rîtele sale de hectare, pe un pre? de nimic. Încurajarea cre?rii latifundiilor a dus la acapararea p?mîntului de c?tre str?ini, la un pre? ridicol de mic. Statul roman nu s-a gîndit nici o clip?, prin mini?trii s?i politicieni, s? protejeze talpa t?rii.

La polul opus se situeaz? Fran?a. Statul francez ?i-a protejat fondul funciar. De?i aparent pia?a p?mîntului e liber?, în realitate exist? atîtea opreli?ti directe ?i indirecte, încît un hectar de teren arabil ajunge sa coste 2,5 de milioane de euro! ?i solul francez nu e nici pe departe atît de fertil precum cel al României!

Cine e nebun sa cumpere la pre?ul asta? Doar cineva care ?tie s? scoat? aur din nisip ar putea cump?ra. A?a a r?mas p?mîntul francez francezilor ?i a?a a ajuns p?mîntul românesc în proprietatea str?inilor care au, în orice caz, alt interes decât cel al statului român. Aici nu e mult? filosofie de f?cut. Faptele-s fapte. Consecin?ele dramei p?mîntului românesc sunt incalculabile pe termen lung.

În loc de concluzie

“Am distrus agricultura în Vest ?i acum venim în Romania s? o distrugem ?i aici (…).”, a declarat Karl O., în cadrul documentarului “We feed the world”(noi hranim lumea), produs în Viena. “Vinetele române?ti sînt deosebit de gustoase, pentru c? se înmul?esc din propriile semin?e. (…) Cred c? totul se va schimba. Marile concerne o s? distrug? ce-a construit natura’’, exemplific? acesta.

Nu de aceea?i p?rere sînt ?i reprezentan?ii Ministerului Român al Agriculturii, care sus?in c? respect? regulile Uniunii Europene (de parc? s-ar fi îndoit cineva de aceasta).

referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.85/2001 pentru suspendarea aplic?rii prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat

Publicat? în Monitorul Oficial nr.218 din 01.04.2002

CURTEA,
având în vedere actele ?i lucr?rile dosarului, constat? urm?toarele:
[…]În motivarea excep?iei de neconstitu?ionalitate autorul acesteia sus?ine c? actul normativ criticat încalc? prevederile art.107 alin.(3) ?i ale art.114 din Constitu?ie, întrucât Guvernul a emis ordonan?a de urgen?? f?r? s? existe pentru aceasta o lege special? de abilitare ?i a reglementat într-un domeniu rezervat legii organice. În opinia autorului excep?iei ordonan?a este contrar? ?i: prevederilor art.16 alin.(1) din Constitu?ie ?i ale art.14 din Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, pentru c? instituie o discriminare între pensionarii militari în raport cu data pension?rii, anterior sau dup? data intr?rii în vigoare a Legii nr.164/2001; dispozi?iilor art.43 alin.(1) din Constitu?ie, întrucât, amânând recalcularea pensiilor militare anterior stabilite, statul nu î?i îndepline?te obliga?ia de a asigura cet??enilor un nivel de trai decent; precum ?i prevederilor art.49 alin.(1) din Constitu?ie, întrucât restrânge exerci?iul dreptului la pensie. Se mai invoc? înc?lcarea dispozi?iilor art.11 lit.c) din Legea nr.90/2001 privind organizarea ?i func?ionarea Guvernului ?i a ministerelor ?i ale art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnic? legislativ? pentru elaborarea actelor normative.
Autorul excep?iei sus?ine c? prevederile ordonan?ei criticate sunt contrare urm?toarelor dispozi?ii constitu?ionale:
— Art.16 alin.(1): “Cet??enii sunt egali în fa?a legii ?i a autorit??ilor publice, f?r? privilegii ?i f?r? discrimin?ri.”;
— Art.43 alin.(1): “Statul este obligat s? ia m?suri de dezvoltare economic? ?i de protec?ie social?, de natur? s? asigure cet??enilor un nivel de trai decent.”;
— Art.49 alin.(1): “Exerci?iul unor drepturi sau al unor libert??i poate fi restrâns numai prin lege ?i numai dac? se impune, dup? caz, pentru: ap?rarea siguran?ei na?ionale, a ordinii, a s?n?t??ii ori a moralei publice, a drepturilor ?i a libert??ilor cet??enilor; desf??urarea instruc?iei penale; prevenirea consecin?elor unei calamit??i naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.”;
— Art.107 alin.(3): “Ordonan?ele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele ?i în condi?iile prev?zute de aceasta.”;
— Art.114 alin.(1), (3) ?i (4): “Parlamentul poate adopta o lege special? de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonan?e în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]
(3) Dac? legea de abilitare o cere, ordonan?ele se supun aprob?rii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pân? la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonan?ei.
(4) În cazuri excep?ionale, Guvernul poate adopta ordonan?e de urgen??. Acestea intr? în vigoare numai dup? depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dac? Parlamentul nu se afl? în sesiune, el se convoac? în mod obligatoriu.”
De asemenea, se invoc? ?i nerespectarea prevederilor art.14 din Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, ratificat? de România prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 31 mai 1994, potrivit c?rora “Exercitarea drepturilor ?i libert??ilor recunoscute de prezenta conven?ie trebuie s? fie asigurat? f?r? nici o deosebire bazat?, în special, pe sex, ras?, culoare, limb?, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine na?ional? sau social?, apartenen?? la o minoritate na?ional? sau orice alt? situa?ie”.
Curtea mai constat? c? articolul unic al Ordonan?ei Guvernului nr.85/2001 nu instituie nici o discriminare între cet??eni, care s? fie contrar? prevederilor art.16 alin.(1) din Constitu?ie sau ale art.14 din Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale. Ea vizeaz? doar termenul de la care se va acorda un drept nou unei anume categorii de cet??eni, respectiv militarilor pensiona?i pe baza legisla?iei în vigoare anterior datei de la care se aplic? dispozi?iile Legii nr.164/2001, categorie de cet??eni care se afl? într-o situa?ie diferit? fa?? de militarii care se pensioneaz? pe baza acestei legi.

Curtea re?ine c? prin adoptarea Legii nr.164/2001 s-a reglementat o nou? modalitate de calcul ?i de stabilire a pensiilor militare de stat. Evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite dup? data intr?rii în vigoare a legii.
Ca o m?sur? de protec?ie social?, la art.79 din lege s-a prev?zut ?i recalcularea pensiilor militare stabilite pe baza legisla?iei anterioare Legii nr.164/2001. Recalcularea acestor pensii nu se poate realiza de îndat?, ci dup? asigurarea tuturor condi?iilor, inclusiv a fondurilor necesare[..]

DECIZIA Nr.57
din 26 ianuarie 2006

referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor art.2 alin.(2) ?i art.3 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur?rilor sociale de stat

Publicat? în Monitorul Oficial nr.164 din 21.02.2006
Analizând excep?ia de neconstitu?ionalitate, Curtea re?ine c? la elaborarea noii legisla?ii privind sistemul public de pensii s-a prev?zut ini?ial, la art.180 din Legea nr.19/2000, recalcularea, începând cu data intr?rii în vigoare a acestei legi, a tuturor pensiilor stabilite conform legisla?iei anterioare ?i aflate în plat?. Ulterior, constatându-se c? nu sunt resurse financiare suficiente pentru plata tuturor pensiilor în cuantumurile ce ar rezulta în urma recalcul?rii lor conform noilor reglement?ri legale, art.180 a fost modificat, înainte de intrarea în vigoare a legii, prin Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.49/2001, renun?ându-se la determinarea datei de la care se va face recalcularea, prev?zându-se doar stabilirea punctajului pentru toate pensiile, punctaj ce se va avea în vedere ulterior la recalcularea ?i recorelarea pensiilor anterior stabilite. În aceste condi?ii, data de la care se va face recalcularea pensiilor ?i etapizarea acord?rii pensiilor în cuantumurile rezultate din opera?ia de recalculare sunt reglementate prin Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.4/2005.

Curtea re?ine c?, potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constitu?ie, condi?iile de exercitare a dreptului la pensie ?i la alte forme de asisten?? social? se stabilesc prin lege ?i, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legisla?ia în materie ?i de a stabili data de la care opereaz? recalcularea, îns? orice prevedere nou? poate fi aplicat? numai de la data intr?rii sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivit??ii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constitu?ie.

Totodat?, Curtea observ? c? modific?rile succesive ale legisla?iei fac ca beneficiarii drepturilor de asigur?ri sociale s? ob?in? valori diferite, în raport cu legisla?ia care a fost în vigoare la data stabilirii drepturilor lor.
Astfel, data diferit? a înscrierii la pensie plaseaz? pensionarii în situa?ii deosebite, tratamentul juridic diferen?iat fiind justificat de situa?ia diferit? a beneficiarilor dreptului la pensie, determinat? de data na?terii dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discrimin?ri.

Recalcularea ?i recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prev?zute de lege pentru eliminarea inechit??ilor reprezentate de diferen?ele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferen?ele men?inute pân? la finalizarea opera?iunilor de recalculare ?i de recorelare nu contravin principiului universalit??ii drepturilor ?i obliga?iilor, consacrat constitu?ional prin art.15 alin.(1), întrucât to?i cet??enii beneficiaz? de drepturile prev?zute de legile în vigoare la data acord?rii drepturilor respective.
DECIZIA Nr.82
din 15 ianuarie 2009
referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat ?i al celor de serviciu

Publicat? în Monitorul Oficial nr.33 din 16.01.2009.
În motivarea excep?iei de neconstitu?ionalitate Avocatul Poporului invoc? trei aspecte principale care pun în discu?ie constitu?ionalitatea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.230/2008.
1. Actul normativ criticat este contrar art.115 alin.(6) din Constitu?ie, întrucât afecteaz? drepturi fundamentale, respectiv dreptul la munc? ?i dreptul la pensie prev?zute de art.41 ?i art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamental?. În acest sens, aminte?te c?, potrivit celor statuate de Curtea Constitu?ional? în Decizia nr.1.189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta” cuprinde mai multe nuan?e, precum pe cel de „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a v?t?ma”, „a leza” sau „a antrena consecin?e negative”. Or, potrivit acestor conota?ii, prin interdic?ia ce se impune pensionarilor pentru limit? de vârst?, precum ?i celor ai institu?iilor din sistemul justi?iei, de ap?rare, ordine public? ?i siguran?? na?ional? de a cumula pensia cu veniturile ob?inute dintr-o func?ie remunerat? de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la munc? ?i dreptul la pensie în îns??i substan?a lor. În plus, prin con?inutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ ?i dreptul la salariu ?i dreptul la condi?ii rezonabile de via??, care s? asigure un trai civilizat ?i decent al cet??enilor.
Prin prisma aceleia?i critici privind înc?lcarea dreptului la munc?, Avocatul Poporului consider? c? este înc?lcat ?i art.20 din Constitu?ie prin raportare la prevederile art.6 pct.1 din Pactul interna?ional cu privire la drepturile economice, sociale ?i culturale, care recunoa?te ?i garanteaz? dreptul la munc?.
În lumina tuturor acestor texte, arat? c? dreptul la munc? al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngr?diri sau limit?ri, fiecare persoan? fiind liber? s? munceasc? în m?sura posibilit??ilor sale fizice ?i intelectuale pe care singur? le poate aprecia.
2. Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.230/2008 contravine art.135 alin.(2) lit.f) din Legea fundamental?, care stabile?te în sarcina statului obliga?ia de a crea condi?iile necesare pentru cre?terea calit??ii vie?ii.
De asemenea, sunt înc?lcate ?i prevederile art.44 din Constitu?ie, referitor la dreptul de proprietate privat?, precum ?i ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol adi?ional la Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, prin care este consacrat ?i protejat dreptul de proprietate. În acest sens, arat? c?, potrivit jurispruden?ei Cur?ii Europene a Drepturilor Omului pronun?ate în cauza Buche? contra Cehiei – 2002, no?iunea de „bun” înglobeaz? orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economic?, astfel c? dreptul la salariu ?i dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate. A?a fiind, interdic?ia de a cumula pensia cu salariul echivaleaz? practic cu o expropriere, fapt ce contravine art.44 alin.(3) din Constitu?ie.
Avocatul Poporului consider?, de asemenea, c? actul normativ criticat nu poate desfiin?a un drept câ?tigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamental?.
3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalc? ?i prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamental?, care instituie obliga?ia respect?rii Constitu?iei ?i a suprema?iei sale. În aceste condi?ii, motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonan?ei nu pot justifica înc?lcarea dispozi?iilor constitu?ionale men?ionate.
CURTEA,
examinând sesizarea formulat? de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judec?torul-raportor, actele depuse la dosar, sus?inerile p?r?ii prezente, concluziile procurorului, dispozi?iile de lege criticate, raportate la prevederile Constitu?iei, precum ?i Legea nr.47/1992, re?ine urm?toarele:
Avocatul Poporului sus?ine c? acest act normativ încalc? urm?toarele prevederi constitu?ionale: art.1 alin.(5) care consacr? suprema?iei Constitu?iei ?i instituie obliga?ia respect?rii sale, art.41 alin.(1) referitor la dreptul la munc?, art.44 privind dreptul de proprietate privat?, art.47 alin.(2) teza întâi referitor la dreptul la pensie ?i art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obliga?ia statului de a crea condi?iile necesare pentru cre?terea calit??ii vie?ii. De asemenea, consider? c? este înc?lcat ?i art.20 din Constitu?ie prin raportare la dispozi?iile art.1 din Primul Protocol adi?ional la Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, care se refer? la dreptul de proprietate, ?i în raport cu prevederile art.6 pct.1 din Pactul interna?ional cu privire la drepturile economice, sociale ?i culturale, care recunoa?te ?i garanteaz? dreptul la munc?.
[…]Din aceast? perspectiv?, Curtea constat? c? prin dispozi?iile cuprinse în ordonan?? se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional? desf??urat? în cadrul autorit??ilor ?i institu?iilor publice ?i, corelativ, se impune obliga?ia persoanelor aflate în situa?ia men?ionat? de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesional?, altfel spus, de a renun?a la pensie continuându-?i activitatea profesional? sau de a înceta activitatea profesional? aduc?toare de venituri ?i de a-?i conserva pensia.
Interdic?iile ?i obliga?iile impuse prin ordonan?? afecteaz? prin limitare atât dreptul la pensie prev?zut de art.47 alin.(2) din Constitu?ie, cât ?i dreptul la munc? consacrat prin art.41 din Legea fundamental?.
Luând în considerare prevederile art.115 alin.(6) din Constitu?ie, în conformitate cu care ordonan?ele de urgen?? nu pot afecta drepturile ?i libert??ile prev?zute în Constitu?ie, Curtea Constitu?ional? urmeaz? s? constate c? prevederile Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.230/2008 sunt neconstitu?ionale, deoarece afecteaz? drepturile fundamentale men?ionate mai sus.

Curtea face, de asemenea, precizarea c?, prin constatarea neconstitu?ionalit??ii Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat s? promoveze, cu respectarea dispozi?iilor constitu?ionale amintite mai sus, a principiilor neretroactivit??ii legii, nediscrimin?rii ?i egalit??ii în drepturi ?i a celorlalte norme ?i principii prev?zute de Constitu?ie, m?surile necesare cu privire la cazurile ?i condi?iile în care pensia poate fi cumulat? cu veniturile realizate din munc?.
DECIZIA Nr.173
din 23 mai 2001

privind excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.87/2000 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit

Publicat? în Monitorul Oficial nr.500 din 24.08.2001

[…]Autorul excep?iei sus?ine c? dispozi?iile ordonan?ei referitoare la impunerea pensiilor contravin urm?toarelor prevederi constitu?ionale:
— Art.15 alin.(2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu excep?ia legii penale mai favorabile.”;
— Art.16 alin.(1): “Cet??enii sunt egali în fa?a legii ?i a autorit??ilor publice, f?r? privilegii ?i f?r? discrimin?ri.”;
— Art.38: “(1) Dreptul la munc? nu poate fi îngr?dit. Alegerea profesiei ?i alegerea locului de munc? sunt libere.
(2) Salaria?ii au dreptul la protec?ia social? a muncii. M?surile de protec?ie privesc securitatea ?i igiena muncii, regimul de munc? al femeilor ?i al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul s?pt?mânal, concediul de odihn? pl?tit, prestarea muncii în condi?ii grele, precum ?i alte situa?ii specifice.
(3) Durata normal? a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munc? egal?, femeile au salariu egal cu b?rba?ii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de munc? ?i caracterul obligatoriu al conven?iilor colective sunt garantate.”;
— Art.43 alin.(2): “Cet??enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl?tit, la asisten?? medical? în unit??ile sanitare de stat, la ajutor de ?omaj ?i la alte forme de asisten?? social? prev?zute de lege.”;
— Art.49: “(1) Exerci?iul unor drepturi sau al unor libert??i poate fi restrâns numai prin lege ?i numai dac? se impune, dup? caz, pentru: ap?rarea siguran?ei na?ionale, a ordinii, a s?n?t??ii ori a moralei publice, a drepturilor ?i a libert??ilor cet??enilor; desf??urarea instruc?iei penale; prevenirea consecin?elor unei calamit??i naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea trebuie s? fie propor?ional? cu situa?ia care a determinat-o ?i nu poate atinge existen?a dreptului sau a libert??ii.”;

[...]III. În ceea ce prive?te neconstitu?ionalitatea prevederilor art.II alin.(1) din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.87/2000, prin raportare la dispozi?iile art.78, coroborat cu art.15 alin.(2) din Constitu?ie, Curtea constat? c? textul de lege criticat nu con?ine nici o dispozi?ie cu caracter retroactiv. Astfel textul, referindu-se la “pensiile cuvenite începând cu data de 1 iulie 2000″, are în vedere venitul impozabil lunar din pensii, deci nu ?i pensiile cuvenite anterior datei de 1 iulie 2000, situa?ie în care nu se poate sus?ine existen?a unei neconcordan?e între data de 1 iulie 2000, prev?zut? de text, ?i cea a public?rii ordonan?ei în Monitorul Oficial al României.
DECIZIA Nr.375
din 6 iulie 2005

referitoare la sesiz?rile de neconstitu?ionalitate a Legii privind reforma în domeniile propriet??ii ?i justi?iei, precum ?i unele m?suri adiacente

Publicat? în Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005
Dup? cum Curtea Constitu?ional? a statuat în mod repetat în jurispruden?a sa, în temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constitu?ie, legiuitorul are dreptul ?i obliga?ia s? stabileasc? criteriile ?i condi?iile concrete ale exercit?rii dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul ?i de actualizare a cuantumului pensiei. […] Noile reglement?ri nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privin?a cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intr?rii lor în vigoare.
j) Curtea mai constat?, potrivit considerentelor mai sus expuse, c? este neconstitu?ional? ?i sintagma “alta decât cea de judec?tor sau procuror” din noul alin.(8) al art.81 din Titlul XVII, care exclude posibilitatea ca magistra?ii pensiona?i la limita de vârst? s? mai desf??oare activitatea de judec?tor sau procuror, cumulând veniturile realizate cu pensia. Textul men?ionat are urm?torul cuprins: “(8) Judec?torii ?i procurorii care beneficiaz? de pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) ?i (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional?, alta decât cea de judec?tor sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.”
Acest text al legii con?ine o dubl? discriminare a judec?torilor ?i procurorilor care beneficiaz? de pensie de serviciu, contravenind flagrant principiului egalit??ii în drepturi prev?zut în art.16 alin.(1) din Constitu?ia României.

Prima ?i cea mai grav? discriminare se face între procurorii ?i judec?torii beneficiari ai unei pensii de serviciu, pe de o parte, ?i ceilal?i pensionari.

În conformitate cu art.94 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii ?i alte drepturi de asigur?ri sociale, orice pensionar pentru limit? de vârst? poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional?, inclusiv din cea de judec?tor sau de procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.

Art.81 alin.(8) din Legea nr.303/2004 interzice judec?torilor ?i procurorilor, beneficiari ai pensiei de serviciu, de a cumula pensia cu veniturile pe care le-ar ob?ine din activitatea de judec?tor sau de procuror – în ipoteza c? ar fi reîncadra?i în aceast? activitate, ceea ce constituie o discriminare inadmisibil? dat fiind c? situa?ia juridic? luat? în considerare – aceea de pensionar reangajat – este aceea?i pentru to?i.

Dar art.81 alin.(8) din Legea nr.303/2004 con?ine o discriminare ?i între magistra?ii din categoriile pe care le nominalizeaz?.
Astfel, în aplicarea textului de lege, judec?torii ?i procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care desf??oar? orice alt? activitate profesional? – de exemplu, activitatea de avocat, de notar, de cadru didactic, de diplomat – pot cumula pensia de serviciu cu veniturile ob?inute din aceast? activitate. În schimb, judec?torii ?i procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care, dup? pensionare, ar fi chema?i s? îndeplineasc? pentru un timp oarecare func?ia de judec?tor sau de procuror, nu ar avea dreptul s? cumuleze pensia de serviciu cu indemniza?ia acordat? pentru activitatea prestat?.

Nici o dispozi?ie constitu?ional? nu împiedic? legiuitorul s? suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condi?ia ca o asemenea m?sur? s? se aplice în mod egal pentru to?i cet??enii, iar eventualele diferen?e de tratament între diversele categorii profesionale sa aib? o ra?iune licit?.

În absen?a oric?rei ra?iuni a discrimin?rilor men?ionate, ar putea rezulta concluzia, inacceptabil? ?i absurd?, c? legiuitorul a instituit o sanc?iune pentru judec?torii ?i procurorii care s-au aflat în serviciul justi?iei timp de cel pu?in 25 de ani – durat? prev?zut? pentru acordarea pensiei de serviciu – ?i anume aceea de a nu putea beneficia de aceast? pensie în cazul în care prezen?a lor în aparatul judiciar ar mai fi util? sau, eventual, necesar?.

Având în vedere aceste considerente, dispozi?iile art.147 alin.(2) din Constitu?ie, precum ?i prevederile art.11 alin.(1) lit.A. a) ?i art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea ?i func?ionarea Cur?ii Constitu?ionale, cu majoritate de voturi, în leg?tur? cu criticile privind nerespectarea procedurii de adoptare a Legii privind reforma în domeniile propriet??ii ?i justi?iei, precum ?i unele m?suri adiacente, prin angajarea r?spunderii Guvernului în temeiul ari 114 alin.(1) din Constitu?ia ?i criticile privind dispozi?iile cuprinse în aceast? lege, în:
a) Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modific? dispozi?iile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ?i punctul 27, prin care se introduce în acela?i articol alin.(4);
b) Titlul XV art.II alin.(1) ?i alin.(2);
c) Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistra?ilor se introduce alineatul (8) – sintagma “alta decât cea de judec?tor sau procuror”;
d) Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004;
e) Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) ?i alin.(7),
cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte critici care formeaz? obiectul sesiz?rilor de neconstitu?ionalitate

Curtea Constitu?ional?
În numele legii
Decide:
1. Constat? c? Legea privind reforma în domeniile propriet??ii ?i justi?iei, precum ?i unele m?suri adiacente, în ansamblul s?u, a fost adoptat? cu respectarea procedurii de legiferare prev?zut? de dispozi?iile art.114 alin.(1) din Constitu?ie, referitor la angajarea r?spunderii Guvernului.
2. Constat? c? sunt neconstitu?ionale urm?toarele dispozi?ii din Legea privind reforma în domeniile propriet??ii ?i justi?iei, precum ?i unele m?suri adiacente: Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modific? dispozi?iile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ?i punctul 27, prin care se introduce în acela?i articol alin.(4); Titlul XV art.II alin.(1) ?i alin.(2); Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistra?ilor se introduce alineatul (8) – sintagma “alta decât cea de judec?tor sau procuror”; Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004; Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) ?i alin.(7).
DECIZIA Nr.120
din 15 februarie 2007

referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur?rilor sociale de stat

Publicat? în Monitorul Oficial nr.204 din 26.03.2007
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judec?torul-raportor, sus?inerile p?r?ii prezente, înscrisurile depuse de autorul excep?iei de neconstitu?ionalitate la dosar, concluziile procurorului, dispozi?iile de lege criticate, raportate la prevederile Constitu?iei, precum ?i Legea nr.47/1992, re?ine urm?toarele:
[…]
OPERATIUNEA DE RECALCULARE PRIVESTE IN MOD INEVITABIL TRECUTUL , PENTRU CA STAGIUL DE COTIZAREA FOST REALIZAT IN TRECUT , DAR SE EFECTUEAZA DOAR DUPA DATA INTRARII IN VIGOARE A ORDONANTEI SI ARE EFECTE NUMAI PENTRU VIITOR, PENSIA RECALCULATA INTRAND IN PLATA NUMAI DE LA DATA EMITERII DECIZIEI .
IN CAZURILE IN CARE DIN RECALCULARE REZULTA UN CUANTUM MAI MARE AL PENSIEI , SE VA PLATI ACEASTA ,IAR DACA NOUL CUANTUM REZULTAT ESTE MAI MIC , SE VA ACORDA IN CONTINUARE PENSIA ANTERIOR STABILITA SI AFLATA IN PLATA , FARA A SE ADUCE VREO ATINGERE DREPTURILOR LEGAL CASTIGATE ANTERIOR.

- baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. În nicio tara nu se admite continuarea serviciului militar activ peste vârsta de pensionare. În majoritatea armatelor, limitele acesteia sunt stabilite pe grade. Sunt si unele armate unde personalului medical militar (medici, asistenti medicali) i se prelungeste vârsta de pensionare cu pâna la patru ani. În conditiile actuale, se vorbeste ca aceasta ar putea fi aplicata si altor specialitati si functii din structurile necombatante, îndeosebi la nivel central;

- în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri individuale) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Spre exemplu, într-o unitate de aviatie, pentru personalul navigant aero se stabileste un coeficient care se aplica numarului concret de ore de zbor în functie de tipul si categoria aeronavei, de conditiile de zbor – zi si meteo normale, noapte si meteo grele. Acesta nu se aplica personalului de stat major si administrativ nezburator. La fel se calculeaza pentru cei ambarcati pe submarine si anumite nave de suprafata, scafandri, parasutisti s.a. Celor care efectueaza serviciul si locuiesc cu familia în garnizoane considerate izolate (baze aeriene, radiotehnice, de rachete sol-aer, sol-sol si alte obiective de importanta strategica) ori îndeplinesc misiuni operative în cadrul serviciilor speciale li se aplica alti coeficienti, scazându-lise însa perioadele de concedii de odihna, medicale, permisii, învoiri. Orele si perioadele de timp respective, în toate situatiile, sunt consemnate în fisa personala care însoteste dosarul de cariera. În functie de tara, aceste sporuri reprezinta 50 pâna la 150% din timpul total lucrat în conditii speciale. Asadar, sporurile în armata diferentiaza salariile si pensiile numai în cadrul sistemului militar si nu
pentru a-l particulariza fata de cel civil.
În final, indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani, iar valoarea pensiei rezultata prin însumarea tuturor sporurilor nu trebuie sa depaseasca valoarea ultimului salariu. Din considerente de compensare a cheltuielilor efectuate pe timpul serviciului activ, pensia militarului francez se majoreaza cu 10% pentru cei care au crescut trei copii, la care se mai adauga înca 5% pentru fiecare copil în plus. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite;

- la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt);

- În Austria, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;

- în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;

- în general, pensia militara poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime, iar în Coreea de Sud, cu o doime).

Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, în conditiile în care armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem. Au devenit istorie armata întregului popor, armata de parada, de pe santierele sau ogoarele patriei, când simpla invocare a patriotismului tinea loc de înzestrare, echipare, instruire, de compensare a privatiunilor impuse. Iar criza financiara globala si recesiunile economice nu au generat, în nicio tara, discutii cu privire la justetea legislatiei adoptate în domeniul militar.[...]
General-maior (ret.) Mihaiu M?RG?RIT