Începând cu luna iunie 2008, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a desfăşurat controale privind calitatea, etichetarea, depozitarea şi modul de comercializare a alimentelor perisabile din punct de vedere microbiologic.

Ultima etapă a controlului alimentelor perisabile, din vara acestui an, s-a desfăşurat în perioada 15-31 august 2008, când inspectorii ANPC au controlat 931 operatori economici, respectiv: 236 unităţi de alimentaţie publică (unităţi fast-food, restaurante auto-servire, bufet tip expres, pizzerie, snack-bar, restaurante, terase, rotiserii, braserii, berării), 13 unităţi de alimentaţie publică şi chioşcuri din incinta ştrandurilor, piscinelor, bazinelor de înot, zonelor de agrement, parcurilor de distracţie, debarcaderelor şi 682 magazine.

Astfel, au fost verificate circa 54,4 tone alimente, materii prime/preparate culinare/alimente, identificându-se 13,6 tone care nu se încadrau în prevederile legale.

Pentru abaterile constatate au fost oprite definitiv de la comercializare 2 tone de alimente care erau improprii comercializării şi consumului uman, iar 11,6 tone au fost oprite temporar de la comercializare, până la remedierea neconformităţilor. Totodată, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor, au fost aplicate 648 amenzi contravenţionale, în valoare de 1 667 000 lei şi 156 avertismente.

Abateri constatate

I. Calitatea produselor comercializate

- 1.1.Caracteristici organoleptice neconforme

In Bucureşti se comercializau chifle cu seminţe arse, salată ce conţinea impurităţi minerale, pere şi banane fermentate si lovite, brânză de vaci proaspătă ce prezenta miros specific începutului de fermentare şi preparate din carne (kaiser, salam) cu suprafaţa mâzguită şi miros necaracteristic acestei grupe de produse, merdenele cu brânză ce prezentau arsuri de la coacere excesivă şi umplutură cu gust acru.

In judeţul Ilfov se comercializau preparate din carne cu suprafaţa mâzguită şi miros necaracteristic

In judeţul Giurgiu, produsul rulouri de peşte cu măsline comercializat avea în compoziţie o insectă.

In judeţul Argeş se comercializa păstrăv ce prezenta modificări organoleptice şi ciocolată cu consistenţă moale, nespecifică produsului.

In judeţul Botoşani, un chioşc de alimentaţie publică utiliza ca materie primă pentru preparatele culinare muşchi de porc cu modificări organoleptice specifice procesului de alterare din cauza păstrării la temperatura mediului ambiant.

In judeţul Vrancea se aflau la comercializare carne decongelată cu miros nespecific, ciocolată cu consistenţă moale, croissante deformate, aplatizate.

- 1,2. Neconformitatea produselor faţă de parametrii înscrişi sau declaraţi

In judeţul Botoşani, caşcavalul comercializat avea, conform analizelor emise de LAREX, un conţinut de grăsime raportat la substanţa uscată de 36,34 % respectiv 39,4%, faţă de 40% respectiv 44% declarat pe etichetă

In judeţul Sibiu, gogoşile cu brânză sau cu gem preparate în unitate aveau cu 25-30g mai puţin decât cantitatea netă de 150g, înscrisă la vedere.

1.3.Comercializarea produselor în afara datei durabilităţii minimale/datei limită de consum declarată de producători :

In judeţul Mehedinţi se comercializau prăjituri cu glazură expirate de mai mult de 4 luni, bere expirată de 4 săptămâni, ketchup cu data limită de consum depăşită de 75 zile şi blat de tort cu data limită de consum depăşită de 17 zile.

In judeţul Timiş se comercializa caşcaval cu data durabilităţii minimale depăşită de 3 zile.

In judeţul Mureş s-au găsit la comercializare sos de usturoi cu data durabilităţii minimale depăşită de 4 luni, brânză de vaci expirată de 2 zile, parizer cu data limită de consum depăşită de 2 zile, salată de icre şi kaizer cu data durabilităţii minimale depăşită cu 2 zile, produse zaharoase cu data durabilităţii minimale depăşită de 7 zile, cârnaţi de casă subţiri cu data durabilităţii minimale depăşită de 6 zile, kefir expirat de 4 zile, ruladă cu cremă, expirată de 15 zile şi condimente expirate de 10 luni, piept de porc afumat expirat de 17 zile, şuncă mozaic expirată de 5 zile.

In judeţul Neamţ se comercializau băuturi răcoritoare Ice Tea având data durabilităţii minimale depăşită de 25 zile, legume congelate cu data durabilităţii minimale depăşită de 10-45 zile precum şi condimente (cimbru, piper măcinat, boia iute) expirate de 300-362 zile.

In judeţul Călăraşi se comercializau chipsuri cu data durabilităţii minimale depăşită de o lună şi pastramă de pui expirată de 10 zile.

In judeţul Satu Mare se comercializau paste făinoase, produse de morărit şi panificaţie, condimente cu data durabilităţii minimale depăşită de 30-65 zile.

In judeţul Vaslui se comercializau brânză proaspătă de vaci şi smântână cu data limită de consum expirată de 2 zile.

In judeţul Iaşi, un restaurant, avea în depozitul de materii prime brânză de vaci (10 kg) şi carne de porc (8 kg) în afara datei limită de consum.

In judeţul Bistriţa Năsăud, o parte din cafeaua Capuccino la pliculeţe, destinată a fi utilizată la prepararea cafelei şi servirea clienţilor în unitate, avea data durabilităţii minimale depăşită.

In judeţul Braşov, un restaurant avea ficăţei de pui, pulpe de pasăre expirate, care urmau a fi utilizate pentru pregătirea preparatelor culinare.

In judeţul Dolj au fost găsite alimente cu data limită de consum, respectiv data durabilităţii minimale depăşită (carne, brânză, salam, condimente) ce urmau a fi servite, ca atare sau utilizate pentru preparatele culinare.

In judeţul Suceava, două restaurante aveau în spaţiile frigorifice produse expirate (salam, muşchi file, bacon, brânză proaspătă de vaci, gorgonzola).

Produse cu data durabilităţii minimale/data limită de consum depăşită s-au mai constatat şi in judeţele Iaşi (rahat, băutură fermentată „Perla Românească"), Giurgiu (făină, griş, halva), Teleorman (ciocolată, produse zaharoase, băuturi răcoritoare, ulei), Argeş (icre), Bacău (iaurt, brânzică de vaci), Bistriţa Năsăud (arome pentru prăjituri, popcorn, pastă de mici, carne, ketchup, rahat), Braşov (cârnaţi de porc, croissante), Brăila (iaurt), Sălaj (bomboane umplute cu cremă, muştar, iaurt, carne tocată, griş), Galaţi (salată de icre, cârnaţi, carne de mici), Covasna (preparate din carne, produse de patiserie, iaurt, băuturi răcoritoare), Ialomiţa (bere), Sibiu (bere), Alba (griş), Suceava (mici preformaţi, ciocolată, carne tocată, burtă de vită, rasol de vită, cremă pentru prăjituri).

II. Condiţii de depozitare

8 % din operatorii economici controlaţi nu respectau condiţiile de depozitare impuse de producători.



- 2.1 Nerespectarea condiţiilor de depozitare indicate de producător:

In judeţul Iaşi, iaurtul de băut Nutry Day era depozitat la temperatura mediului ambiant, nefiind respectate indicaţiile producătorului (2° - 6° C).

In judeţul Bistriţa Năsăud, ouăle erau depozitate la temperatura camerei, deşi în documentele de însoţire date de producător era indicat max. 14° C.

In judeţul Alba, produsul lipie pentru kebab la temperatura de 18°C în loc de 5-10°C, temperatura recomandată de producător, iar carne de porc şi preparate din carne erau depozitate la temperatura de 15° C faţă de 4-6° C indicată de producător.

In judeţul Vrancea, carnea decongelată şi ciocolata erau păstrate la temperatura mediului exterior de peste 30°C, întrucât incinta frigorifică nu funcţiona.

In judeţul Botoşani, o unitate de alimentaţie publică păstra margarina într-un agregat frigorific defect, la temperatura de 15°C faţă de max. 10°C cât era indicaţia dată de producător.

- 2.2.Schimbarea stării termice iniţiale a alimentelor:

La o unitate de alimentaţie publică din judeţul Botoşani s-au constatat deficienţe în ceea ce priveşte menţinerea regimului termic specific impus de producător la păstrarea materiilor prime. Astfel, cârnaţii sârbeşti pentru care era indicată păstrarea în stare refrigerată, la o temperatură de 4 - 8° C, erau ţinuţi în utilajul frigorific în stare congelată.

La doua restaurante din Bucureşti, carnea de pasăre, vită, porc şi peştele achiziţionate în stare refrigerată au fost supuse congelării după introducerea în unităţi.

In judeţul Galaţi se comercializau cârnaţi proaspeţi şi pastă de mici aprovizionate refrigerate dar depozitate în lada frigorifică la temperaturi de congelare.

- 2.3.Alimente depozitate fără a se respecta normele privind vecinătatea acestora:

In Bucureşti, produse finite (pâine, diverse torturi) erau păstrate în acelaşi spaţiu frigorific alături de carne de pasăre netratată termic.

La unitate de fast-food din judeţul Braşov, îngheţata era depozitată alături de pasta de mici şi pulpe de pui.

In judeţul Mehedinţi, pulpele de pui erau depozitate în aceeaşi ladă frigorifică împreună cu peştele congelat.

III. Spaţii de depozitare în care nu se respectau prevederile legale din domeniul protecţiei consumatorilor, privind starea şi dotarea lor:

In judeţul Ilfov, spaţiile de depozitare nu puteau asigura condiţiile de temperatură impuse de producători, neexistând instalaţii de climatizare iar utilajele frigorifice erau în stare de nefuncţionare.

In judeţul Satu Mare nu se respectau condiţiile de temperatură indicate de producători pentru diverse alimente, vitrina frigorifică fiind deconectată de la reţeaua de energie electrică.

IV. Informarea consumatorilor:

12% din cantitatea totală de produse alimentare controlate prezenta abateri de la prevederile legale în vigoare referitoare la etichetarea alimentelor.

- Lipsa oricăror elemente de identificare-caracterizare ale materiilor prime utilizate, acestea fiind practic neetichetate, s-a constatat la unităţile de alimentaţie publică din Bucureşti (carne de porc, vită, pasăre) si din judeţele Timiş (carne pentru mici), Arad (pulpe de pui), Iaşi (carne de vită şi porc, muşchi de vită, peşte congelat), Mehedinţi (pastă de mici, cârnaţi, salam), Ilfov (carne de pasăre), Mureş (carne), Harghita (preparate din carne), Sibiu (pastă de mici), Alba (pulpe de pui, carne de porc), Suceava (carne de pasăre porţionată, carne de viţel, muşchi de porc).

Un restaurant din Iaşi avea în depozit 7 kg brânză de vaci, 5 kg de frigărui, 10 kg piept de pasăre fără etichete şi fără a fi însoţite de alte documente din care să rezulte cine este producătorul, care este data limită de consum, condiţiile de păstrare etc, iar o unitate fast-food, deţinea în stoc 27 litri ulei de soia importat din China, neetichetat şi fără documente însoţitoare referitoare la natura produsului, numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România, data durabilităţii minimale, condiţiile de depozitare.

De asemenea, 90% dintre unităţile de alimentaţie publică verificate în jud. Braşov aveau depozitate alimente pe care le utilizau la prepararea mâncărurilor (carne preambalată de porc şi de vită, păstrăv congelat, pastă de mici, brânzeturi, produse zaharoase) fără niciun fel de element de identificare şi caracterizare.

- Liste meniu sau liste afişate ce nu conţineau toate elementele necesare informării clare şi corecte a consumatorilor, lipsind cantitatea netă/porţie şi/sau preţurile/porţie/u.m., respectiv componentele preparatului culinar pe porţie;

- Lipsa totală a unei liste-meniu;



- Neînscrierea volumului net aferent pretului la băuturile alcoolice şi băuturile calde, pe liste afişate sau în liste-meniu;

- Elemente de identificare-caracterizare incomplete;

- Denumiri înşelătoare, prin care consumatorii erau induşi în eroare cu privire la natura produselor:

Un restaurant din Bucureşti unde specialitatea daneză Arla Danish White era prezentată ca „brânză Feta", iar crema pe bază de cacao Finetti, din compoziţia clătitelor – drept ciocolată.

In judeţul Vaslui se comercializa sub denumirea de „vin" o băutură aromatizată pe bază de vin.

- Comercializarea unor produse alimentare fară menţionarea datei durabilităţii minimale, respectiv datei limită de consum:

Abatere constatată în judeţele Dâmboviţa (bomboane de ciocolată), Galaţi (salam vânătoresc, salam de vară extra, Alba (lipie libaneză).

- Comercializarea de produse alimentare vrac fără a se informa asupra denumirii şi/sau datei durabilităţii minimale:

Abatere constatată în Bucureşti (telemea de oaie şi de vacă, brânză de vaci, caş, smântână, măsline, preparate culinare) şi în judeţele Iaşi (pulpe de pui, peşte congelat), Botoşani (produse zaharoase, paste făinoase, cafea), Bistriţa (alune), Brăila (pulpe de pasăre, macrou), Sălaj (biscuiţi, napolitane), Olt (pulpe de pasăre), Neamţ (carne de pasăre, eugenii, napolitane, biscuiţi), Ialomiţa (pişcoturi), Călăraşi (brânză telemea, biscuiţi), Suceava (peşte congelat), Vrancea (produse zaharoase şi de patiserie).

- Comercializarea produselor cu elementele de identificare netraduse în limba română:

Abatere constatată în judeţele Arad (ciocolată provenind din Ungaria şi Germania), Iaşi (ciocolată Lindt Excellence fabricată în Franţa), Vâlcea (produse zaharoase), Sălaj (conserve din carne Ungaria), Mureş (ciocolată, ouă de ciocolată), Neamţ (aripi de pasăre preambalate, provenind din Ungaria, ficat preambalat import Brazilia).

- Lipsa afişării preţurilor:

În timpul acţiunii tematice au fost constatate neconformităţi privind afişarea preţurilor la peste 8 % dintre produsele controlate.

V. Încălcarea prevederilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii:

In judeţul Botoşani, un operator economic a produs şi a distribuit în centrele de asistenţă socială pentru copii, respectiv pentru persoane vârstnice, 150 buc. „franzelă albă 400g/buc" care, în realitate, cântăreau cu 27,5 – 55 grame/bucată mai puţin.

VI. Abateri privind legalitatea:

Inspectorii ANPC au constatat prestarea de servicii de alimentaţie publică fără a avea autorizaţie în acest sens, utilizarea de cântare neverificate metrologic, chiar si utilizarea, în Bistriţa Năsăud a unui cântar electronic care afişa preţul doar în moneda veche (ROL), putând crea confuzie în rândul consumatorilor.

VII. Alte abateri:

Comercializarea de ţigarete la bucată, spaţii pentru nefumători, respectiv fumători, nemarcate corespunzător, contrar prevederilor Legii nr 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, neafişarea orarului de funcţionare, neafişarea denumirii unităţii, neafişarea adresei şi numărului de telefon ale O.J.P.C. şi a numărului de telefon cu apelare gratuită TELCONS: 0800 080 999, neafişarea, la loc vizibil, a codului unic de înregistrare la Registrul Comerţului (CUI), lipsa registrului unic de control.

Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

Foto : .holdthatpic.com