Art. 211 C.pen. - ,,(1) Constrângerea unei persoane, prin violenta sau
amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta
este comisa spre a dobândi un folos injust, pentru sine sau pentru
altul, se pedepseste cu închisoare stricta de la un an la 5 ani.

(2) Când constrângerea consta în amenintarea cu darea în vileag a unei
fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata,
pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este
închisoarea stricta de la 2 la 7 ani".

2. Concepte operationale

Santajul reprezinta fapta care lezeaza sau este posibil sa lezeze
dreptul persoanei santajate de a-si manifesta vointa si de a dispune
de aptitudinile sale.

Santajul, în vorbirea curenta, este o modalitate imorala de obtinere
în mod injust de la o persoana, prin constrângerea acesteia, a unui
folos pentru cel care santajeaza ori pentru alta persoana.

Constrângerea reprezinta actiunea prin care o persoana este silita sa
faca ori sa nu faca ceva contrar vointei sale. În absenta acestei
constrângeri nu avem infractiune.

Violenta reprezinta manifestarile fizice de orice natura, exercitate
prin orice modalitati, adica prin acte de lovire, imobilizare,
vatamari corporale, etc.

Amenintarea reprezinta o înstiintare cu producerea unui rau, care
consta fie din savârsirea unei infractiuni, fie din producerea unei
pagube în mod nemijlocit asupra persoanei careia i se adreseaza
amenintarea ori asupra sotul ori rudelor apropiate acesteia.
Amenintarea poate fi adresata direct (prin atitudini, gesturi) ori
indirect (în scris, prin cuvinte), explicit sau implicit.

Prin dare în vileag se întelege divulgarea, aducerea la cunostinta
altora a unei fapte reale ori imaginare, compromitatoare pentru
persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda
apropiata.

Sa dea ceva reprezinta o remitere, victima autodeposedându-se, sub
imperiul constrângerii, de o suma de bani, de documente etc. Astfel,
exista infractiunea de santaj daca inculpatii au pretins sume de bani
pentru a nu denunta persoanele pe care le-au surprins ca au sustras
marfuri din magazin.

Sa faca ceva înseamna ca victima este constrânsa la a presta o
activitate (de exemplu, a semna un act, a evacua o încapere sau
imobil, a face o declaratie, a retrage o plângere, etc.).

Sa nu faca ceva înseamna ca victima este constrânsa de catre faptuitor
la un act omisiv (de abtinere) de la ceea ce victima era îndreptatita
sa faca. Constituie acte omisive, de exemplu, a nu face un denunt, a
nu declansa un proces, a nu se prezenta la un concurs pentru ocuparea
unui post, a nu face un act, etc.).

Sa sufere ceva înseamna ca victima este obligata sa suporte un
prejudiciu material sau moral (de exemplu, acceptarea sa i se distruga
un bun, sa paraseasca o localitate, sa îndure o situatie umilitoare,
sa piarda o suma de bani, sa fie insultat, sa suporte o situatie
jignitoare, etc.).

Prin folos se întelege un avantaj, un câstig care poate fi atât
material, cât si moral.

3. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii

a) Obictul juridic special este complex, constituindu-l relatiile
sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei si, în mod
adiacent, relatiile sociale referitoare la proprietatea privata ori
cele periclitate prin actiunea faptuitorului de a urmari fara drept un
folos. Prin incriminarea santajului, legea penala reactioneaza
împotriva faptelor susceptibile de a îngradi libertatea persoanei
santajate de a lua hotarâri si de a dispune fara constrângere de
vointa sa, de actiunile sale, de bunurile ce formeaza patrimoniul sau.

Santajul, desi are ca obiect juridic principal relatiile sociale ce
sunt ocrotite si prin incriminarea amenintarii, si anume cele
referitoare la libertatea morala a persoanei, se deosebeste de
infractiunea de amenintare prin aceea ca faptuitorul urmareste
dobândirea unui folos într-un mod injust.

De asemenea, santajul poate fi savârsit de catre faptuitor si prin
actiuni violente asupra victimei, pe când amenintarea nu presupune
exercitarea de catre subiectul activ asupra victimei a unor acte
violente, ci numai actiunea de amenintare cu producerea unui rau
viitor, amenintare de natura a-i produce subiectului pasiv o stare de
temere.

b) Obiectul material. Delictul de santaj nu are, în principiu, obiect
material, deoarece libertatea psihica (morala) reprezinta o valoare
morala.

În anumite cazuri, când fapta se comite prin folosirea constrângerii
fizice, adica prin violenta, obiectul material îl constituie corpul
victimei sau bunurile materiale asupra carora s-a actionat.

Nu trebuie confundat obiectul material al infractiunii cu profitul
(folosul) realizat prin savârsirea santajului; folosul realizat prin
comiterea delictului reprezinta o consecinta, iar nu un aspect al
actiunii de santaj.

B. Subiectii infractiunii

a) Subiectul activ este necalificat de text, putând fi orice persoana
fizica care raspunde penal. Delictul poate fi savârsit si de o
persoana juridica.

b) Subiectul pasiv nu este calificat de textul incriminator, putând fi
orice persoana fizica care are capacitatea psiho-fizica de a simti
presiunea psihica exercitata asupra sa.

În ipoteza în care actiunea de santaj se exercita asupra mai multor
persoane, exista tot atâtea delicte câte victime ale infractiunii au
fost..

Participatia penala este posibila în toate formele ei (coautorat,
instigare, complicitate).

4. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva (materiala)

a) Elementul material consta dintr-o actiune de constrângere
exercitata asupra unei persoane prin acte de violenta sau prin acte de
amenintare.

Actele de violenta si cele de amenintare sunt absorbite în continutul
delictului de santaj. Daca autorul infractiunii a exercitat
activitatea ilegala asupra mai multor persoane, fie dorind obtinerea
unui folos de la fiecare, fie urmarind obtinerea unui folos unic (ex:
sa nu se prezinte la concurs pentru a nu ocupa postul) vor subzista
atâtea delicte de santaj câte victime sunt.

Este irelevant pentru realizarea infractiunii daca victima a cedat sau
nu violentei sau amenintarii. Prin astfel de mijloace, autorul trebuie
sa determine subiectul pasiv aiba conduita pretinsa de autorul
santajului, nefiind cerut de text ca victima sa fi cedat violentei ori
amenintarii exercitate asupra sa de catre subiectul activ. Prin
urmare, suntem în prezenta unei infractiuni de pericol, nu de
rezultat.

b) Urmarea imediata consta în crearea unei stari de temere a victimei,
constrângerea declansata asupra sa punând-o în fata alternativei de a
îndeplini pretentiile faptuitorului ori de a suporta consecintele
fizice, morale sau materiale, ceea ce echivaleaza cu o îngradire a
libertatii psihice a persoanei vatamate de a actiona dupa vointa sa.

c) Raportul de cauzalitate. Trebuie demonstrata existenta unui raport
de caluzalitate între activitatea faptuitorului si urmarea produsa. Nu
exista o astfel de legatura daca persoana vatamata a simulat ca se
afla într-o stare de temere serioasa, pentru a induce în eroare
subiectul pasiv si a-l denunta.

Santajul absoarbe, prin vointa legiuitorului, faptele de amenintare
sau de loviri ori alte voilente, acestea facând parte din continutul
notiunii de violenta fizica sau psihica.

Când violentele comise de autor au ca urmare o vatamare a integritatii
corporale sau a sanatatii, va exista un concurs de infractiuni (santaj
în concurs cu fapta prevazuta în art. 186 - vatamarea corporala ori în
art. 187 C.pen. - vatamarea corporala grava).

B. Latura subiectiva

a) Forma de vinovatie. Infractiunea se comite numai cu intentie
directa, chiar calificata, pentru ca însumeaza si elementul scop,
scopul fiind acela ca faptuitorul sa obtina un folos injust, pentru
sine ori pentru altul. Daca autorul nu a urmarit acest scop, el nu a
actionat cu vinovatia ceruta pentru existenta delictului, deci nu avem
infractiunea de santaj.

Mobilul nu joaca nici un rol în comiterea infractiunii.

5. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea se consuma în momentul în care, exercitându-se
constrângerea asupra persoanei, i se produce acesteia o stare de
temere.

Daca autorul a constrâns persoana vatamata prin actiuni repetate,
subzista numai un singur delict de santaj. Tot un singur delict va
exista si atunci când s-a exercitat asupra victimei atât amenintarea,
cât si violenta, întrucât acestea sunt prevazute alternativ.

Infractiunea de santaj este susceptibila de forme imperfecte - acte
preparatorii si tentativa (de exemplu, redactarea scrisorii care
contine o amenintare si pretinderea folosului), dar acestea nu sunt
pedepsite de lege.

B. Modalitati. Modalitatile normative tip ale infractiunii de santaj
sunt prevazute în art. 211 alin. 1 si acestea sunt: santaj prin
violenta sau prin amenintare

În art. 211 alin. 2 este prevazuta modalitatea agravata a
infractiunii, aceasta constând în amenintarea cu darea în vileag a
unei fapte reale sau imaginare, de natura a compromite persoana
amenintata, sotul acesteia ori o ruda apropiata. În acest caz,
constrângerea se realizeaza numai prin amenintarea cu darea în vileag
a unei fapte, adevarata ori imaginara. În practica judiciara s-a
retinut ca exista infractiunea de santaj în forma agravata daca
victima este constrânsa la raport sexual, sub amenintarea ca
inculpatul va da publicitatii unele fotografii compromitatoare.

Ratiunea agravarii consta în aceea ca, printr-o fapta josnica, se
urmareste obtinerea de catre autorul faptei a unor foloase injuste din
partea victimei infractiunii. De asemenea, s-a avut în vedere ca, în
conditiile art. 211 C.pen., forta intimidanta a constrângerii
exercitate asupra victimei este mai mare, stiut fiind faptul ca este
foarte greu, daca nu imposibil de înlaturat consecintele unei
compromiteri publice, indiferent daca este vorba de o fapta imaginara
sau reala.

Fiecareia din modalitatile normative aratate pot sa îi corespunda o
varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. În forma simpla (tipica), persoana fizica se pedepseste
cu închisoare stricta de la unu la 5 ani. În forma agravata, persoana
fizica se sanctioneaza cu închisoare stricta de la 2 la 7 ani.
Persoana juridica se sanctioneaza, potrivit art. 80 alin. 3 C.pen., cu
amenda de la 10 milioane lei (minimul special al amenzii) la 5
miliarde lei (maximul special).

6. Aspecte procesuale

Actiunea penala se pune în miscare din oficiu.


Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com