În cazul răspunderii solidare, creditorul cere urmărirea silită a debitorului  solvabil pentru întreaga sumă, urmând ca ulterior debitorii  să se desocotească, pe calea unei acţiuni  separate.

Totodată, în ceea ce priveşte, executarea silită şi procedura necontencioasă, instanţa fondului  este obligată să examineze  numai  condiţiile de  formă ale titlului executoriu, în timp ce  criticile de fond privind înţelesul, întinderea şi aplicarea titlului executoriu, se pot face de părţile nemulţumite, numai în faza contestaţiei la executare, în condiţiile art.399 C.proc.civ.

(Secţia  comercială - Inalta Curte de Casatie si Justitie, decizia nr.3915 din 24 iunie 2005)

Prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu de la 18 iunie 2004 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, a fost încuviinţată executarea silită a debitorului C. S. A. BUCUREŞTI Bucureşti, la cererea creditorului S.C. R. T. SRL cu sediul social în Bucureşti, prin poprire, în mâinile terţului TREZORERIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin adresa din 17 iunie 2004, Biroul Executorului Judecătoresc R. I. C. a înaintat spre încuviinţarea executării silite titlul executoriu, sentinţa civilă nr.479 din 10 martie 2004 a Judecătoriei Tecuci, prin care debitorul a fost obligat la plata despăgubirilor  şi cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VI-a Comercială, prin decizia nr.20 din 14 ianuarie 2005 pronunţată în Camera de Consiliu, a respins ca nefondat apelul declarat de C. S. A. Bucureşti împotriva încheierii din 18 iunie 2004 pronunţată de Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în contradictoriu cu intimaţii, creditoarea S.C. R.T. SRL Bucureşti şi terţul poprit TREZORERIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

Instanţa de apel a stabilit că în cauză apelanta a făcut apărări pe fondul cauzei, pe care trebuia să le facă în faţa Judecătoriei Tecuci sau să atace cu recurs sentinţa nr.479/ 2004, devenită titlu executoriu. S-a apreciat că în cazul executării silite, fiind o procedură necontencioasă, instanţa de fond este obligată să analizeze numai condiţiile de formă ale titlului executoriu, condiţii care în cauză au fost îndeplinite. Analizări pe fond a titlului executoriu, respectiv lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea titlului executoriu se pot face de părţile nemumţumite, numai în faza contestaţiei la executare, în condiţiile prevăzute de art.399 şi urm.  C.proc.civ.

Împotriva deciziei comerciale nr.20 din 14 ianuarie 2005, pronunţate de  Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VI-a comercială debitoarea C.S.A BUCUREŞTI a declarat recurs, sub aspectele că s-a făcut o greşită aplicare a legii prin înlăturarea dovezilor administrate cu privire la ilegalitatea vădită a executării silite, precum şi împrejurarea că nu s-a luat în considerare şi nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de probă, hotărâtor în soluţionarea corectă a pricinii, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art.304 pct.9 şi 10 C.proc. civ.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport cu criticile formulate în recurs, a constatat că acestea sunt neîntemeiate, şi a respins ca nefondat recursul.

Printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor, instanţele judecătoreşti anterioare au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, reţinând că prin sentinţa civilă nr.479 din 10 martie 2004 pronunţată de Judecătoria Tecuci, care a fost investită cu formulă executorie, devenită astfel titlu executoriu, s-a stabilit că între creditoare şi cei doi pârâţi garanţi, C. S. A. şi G. A. R. cu sediul în Bucureşti,  există anumite raporturi juridice, în sensul că aceştia au fost obligaţi în solidar, să plătească despăgubirile. Potrivit răspunderii solidare, creditorul poate cere executarea silită a întregii creanţe împotriva numai a unuia dintre debitori, cel care este solvabil, cu întreaga sumă, urmând ca ulterior debitorii răspunzători solidar să îşi reglementeze între ei orice datorie pe calea unei acţiuni separate.

Prin încuviinţarea cererii de începere a procedurii de executare silită, au fost respectate toate normele legale care guvernează materia executării silite, obligaţia fiind certă, lichidă şi exigibilă şi stabilită printr- un titlu executoriu. Raportat la aceste exigenţe legale, invocarea tezei că pretenţiile creditoarei S.C. R. T. SRL nu pot fi satisfăcute pe calea unei executări silite a conturilor administratorului Fondului de Garantare (CSA) şi a sumelor existente în cadrul acestui fond, nu prezintă relevanţă juridică, apărările de această natură fiind specifice fondului cauzei.