Raspuns aiuritor de la ANRCTI : atacurile tip phishing nu se pot pedepsi in Romania pentru ca nu sunt ….incriminate !
Consumatorii romani si mass-media se intreaba constant si se mira de faptul ca, sunt asaltati de mesaje tip phishing, adica de acele meaje care par ca sunt trimise de banci si prin care se cer date personale ale romanilor, se comit fraude, sunt escrocati de bani.
In iulie 2008 am trimis catre ANRCTI o cerere sa ne spuna de ce nu se implica in anchetarea cazurilor de phishing.
Dupa 50 de zile am primit si raspunsul de la ANRCTI care ne anunta faptul ca, incriminarea acestor tip de infractiuni, care insa exista de zeci de ani in strainatate, deci se putea tine cont de ele cand s-a elaborat legea comertului electronic in Romania, nu sunt incriminate, pentru ca legiuitorul a "uitat" sa le incrimineze , desi sunt cele mai raspandite forme de furt de identitate si date personale
In raspunsul de la ANRCTI pe care il puteti citi mai jos, se spune ca undeva in alte legi ar fi prevazute infractiuni care ar putea duce la urmarirea penala in asemenea cazuri, insa EU CONSIDER CA JURIST CA LA ACEST MOMENT, INFRACTIUNILE TIP ATAC PHISHING NU SE POT URMARI SI PEDEPSI PENAL, si asta este o grava scapare a legiuitorului din tara noastra.
In care onor, platim taxe si impozite !
From: relatii_cu_publicul <relatii_cu_publicul@anrcti.ro>
Date: 2008/9/2
Subject: Raspuns ANRCTI
To: viorel.urban@gmail.com
Către,
Domnul Viorel URBAN
E-mail: viorel.urban@gmail.com
Subiect: răspuns „ATAC PHISHING DIN PARTEA RAIFFEISEN"
Stimate domn,
Ca urmare a adresei Dvs., înregistrată la ANRCTI cu nr.SC-15014/25.07.2008, precizăm următoarele:
1. Competenţele ANRCTI în domeniul tehnologiei informaţiei au fost stabilite prin prevederile art.4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2006 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, precum şi prin prevederile art.3 alin.(3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.415/2007, care stabilesc că ANRCTI exercită atribuţii specifice în domeniul tehnologiei informaţiei, respectiv „supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale din domeniul comerţului electronic, exercitate în calitate de autoritate de reglementare, în conformitate cu prevederile Legii n.365/2002 privind comerţul electronic, republicată".
2. Legea nr.365/2002, republicată, defineşte în art.1 pct.8 numai comunicarea comercială, ca fiind "orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate", pentru ca în teza a II-a să se precizeze ce categorii de informaţii şi comunicări nu pot fi considerate ca fiind comunicări comerciale şi, implicit, în privinţa cărora nu sunt incidente dispoziţiile acestei legi. Mai mult, Legea nr.365/2002, republicată, se referă doar la acele comunicări comerciale care se efectuează prin intermediul poştei electronice ("Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări").
De asemenea, menţionăm că în ceea ce priveşte aplicabilitatea în spaţiu a Legii nr.365/2002, republicată, în art.3 alin.(1) se stipulează că „prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii stabiliţi în România şi serviciilor oferite de aceştia".
3. În situaţia semnalată de Dvs., expeditorul comunicării electronice nu este Raiffeisen Bank, aşa cum în mod greşit ar putea fi considerat. Mai mult decât atât, nu s-a constatat încălcarea dispoziţiilor Legii nr.365/2002, republicată, deoarece acest tip de comunicare este specific fenomenului denumit, de regulă, "phishing".
Phishing-ul este o metodă de fraudare care se bazează pe obţinerea datelor personale (de obicei informaţii financiare: conturi, nume de utilizator, parole, numere de carduri bancare etc.) chiar de la victimele atacului, date care sunt utilizate în mod fraudulos. Utilizatorii unor servicii ale societăţii informaţionale (magazine şi website-uri de licitaţii online, servicii bancare, sisteme de plată online etc.) sunt induși în eroare prin intermediul unor mesaje de poştă electronică cu subiect credibil şi pagini de internet false, trimise în numele instituţiei/organizaţiei care este supusă atacului, folosind unele dintre elementele de identificare ale acesteia (sigle, imagini sau clone ale unor pagini de internet).
Atacurile de tip „phishing" nu sunt incriminate în mod explicit în legislaţia românească, însă Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în Titlul III „Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice", reglementează prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.
Cercetarea acestor infracţiuni este realizată de către organele de urmărire penală, în condiţiile Capitolului IV Dispoziţii procedurale al Titlului III al Legii nr.161/2003, respectiv de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Ministerului Public (structură specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), prin Serviciul de combatere a criminalităţii informatice - Biroul pentru Combaterea Criminalităţii Informatice.
Din sesizarea Dvs. reiese că v-aţi adresat deja instituţiei sus-menţionate (crimaorg@politiaromana.ro").
Prin urmare, având în vedere că aspectele semnalate de Dvs. exced sfera de competenţă a ANRCTI, vă recomandăm să accesaţi portalul www.efrauda.ro (contact@efrauda.ro.), aplicaţie special creată pentru primirea sesizărilor privind activităţile cu caracter aparent nelegal în domeniul serviciilor societăţii informaţionale.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com
Foto : hoax-slayer.com
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro































c14u5 said
am September 2 2008 @ 4:00 pm
Daca tot ni se arunca in fata ca asa cere UE, cu tot felul de ocazii; de ce nu se face o ordonanta prin care sa se accepte completari din dreptul european sau francez sau britanic sau … oricare pana la urma, pana la completarea legii romanesti?
Mai bine nu mai platim taxe ca si asa nu se re-intorc sub nici o forma…
Mishu said
am September 4 2008 @ 3:18 pm
Omu din greseli invata…. daca asculta cu atentie invatatura… dar NU, la romanul pus pe capatuiala cu orice pret nu exista asa ceva….
Primeste un mail prin care o banca ii acorda nu stiu ce premiu sau avantaj MOKA si romanul se supune, da contul, seria cardului si pinul ca sa-i bage banca MARELE PREMIU in cont…
Si romanul ce face…. NU GANDESTE CA POT FI BAIETII DE CARTIER in spatele afacerii si divulga secretul vietii lui… iar a doua zi face reclamatie la banca ca nu mai are bani in cont… Pai sa-ti fie de bine bai roman TAMPIT, daca tu crezi ca banca te imbogateste peste noapte asta sa o crezi tu… NICIUNDE IN LUME, NIMENI NU-TI OFERA CEVA PENTRU CARE NU AI MUNCIT… asa ca nu mai visa la cai verzi pe pereti….