Refuzul de inscriere a unui brevet de inventie in Registrul National se poate ataca la instanta de contencios administrativ
La data de 10 mai 2007 prin Decizia 2420 data de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stabilit un precedent extrem de important pentru romanii carora li se resping cererile de inscriere a unor brevete de inventie sau a unor marci. Actele prin care se resping asemenea solicitari , sunt acte administrative si se pot ataca in fata instantelor de contencios administrativ.
Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie era necesara intrucat mai multe Curti de Apel din Romania considerau ca actele emanate de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci nu ar fi fost acte administrative si nu s-ar fi putut ataca in instantele de contencios administrativ.
Iata decizia data de ICCJ .
Brevet de invenţie. Anulare. Înscrierea în Registrul Naţional al Brevelor de Invenţie a menţiunii anulării. Caracterul operaţiunii. Instanţă competentă să judece cererea de radiere.
Legea nr. 64/1991
Legea nr. 554/2004
Este admisibilă pe calea contenciosului administrativ acţiunea având ca obiect radierea înscrierii în Registrul Naţional al Brevetelor a menţiunii de anulare a unui brevet de invenţie. Această operaţiune a înscrierii, cuprinzând o manifestare de voinţă cu caracter individual a unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale aflat în subordinea Guvernului – OSIM - de natură să modifice sau să stingă anumite raporturi juridice, întruneşte elementele definitorii prevăzute de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce priveşte actul administrativ.
În condiţiile în care Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, nu reglementează nicio procedură prin care un inventator se poate apăra în cazul în care fără cunoştinţa lui i-a fost anulat brevetul de invenţie, respingerea ca inadmisibilă a acţiunii acestuia formulată pe calea contenciosului administrativ ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în sensul îngrădirii accesului acestuia la un tribunal.
Î.C.C.J., Secţia de contencios administrativ şi fiscal,
Decizia nr. 2420 din 10 mai 2007
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, reclamanţii PV, RI, CM, ş.a. au chemat în judecată Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.) solicitând anularea actului administrativ, prin care pârâtul O.S.I.M. a dispus înscrierea în Registrul Naţional al Brevetelor de Invenţie a menţiunii hotărârii de anulare a brevetului de invenţie nr. 101922 şi publicarea în B.O.P.I. nr. 1/2006 a dispozitivului sentinţei civile nr. 330/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi a Încheierii de şedinţă din 1 septembrie 2005 a aceluiaşi tribunal, obligarea pârâtului O.S.I.M. să radieze din Registrul Naţional al Brevetelor de Invenţie menţiunea hotărârii de anulare a brevetului de invenţie nr. 101922, să fie obligat pârâtul O.S.I.M. să publice în B.O.P.I. – hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă ce se va pronunţa în cauză, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3617/13 decembrie 2006 a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea reclamanţilor ca inadmisibilă.
Pentru a motiva această soluţie, instanţa de fond a reţinut că în speţă, nu rezultă că efectuarea operaţiunii de înscriere în Registrul Naţional al Brevetelor de Invenţie a menţiunii de anulare a brevetului de invenţie şi publicarea în B.O.P.I. dispozitivului sentinţei civile nr. 330/2005 a Tribunalului Bucureşti reprezintă un act administrativ aşa cum este el definit de Legea nr. 554/2004, fiind însă operaţiuni obligatorii prevăzute în sarcina O.S.I.M. de art. 40 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.
Pentru că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de lege – art. 1 din Legea nr. 554/2004 şi pentru că Legea nr. 64/1991 prevede o procedură specială a fost respinsă acţiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe reclamanţii au declarat recurs, arătând că punerea în executare a sentinţei civile nr. 330/7 aprilie 2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă de către O.S.I.M., deşi această hotărâre nu îi era opozabilă, a reprezentat o manifestare de voinţă care este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
O.S.I.M. a refuzat să comunice şi să depună la dosar copia cererii prin care a fost făcută menţiunea.
Se critică soluţia instanţei de fond şi pentru că Legea nr. 64/1991 nu prevede existenţa vreunei proceduri speciale prin care să atace actul administrativ al O.S.I.M. prin care acesta a executat o hotărâre judecătorească care nu-i era opozabilă, iar în cauză nu este aplicabil art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru că nu a fost indicată legea organică care să prevadă o procedură, pentru că Legea nr. 64/1991 nu ar fi o lege organică, în înţelesul Constituţiei României.
Prin respingerea acţiunii ca inadmisibilă şi pentru că nu există nicio altă cale pentru protejarea drepturilor personal – nepatrimoniale şi patrimoniale acestora li se încalcă dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21 din Constituţia României.
Recursul este fondat.
Reclamanţii-recurenţi s-au adresat instanţei de contencios administrativ considerându-se vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ emis de O.S.I.M. prin care s-a dispus înscrierea în Registrul Naţional al Brevetelor de Invenţie a unei menţiuni de anulare a unui brevet de invenţie.
Instanţa de fond a respins cererea ca inadmisibilă, atât pentru motivul că operaţiunea contestată nu este un act administrativ cât şi pentru acela că prin Legea nr. 64/1991 cu privire la brevetele de invenţie a fost instituită o procedură specială, care excede cadrului procesual stabilit prin legea contenciosului administrativ.
Chiar dacă instanţa de fond a definit actul administrativ, a apreciat că în speţă, nu am fi în prezenţa unui asemenea act, însă, administrativ este orice act unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Actul care se contestă cuprinde o manifestare de voinţă, cu caracter individual, prin care au fost modificate anumite raporturi juridice, de către o autoritate publică pentru că O.S.I.M., potrivit art. 67 din Legea nr. 64/1991, este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, ca autoritate unică în domeniul protecţiei proprietăţii industriale.
Aceste dispoziţii trebuie coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţare a cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară".
Instanţa de fond a precizat că Legea nr. 64/1991 ar prevedea o procedură specială, dar se constată că, în cauză, nu se solicită anularea unui brevet de invenţie pentru a fi incidente dispoziţiile din Legea nr. 64/1991 (art. 543 din Legea nr. 64/1991, aşa cum a fost introdus prin Legea nr. 28/2007), ci a unei menţiuni prin care a fost anulat un brevet de invenţie.
Legea nr. 64/1991 nu conţine nicio dispoziţie prin care o persoană vătămată, respectiv, un inventator se poate apăra în cazul în care, fără cunoştinţa lui, i-a fost anulat brevetul de invenţie, aşa cum s-a întâmplat în speţă.
Condiţiile stabilite de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu sunt îndeplinite pentru a considera inadmisibilă cererea pentru că, în primul rând nu suntem în prezenţa unei legi organice.
Constituţia României, revizuită, în art. 73, stabileşte domeniile care sunt reglementate prin legi organice, iar Legea nr. 64/1991, nu reglementează nici unul dintre aceste domenii.
Şi chiar dacă s-ar aprecia că ar fi lege organică, deşi este ordinară, nu prevede nicio procedură specială pentru situaţia în care s-ar ajunge la anularea unui brevet de invenţie fără a fi citat şi inventatorul .
În discuţie fiind un drept cu caracter patrimonial, prin respingerea acţiunii ca inadmisibilă, dar fără ca prin lege să fie prevăzută o altă procedură juridică, se pune problema respectării prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Fiecare persoană are dreptul de acces la un tribunal, iar legislaţia naţională trebuie să asigure posibilităţi clare şi concrete de a contesta un act ce constituie o ingerinţă în drepturile sale, de a acţiona în justiţie pentru a obţine o reparaţie cât mai adecvată a prejudiciului suferit, aşa cum constant a reţinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
De aceea în baza art. 312 alin.5 Cod proc. civ. recursul declarat a fost admis, sentinţa atacată casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe având în vedere greşita respingere a cererii ca inadmisibilă.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro































Alex said
am August 27 2008 @ 2:32 am
Adica daca mi se respinge o cerere de marca in examinare de fond cu statutul ‘ARP total / Total refusal provisionally’, motivul fiind faptul ca este un cuvant in engleza prea comun, dupa ce platesc aproximativ 2000 RON taxa de examinare si taxa de depunere, pot ataca decizia OSIM in justitie si pot castiga?
Iulian Urban said
am August 27 2008 @ 3:08 pm
Raspuns pentru Alex
Exact
Dan said
am August 28 2008 @ 10:10 am
Cererea inca nu ti-a fost respinsa. Ai dreptul sa formulezi un punct de vedere referitor la avizul de refuz provizoriu, pe care sa-l depui la OSIM in termen de 3 luni de la primirea avizului. Punctul tau de vedere va fi analizat si apoi vei primi sau o decizie de inregistrare a marcii sau o decizie de respingere a cererii de inregistrare a marcii. O eventuala decizie de respingere poate fi contestata tot la OSIM. De-abia hotararea comisiei de reexaminare marci, care judeca contestatia, poti s-o ataci in justitie. Acestea sunt procedurile prevazute de legea marcilor.
Important este sa fie posibila formularea unui punct de vedere care sa-l convinga pe examinator ca marca satisface conditiile prevazute de lege pentru a fi inregistrata. Daca crezi ca-l poti formula singur sau daca ai prin apropiere un jurist cu experienta in acest domeniu, foarte bine. Daca nu, poti apela la serviciile unui consilier in proprietate industriala.
Eu sunt un astfel de consilier.
Alex said
am March 12 2010 @ 11:15 am
da