In primul rand , in acest material discutam despre CONTESTAREA UNOR ACTE DE EXECUTARE SILITA, adica vorbim de amenzile contraventionale care fie nu au fost contestate de catre consumatori, fie au fost contestate dar au pierdut procesul, si care au ajuns in faza in care aceste persoane amendate, sunt executate silit de organele fiscale.
Ma refer aici la titlurile executorii emise de organele fiscale pentru executarea acestor amenzi contraventionale.

1. NOTIUNE. SEDIUL MATERIEI. FUNCTIE. NATURA JURIDICA

In cazul in care debitorul, obligat printr-o hotarare judecatoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, nu isi aduce la indeplinire obligatia fata de creditor de buna voie, acesta din urma are posibilitatea de a recurge la procedura executarii silite, procedura prin care obligatiile debitorului consfiintite prin titlul executoriu vor fi aduse la indepilinire in mod silit.

Actele de executare silita trebuie sa fie indeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia interesele partilor sau ale altor persoane. Pentru a se asigura desfasurarea legala a procedurii de executare silita s-a creat contestatia la executare.

Contestatia la executare, , poate fi definita ca mijlocul procedural, specific fazei executarii silite, aflat la dispozitia persoanei interesate care are calitatea de debitor fata de un titlu executoriu (persoana care se considera vatamata in drepturile sale prin actele de executare silita), prin care aceasta contesta executarea silita insasi, orice act de executare sau solicita instantei clarificarea intelesului, intinderii si aplicarii titlului executoriu.

Pentru definirea contestatiei la executare in materie contraventionala trebuie insa avute in vedere urmatoarele aspecte specifice raportului de drept contraventional :
-subiectele raportului juridic executional;
-titlul executoriu, ce poate fi o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sau procesul verbal de constatare si sanctionare, ori actul de executare silita emis de organele fiscale;
-sanctiunile ce se aduc la indeplinire in mod silit, sanctiuni ce pot fi principale dar si complementare;
-interesul urmarit in cadrul executarii silite in materie contraventionala precum si finalitatea executarii sanctiunii contraventionale.

Daca in cadrul raportului de drept material contraventional subiectele acestuia sunt persoana fizica sau juridica ce se face vinovata de savarsirea unei contraventii, in calitate de subiect activ, si persoana fizica sau juridica ce sufera consecintele daunatoare ale contraventiei (situatie intalnita mai rar in materia dreptului contraventional) sau societatea in ansamblul ei, in calitate de subiect pasiv, in cadrul procedurii executarii silite, persoana fizica sau juridica sanctionata contraventional, devine subiect pasiv, deoarece este obligata sa aduca la indeplinire sanctiunea contraventionala. Aceasta poate fi obligarea la plata amenzii contraventionale, obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, ca sanctiune principala, dar si sanctiuni complementare, prevazute de art. 5 al. 3 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 , sau alte sanctiuni contraventionale, principale sau complementare, stabilite prin legi speciale.

Din aceste considerente, putem defini contestatia la executare in materie contraventionala drept mijlocul procedural specific fazei de executare silita a contraventiilor, pus la dispozitia persoanei interesate de a contesta actele de executare sau intreaga actiune de executare silita, acte care, potrivit contestatorului ii lezeaza anumite drepturi sau interese legitime.

Impotriva actelor de executare silita demarate de organele fiscale care au ca atributie principala incasarea sumelor de bani stabilite cu titlu de amenda contraventionala prin procesele -verbale de contraventie , se poate face contestatie la executare, in conditiile legii, adica a Codului de Procedura Civila Roman , OG 2/2001 si Codului Fiscal Roman. Respectivul articol al Ordonantei Guvernului nr. 2/2002 coroborat cu art. 47 din acelasi act normativ arata ca exercitarea contestatiei la executare va fi guvernata de dispozitiile Codului de procedura civila, ce completeaza dispozitiile prezentei ordonante. In ceea ce priveste executarea sanctiunii contraventionale a amenzii, respectiva ordonanta precizeaza ca executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor bugetare.

Avand in vedere acest lucru se pune problema daca procedura contestatiei la executare in materie contraventionala este guvernata si de dispozitiile Codului de procedura fiscala cu privire la contestatia la executare silita. Daca executarea sanctiunii amenzii contraventionale se va face potrivit dispozitiilor Capitolului VIII din codul de procedura fiscala, contestatiei la executarea ce are ca obiect sanctiunea cu amenda ii vor fi aplicabile atat dispozitiile Codului de procedura civila, avand caracter general, cat si dispozitiile Codului de procedura fiscala, ca norme juridice speciale.

Pornind de la dispozitiile art. 39 alin. 4 din O.G. nr. 2/2002, coroborat cu dispozitiile Codului de procedura civila natura juridica a contestatiei la executare in materie contraventionala, aceasta procedura are natura juridica a unei cai generale de atac impotriva actelor de executare silita, in cazul in care este promovata de debitor (consideram ca este putin probabil ca aceasta cale de atac sa fie utilizata de catre creditor, avand in vedere ca acesta nu poate sa isi conteste propriile sale acte). In cazul in care contestatia la executare este promovata de catre un tert care pretinde scoaterea de sub urmarire a bunurilor sale, urmarite gresit, ca fiind ale debitorului, ne aflam in fata unei adevarate cereri in revendicare.

2. FORMELE CONTESTATIEI LA EXECUTARE IN MATERIE CONTRAVENTIONALA

Conform Codului de procedura civila contestatia la executare, dupa obiectul acesteia se clasifica in:
- contestatia la titlul executoriu, prin care se contesta insasi titlul executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea sa in fond, ci numai intelesul, intinderea si aplicarea sa;

- contestatia la executare propriu-zisa prin care se poate contesta orice act si orice aspect al procedurii de executare, cerandu-se chiar anularea intergii proceduri. Contestatia la executare fiind o cale de atac deschisa contra masurilor de executare nelegale,, urmeaza ca partile care au figurat intr-o hotarare pusa in executare sa nu se poata sprijini in contestatia lor decat pe vicii si nelegalitati ale actelor de executare, ulterioare hotararii ce se executa, iar nu si pe motive de fond, care puteau fi invocate la judecarea fondului procesului.

Titlul executoriu in cadrul executarii silite in materie contraventionala poate fi reprezentat de o hotarare judecatoreasca irevocabila, data in solutionarea plangerii impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare contraventionala. In acest caz se poate introduce contestatie la titlu, in scopul lamuririi acestuia in ceea ce priveste intelesul, intinderea si aplicarea sa, dar nu se poate pune in discutie validitatea sa in fond.

Procesul verbal neatacat in termen constituie titlu executoriu, fara nici o alta formalitate. In acest caz nu ne aflam in fata unui titlu executoriu ce emana de la organele cu activitate jurisdictionala si deci in fata carora au avut loc dezbateri contradictorii. Problema in literatura de specialitate este aceea de a se sti daca o contestatie la executare in ceea ce priveste titlul executoriu, valabilitatea acestuia poate fi considerata ca admisibila. Intr-o solutie de speta s-a decis ca, in cazul titlurilor executorii care nu provin de la organele de jurisdictie, debitorul are dreptul sa invoce, pe calea contestatiei la executare, toate apararile de fond referitoare la existenta, intinderea si valabilitatea creantei.

Pana in momentul modificarii Codului de procedura civila prin OUG nr. 138/2000 in literatura juridica s-a subliniat ca aceasta posibilitate exista numai in masura in care legea nu deschide celui interesat o cale speciala de atac impotriva respectivului act. Faptul ca pe calea unei contestatii la executare se poate ataca insusi titlul executoriu, putandu-se invoca aparari de fond in sustinerea acesteia, se sprijina pe ideea posibilitatii subiectului procesual activ de a se bucura de procedura contradictorialitatii in dovedirea dreptului sau, posibilitate pe care nu a putut-o valorifica inainte, deoarece actul care constituie titlul executoriu a fost emis de catre un organ care nu are atributii jurisdictionale, pe cale de consecinta, nu este un act cu caracter jurisdictional.

In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede, in acest scop o alta cale de atac.

De aceea, pentru a se putea introduce contestatia la titlu, acesta trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative:

1. titlul executoriu sa nu fie o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional ( conditie indeplinita de procesul verbal de sanctionare contraventionala)
2. pentru contestarea lui sa nu existe o alta procedura prevazuta de lege, care sa prevada posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia.

A doua conditie nu poate fi considerata indeplinita in cazul procesului verbal de constatare si sanctionare contraventionala din urmatoarele motive:
1. O.G nr.2/2002 prevede posibilitatea atacarii procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.
2. Ca urmare a dispozitiei de mai sus respectiva ordonanata mentioneaza ca procesul verbal neatacat in termen constitiue titlu executoriu, fara vreo alta formalitate . De asemenea se precizeaza organul abilitat de a proceda la executarea silita a pedepsei amenzii este organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege, pentru ca in cazul in care titlul executoriu este o hotarare judecatoreasca, organul competent, din punct de vedere material, de a proceda la executarea silita a pedepsei amenzii, este instanta judecatoreasca.
3. Nu in ultimul rand, art. 39 alin 4 din O.G. 2/2002 utilizeaza sintagma "impotriva actelor de executare" se poate face contestatie la executare.

INSTANTA COMPETENTA SA JUDECE CONTESTATIA LA EXECUTARE

Contestatiile la executare silita se introduc, potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala coroborate cu cele ale Codului de procedura civila, la instanta judecatoreasca de executare, respectiv judecatoria in circumscriptia careia se face executarea, mai precis judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul organului de executare.

TERMENUL DE DEPUNERE A CONTESTATIEI LA EXECUTARE

Termenul in care se poate introduce o contestatie la executare este de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, sau de la data cand a aflat despre refuzul organului fiscal de a indeplini un act de executare sau despre eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.
Din coroborarea prevederilor procedurale fiscale cu cele procedurale civile, rezulta ca neintroducerea contestatiei la executare silita in termenul prevazut de lege atrage decaderea din dreptul de a contesta, cu exceptia cazului in care persoana dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei sa depuna contestatia in termenul imperativ prevazut. In acest din urma caz, contestatia se poate depune in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii.

In situatia in care o persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia la executare poate fi introdusa cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii, in caz contrar acesta avand totusi posibilitatea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

In cazul in care instanta admite contestatia la executare, aceasta va putea dispune anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori încetarea executarii insasi, anularea sau lamurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata. Daca s-a dispus anularea actului de executare contestat, incetarea executarii insasi sau anularea titlului executoriu, instanta poate hotara si restituirea sumei ce se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire celui indreptatit.


Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com