Nebunia retrocedarilor : Muntele Gaura care include varful Omu la un pas sa devina PARC PRIVAT DE VANATOARE!
Cand am scris acest material
http://www.urbaniulian.ro/2008/08/11/nebunia-retrocedarilor-varful-omu-sfinxul-sau-babele-ar-putea-ajunge-proprietate-privata/
foarte multi cititori au spus ca nu are sens sa dam curs un zvonuri nevinovate cum ca este posibil sa ne trezim ca nu vom mai avea voie sa circulam liberi pe traseele Omu, Malaesti, Gaura, Moraru sau Cerbu. Ei bine, din nefericire , iata ca demonstram ca ne amagim pe mai departe cu ideea " las ca nu mi se intampla mie" si cu toate acestea, ...ni se intampla.
Proprietarii care are revendicat Muntele Gaura , si despre care a scris pe larg cotidianul Atac, se pare conform unor surse jurnalistice, ca negociaza vanzarea acestuia catre...Gigi Becali.
Tot pe principiul "las ca nu ni se intampla noua" acum ce facem ? sa speram ca o sa ne lase Gigi sa-i calcam iarba alpina ? sau ca este baiat salon si le lasa sa respiram aerul curat de pe Platoul Bucegilor ? NU prea cred pentru ca in chiar anuntul de vanzare a Muntelui se spune ca acesta este ideal pentru....PARC PRIVAT DE VANZATOARE !
Suntem o natiune demna de toata jena pentru ca nu am inteles inca faptul ca
SOMNUL NATIUNII NASTE MONSTRI ! iar romanii dorm dusi si se trezesc mereu prea tarziu !
Sunt curios sa vad acum ce o sa mai comentese baietii care mi-au spus ca eu bat campii cand am vorbit de nebunia acestor retrocedari....!
foarte multi cititori au spus ca nu are sens sa dam curs un zvonuri nevinovate cum ca este posibil sa ne trezim ca nu vom mai avea voie sa circulam liberi pe traseele Omu, Malaesti, Gaura, Moraru sau Cerbu. Ei bine, din nefericire , iata ca demonstram ca ne amagim pe mai departe cu ideea " las ca nu mi se intampla mie" si cu toate acestea, ...ni se intampla.
Proprietarii care are revendicat Muntele Gaura , si despre care a scris pe larg cotidianul Atac, se pare conform unor surse jurnalistice, ca negociaza vanzarea acestuia catre...Gigi Becali.
Tot pe principiul "las ca nu ni se intampla noua" acum ce facem ? sa speram ca o sa ne lase Gigi sa-i calcam iarba alpina ? sau ca este baiat salon si le lasa sa respiram aerul curat de pe Platoul Bucegilor ? NU prea cred pentru ca in chiar anuntul de vanzare a Muntelui se spune ca acesta este ideal pentru....PARC PRIVAT DE VANZATOARE !
Suntem o natiune demna de toata jena pentru ca nu am inteles inca faptul ca
SOMNUL NATIUNII NASTE MONSTRI ! iar romanii dorm dusi si se trezesc mereu prea tarziu !
Sunt curios sa vad acum ce o sa mai comentese baietii care mi-au spus ca eu bat campii cand am vorbit de nebunia acestor retrocedari....!
Brăneanul Alexandru Anganu-Băncilă, care a revendicat şi a câştigat pe Legea 18/1991 dreptul de proprietate asupra Muntelui Gaura din Bucegi, ar putea ajunge în situaţia de a pierde domeniul ce se întinde pe o suprafaţă de 674 de hectare (6.740.000 de metri pătraţi) urmare a procesului demarat de reprezentanţii composesoratului Şimon care susţin că proprietarul de drept al muntelui este fosta primărie Şimon care a dispărut între timp, continuatoarea acesteia fiind Primăria Bran. „În prezent, pe rolul instanţei este un proces demarat de cei de la composesorat, în urma căruia se va decide validitatea extrasului CF şi, în ultimă instanţă, cine are dreptul de proprietate asupra muntelui", a precizat subprefectul braşovean Szakal Andras.Iar toata povestea a fost redata pe larg de ziarul Atac
http://www.atac-online.ro/10-07-2007/Afacerea-Muntele-Gaura-in-instanta.html
„Afacerea Muntele Gaura" a ieşit la iveală în anul 2005 urmare a unui anunţ publicat în presa prin care Alexandru Anganu-Băncilă scotea la vânzare Muntele Gaura din Bucegi. „Vând Muntele Gaura, fâneaţă alpină şi pădure în Munţii Bucegi, 674 de hectare. Acest domeniu poate fi cumpărat în vederea unui Parc de Vânătoare privat, aici existând toate animalele sălbatice carpatine întâlnite în Munţii Bucegi."
Muntele Gaura, rezervaţie protejată
Muntele Gaura este rezervaţie ştiinţifică, trecută pe lista ariilor protejate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a: zone protejate. Ceea ce înseamnă că actualii proprietari nu vor putea face nimic care să încalce legislaţia în domeniu rezervaţiilor protejate. La vremea respectivă, Grigore Caloianu (consilierul pe probleme de silvicultură al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur,) preciza: „Nu am auzit să se întâmple aşa ceva până acum. Dacă este adevărat, proprietarul va primi nu doar actele de proprietate, ci şi pachetul legislativ pe care trebuie să-l respecte. Astfel de domeniu trebuie privit din punct de vedere ecologic, nu economic". Muntele Gaura porneşte de la Vârful Omul (2.507 metri altitudine), pe valea cu acelaşi nume, până la 1.900 de metri. Are cascade naturale, sute de hectare de pădure şi o bogată faună (capre negre, râşi, lupi, urşi, vulpi, cerbi) şi face parte din rezervaţia Bucegi. (Parcul natural Bucegi). Administrativ, rezervaţia principală din Bucegi aparţine de trei judeţe: Prahova (3.850 ha), Dâmboviţa (2.060 ha), Braşov (770 ha). Ea are un caracter complex, cu elemente de relief extrem de spectaculoase, cu o geneză şi o evoluţie interesante, la care se adaugă o bogată paletă floristică şi faunistică, precum şi câteva puncte în care geologii au depistat urme de vieţuitoare ce au trăit cu multe milioane de ani în urmă în mările care acopereau această regiune.
Circurile şi văile glaciare au o desfăşurare aproape radiară în jurul vârfului Omu. Cea mai mare parte din complexele glaciare se află în limitele rezervaţiei Bucegi, excepţie făcând cele din bazinul Ialomiţei. Se includ în întregime complexele Gaura, Ţigăneşti, Mălăeşti, Moraru, Cerbu. Circurile, loje ale vechilor acumulări de gheaţă şi zăpadă, se află la obârşia acestor văi, la înălţimi în jur de 2.000- 2.200 de m.
Muntele celor trei chiaburi
Avocat de profesie, Alexandru Anganu-Bancila este unul dintre cei care au mostenit muntele si s-a hotarat sa se ocupe de aceasta afacere. Brasoveanul ne-a dat amanunte pe scurt despre familia sa, considerata cea mai veche din Bran. „Bunicul meu si cu alti doi frati au cumparat Muntele Gaura, unde s-au ocupat de comert cu lemnul. Au protejat insa zona. Ca amanunt interesant, stiu ca a existat o intelegere cu cel care a ridicat cabana la Varful Omul, care era tot proprietatea lor.
Mai precis, s-a stabilit ca toti din familia Anganu-Bancila sa poata innopta gratis", a marturisit Alexandru, care a povestit si despre fabrica de cascaval de la Moeciu, care a apartinut tot rudelor sale. Cei trei frati nu s-au bucurat prea mult de munte pentru ca au venit comunistii care i-au catalogat drept chiaburi si i-au deportat.
Primaria Bran a fost cea care a primit cererea de retrocedare si pana acum solicitarea si-a urmat cursul fara probleme. Aproximativ 400 de hectare au intrat in proprietatea mostenitorilor, iar restul de 275 de hectare vor fi trecute si ele pe acte. „Le dam padurea, valea si muntele. Au documente si nu avem nimic impotriva. Chiar astazi ne intalnim cu mostenitorii pentru a stabili limitele proprietatii", a declarat primarul localitatii Bran, Gheorghe Hermeneanu.
Proprietatea este rezervatie protejata
Muntele Gaura este un domeniu ideal de cumparat, dar are o singura hiba: este rezervatie stiintifica, trecuta pe lista ariilor protejate prin Legea 5/2000 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a: zone protejate. Ceea ce inseamna ca actualii proprietari sau cei care vor cumpara muntele nu vor putea face nimic care sa incalce legislatia in domeniu.
Grigore Caloianu, consilierul pe probleme de silvicultura al ministrului agriculturii,, a fost surprins de retrocedarea muntelui. „Nu am auzit sa se intample asa ceva pana acum. Daca este adevarat, proprietarul va primi nu doar actele de proprietate, ci si pachetul legislativ pe care trebuie sa-l respecte. Astfel de domeniu trebuie privit din punct de vedere ecologic, nu economic", a afirmat consilierul Caloianu.
Alexandru Anganu-Bancila a fost si el mirat ca muntele familiei este zona protejata, apoi a afirmat ca nu vrea sa mai declare nimic despre aceasta afacere. „De maine (n.r. - astazi) anuntul nu va mai fi. Nu vrem publicitate, plus ca am primit o oferta despre care nu voi discuta cu nimeni. Am prospectat doar piata", a declarat in final avocatul din Brasov.
Splendoarea de la 1.900 metri altitudine
Zona scoasa la vanzare este splendida, potrivit salvamontistilor si pasionatilor de turism montan. „Muntele Gaura porneste de la Varful Omul si coboara de la 2.507 metri altitudine, pe valea cu acelasi nume, pana undeva la 1.900 de metri. Are cascade naturale, sute de hectare de padure, iar ca animale pot fi vazute pe aici capre negre, rasi, lupi, ursi, vulpi, cerbi si cam tot ce exista prin Bucegi", a spus salvamontistul Florin Boboc, de la punctul Bran.
Foto : prahova-online.com
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Afisari: 3589
Cadrul Juridic privind protectia padurilor din Romania said
am August 14 2008 @ 6:58 pm
Cadrul Juridic privind protectia padurilor din Romania
de Rubin Meyer Doru & Trandafir The Romanian Digest
Joi, 14 august 2008,
In ultimii 19 ani, Romania a pierdut la fel de multa suprafata de padure precum au pierdut alte tari pe durata intregului secol trecut. O astfel de pierdere brusca si catastrofala a evidentiat necesitatea imperativa de a proteja ceea ce a mai ramas din paduri printr-un efort combinat, care sa aiba in vedere protectia biodiversitatii, reconstructia padurilor existente, prevenirea in mod eficient a incendiilor de padure, precum si reglementarea exploatarii lemnului.
Pana de curand, obligatia de a se conforma legilor destinate sa protejeze padurile romanesti a fost mai mult evitata sau ignorata, decat pusa in aplicare si respectata. Aceasta s-a datorat pe de-o parte celor saraci care in lunile de iarna depind de lemnul taiat ilegal si pe de alta parte celor care din cauza lacomiei au ales pur si simplu sa ignore legea si gravele efecte pe care le produce defrisarea necontrolata.
In martie 2008, Parlamentul Romaniei a adoptat prin Legea 46/2008 un nou Cod Silvic (denumit in continuare „Codul Silvic”). Intrucat legea anterioara a fost modificata de nenumarate ori, iar confuzia creata de aceste modificari a condus ea insasi la numeroase acte de despadurire, Parlamentul a fost nevoit sa regandeasca un nou Cod Silvic. Acest nou Cod Silvic intruchipeaza dorinta Guvernului de a preveni defrisarile necontrolate, de a face publicul constient de pericolul despaduririi si de a pune in aplicare o lege mai bine mestesugita si mai inteligibila.
Dreptul de proprietate asupra padurilor in Romania
Codul Silvic prevede ca padurile pot face atat obiectul proprietatii publice cat si private, dar oricare ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, cazand astfel in sfera protectiei statului si nu a autoritatilor locale. Legea permite proprietarilor de paduri, care sunt persoane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor Codului Silvic, care limiteaza exercitarea dreptului de proprietate si interzice in mod expres orice constructie pe fondul forestier.
Padurile care sunt proprietate publica a statului sunt administrate de Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA (numita in continuare ROMSILVA) care functioneaza sub autoritatea Ministerului Agriculturii si a Dezvoltarii Rurale. Padurile care sunt proprietate publica a unitatilor administrativ – teritoriale sunt administrate de ocoale silvice private.
Codul Silvic prevede ca padurile ce fac obiectul proprietatii private nu pot fi divizate in loturi mai mici de 1 hectar. Aceasta limitare se aplica atat instrainarilor inter vivos cat si celor mortis causa. Daca totusi prin procedura succesorala proprietatea ar trebui divizata in loturi mai mici de un hectar, atunci mostenirea va fi constituita in favoarea unuia sau mai multor succesori pana la limita minima legala ( 1 hectar ) si, in schimb, beneficiarul sau beneficiarii vor trebui sa plateasca celorlalti mostenitori o sulta. Suma platita in compensare poate deriva fie din impartirea intregii mosteniri, fie din fondurile proprii ale mostenitorului beneficiar.
Obligatii ale proprietarilor particulari
Dupa cum am mentionat mai sus, dispozitiile legii cer ca padurile sa fie puse sub o administrare speciala. Acesta obligatie incumba titularilor dreptului de proprietate, atat publica, dar si privata, asupra padurilor. Potrivit Codului Silvic administrarea padurilor proprietate privata este efectuata prin ocoale silvice private, care functioneaza din punct de vedere legal in mod similar asociatiilor si fundatiilor. Pentru aceasta, proprietarii – persoane private pot organiza ei insisi astfel de ocoale silvice sau pot apela la astfel de entitati deja create. Ocoalele silvice pot functiona fie independent, fie pe baza de contract cu alte ocoale mai mari si care beneficiaza de mai multe resurse. Prin crearea sau aderarea la astfel de entitati, proprietarii – persoane private isi indeplinesc obligatiile prevazute de Codul Silvic cu privire la asigurarea administrarii si a serviciilor de specialitate referitoare la intretinerea padurilor.
Proprietarii de paduri, proprietate publica sau privata, au urmatoarele obligatii cu privire la proprietatile lor: sa asigure intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice, sa asigure paza si integritatea fondului forestier, sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii, sa efectueze lucrari de impadurire atunci cand este nevoie, sa se ingrijeasca de combaterea bolilor si a daunatorilor padurii, sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, sa exploateze lemnul in mod legal, sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in proprietate sau administrare, sa delimiteze proprietatea lor forestiera. Proprietarii trebuie sa asigure protectia padurii impotriva defrisarilor ilegale, a furtunilor, a altor forme de distrugere, degradare si impotriva oricaror alte activitati de natura a prejudicia padurea. Mai mult decat atat, proprietarii sunt obligati sa notifice ROMSILVA in timp de 60 de zile cu privire la orice instrainare a fondului forestier. Toate aceste obligatii cad in sarcina ocoalelor silvice autorizate.
Daca proprietarul nu se conformeaza obligatiei de a se ocupa de regenerarea padurii, aceasta activitate va fi efectuata de autoritatile competente pe cheltuiala proprietarului.
In conformitate cu prevederile Codului Silvic, statul roman nu este interesat doar de protejarea fondului forestier, ci si de achizitionarea altor terenuri impadurite. Desi politica de stat se caracterizeaza printr-un interes substantial de a cumpara noi terenuri forestiere, punerea ei in practica depinde de administratorul padurilor proprietate publica. Pentru padurile proprietate privata care se afla enclavizate in padurile proprietate publica sau care le marginesc, statul are un drept de preemtiune la achizitionarea acestora in cazul in care sunt scoase la vanzare, la pret si in conditii egale. Vanzatorul este obligat sa notifice in scris administratorul fondului forestier cu privire la intentia sa de a vinde proprietatea sa forestiera. Statul isi poate manifesta dreptul de preemptiune in 30 de zile de la primirea notificarii. Incalcarea acestei obligatii duce la anularea in virtutea legii a contractului de vanzare-cumparare astfel incheiat. Daca administratorul padurii proprietate publica nu isi manifesta in scris in termen de 30 de zile intentia de a achizitiona terenul, atunci vanzarea se va putea face fara nicio restrictie.
Ca o consecinta a importantei deosebite pe care Romania o acorda fondului forestier, Codul Silvic prevede ca orice activitate sau toate activitatile de natura a prejudicia fondul forestier sunt considerate infractiuni.
Drepturi de exploatare
In ce priveste exploatarea forestiera, proprietarul trebuie sa se conformeze dispozitiilor speciale referitoare la exploatarea lemnului si a fondului cinegetic. Defrisarea poate fi efectuata doar dupa obtinerea unei autorizatii speciale in acest sens. Lemnul poate fi exploatat doar de societati certificate si autorizate pentru desfasurarea activitatilor de taiere si transport al lemnului. Proprietarii particulari pot exploata singuri padurile pe care le au in proprietate pana la limita maxima de 20 de metri cubi pe an. De asemenea ei pot exploata liber copacii care au fost accidental scosi din radacini sau care au fost doborati ilegal. Restul copacilor trebuie sa fie marcati in vederea taierii de catre autoritatile competente a-i exploata. Vanarea animalelor fondului forestier este de asemenea supusa unor conditii limitative.
Defrisarea
Codul Silvic interzice ca orice padure care este proprietate publica a statului sa devina proprietate privata sau sa faca obiectul vreunui dezmembramant al dreptului de proprietate. Codul Silvic prevede ca marimea fondului forestier national nu poate fi redusa. Conform art. 36 din Codul Silvic, exista o singura exceptie de la aceasta regula – realizarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica conform legii. Intr-o asemenea situatie se poate opta intre doua modalitati de compensare: prin punerea la dispozitie a unei suprafete de teren echivalente de natura a substitui terenul scos din fondul forestier sau prin plata utilizarii terenului forestier.
Codul Silvic ( art. 37 ) prevede anumite situatii in care padurile pot fi scoase definitiv din fondul forestier fara diminuarea la nivel national a suprafetei impadurite. Acestea sunt urmatoarele:
1. Exploatarea resurselor naturale: carbune, piatra, agregate minerale, minereuri si ape minerale
2. Obiective turistice – cazare turistica, unitati de cult, obiective sociale si medicale, constructii hidrotehnice, surse de apa potabila
3. Locuinte sau case de vacanta – aceasta situatie este specifica numai pentru padurile proprietate privata si doar daca se respecta urmatoarele conditii: atat terenul cat si constructia trebuie sa fie proprietatea aceleiasi persoane iar suprafata maxima (incluzand constructia, caile de acces si imprejmuirea) sa nu depaseasca mai mult de 5% din suprafata totala a padurii private, dar nu mai mult de 200 de metri patrati
4. Obiectivele forestiere instalate anterior anului 1990 care sunt cuprinse in amenajamentele silvice in vigoare la data de 1 ianuarie 1990, la categoria „ocupatii si litigii”.
Compensarea pentru despadurire se doreste a fi facuta cu alte terenuri si nu in bani. Compensarea prevazuta de Codul Silvic se realizeaza fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea celui care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica de 33% din suprafata terenului scos din fondul forestier. Mai mult decat atat, terenul dat in compensare trebuie sa provina din afara fondului forestier si sa il margineasca. Compensarea se poate face de asemenea si cu terenuri care nu sunt limitrofe padurilor. Insa pentru o asemenea operatiune este necesar ca terenul dat in compensare sa aiba o suprafata compacta de cel putin 20 de hectare. Totodata, acest teren trebuie sa fie apt pentru impadurire. Aceasta metoda de compensare pentru terenurile scoase din fondul forestier permite autoritatilor ca, in principiu, sa depaseasca dificultatile care pot aparea cu ocazia achizitionarii de catre acestea a terenurilor impadurite sau a verificarii daca aceste terenuri sunt suficient impadurite.
eudoxiu said
am August 15 2008 @ 9:25 am
TARA LUI PAPURA VODA!
Ana said
am August 15 2008 @ 9:39 am
Stimate domn,
Muntele Gaina este in Muntii Apuseni…S-a mutat varful Omu de teama retrocedarilor?
Gupi » Blog Archive » Găina ÅŸi Gaura said
am August 15 2008 @ 9:48 am
[...] domnul Iulian Urban a publicat un material “incendiar” despre retrocedarea Muntelui Găina !!! (făcând bineînÅ£eles referire la articolul din Atac ÅŸi implicit celălalt [...]
Alexandru said
am August 15 2008 @ 9:49 am
Dar ei au fost proprietari, a fost bunul lor luat abuziv de stat, este dreprul lor. ordinea cronologica nu trebuie uitata
1 ei devin proprietari in ani 30-45 nu conteaza
2 Natiomalizare abuziva ei nu primesc nimic( chiar au fost deportati)
3 Crearea parcului National Bucegi
Ei isi doresc bunul lor, pentru care au muncit si au suferit
Iulian Urban said
am August 15 2008 @ 1:22 pm
Raspuns pentru Alexandru
Da, sunt perfect de acord sa li se dea ce este al lor; Insa, in acelasi timp, statul roman este OBLIGAT sa prezerve dreptul romanilor la acces liber si neconditionat pe aceste trasee montane, asa incat in loc sa dea banii pe prostii, sa cumpere de la acesti proprietari suprafetele respective, ca sa se evite sa ajunga PARC PRIVAT DE VANATOARE.
Lucian said
am August 15 2008 @ 1:46 pm
ATENTIE LA TITLU: esista o diferenta mare intre Muntele Gaina, aflat in Apuseni (acolo unde se sarbatoreste, anual, in prima duminica de dupa Sfantul Ilie, vestitul TARG DE FETE) si Muntele Gaura din Bucegi.
Deci,titlul “Multele Gaina, care include si varful Omul” este aberant. Cultura generala nu ne obliga sa acoperim si detalii geografice, dar nu se accepta confuzii atat de mari…
Sorry for you…ziarul Atac si cei care au perpetuat confuzia.
Iulian Urban said
am August 15 2008 @ 1:55 pm
Raspuns pentru Lucian
Imi cer scuze pentru gresela din titlu; m-am lasat dus de val si de aceea am scris gresit. sper ca nu am lezat pe nimeni desi vad unii s-au vexat rau de tot http://www.hangarhosting.info/2008/08/15/gaina-si-gaura/
bine ca citesc si ei ce se mai intampla pe lume pentru ca Romania este tara in care UNUL FACE si 10000 CRITICA.
Este bine, asta inseamna ca ne asteapta un viitor luminos….
Inca o data scuze
IF said
am August 15 2008 @ 3:52 pm
http://www.youtube.com/watch?v=Wu3wlzfxB10
E foarte putin..din sentimentele pe care le am…si le-am manifestat prin cateva ganduri…eram in Canada…Cand am revenit..am plans si am sarutat tarana de pe dealul Catalina…Am luat tarana in pumni..si am mangaiat-o , am sarutat-o …Acum cele mai dragi locuri..poate cel mai SFANT LOC DE PE TERRA- BUCEGI- este pe cale sa fie furat…Cand ar trebuie sa_l pasim cu umilinta si smerenie…poate exista o logica DIVINA LA TOATE…insa refuz sa cred…Nu suntem in stare sa ne ridicam si sa spunem…NU… PACAT CA NU SUNTEM NICI MACAR A ZECEA PARTE DIN CE AU FOST STRAMOSII NOSTRI….
Americanii, sau alte natii..descopera o pietricica de acum cateva sute de ani…si se considera buricul pamantului…Ba chiar ne cer si bani pt a o vedea la televizor..etc..etc.. iar noi…
nu mai pot continua..insa toata sustinerea mea pt a impiedica aceste magarii…
Alexandru said
am August 16 2008 @ 12:43 am
pentru Iulian Urban
de ce spui ca “statul roman este OBLIGAT sa prezerve dreptul romanilor la acces liber si neconditionat pe aceste trasee montane”
Daca acest loc ar fi gradina ta? Ai fi de aceeasi parere?
Proprietari au fost foarte deschisi, au fost deacord cu construirea cabanei Omu fara niciun cost (dor cazare gratuita). oameni simpli de munte care dupa parerea mea sufer la nesfirsit.
Gorcel said
am August 18 2008 @ 2:06 pm
PROBLEMA ESTE : CE FACEM ?
TOTUL PLEACA DE LA OLIGARHIA POLITICA CE S-A CREAT INTRE CEI CARE AU CONDUS FOSTA SECURITATE SI JUSTITIE COMUNIASTA, SI CARE AU PUS MANA PE AVUTIA NATIONALA REPREZENTATA DE TERIROTIUL NUMIT ROMANIA, SI POLITICIENII PUSI DE ACESTIA SA JOACE ROLUL NUMIT DEMOCRATIE , ROL CARE, DA VOIE CELOR CARE I-AU PUS, SA FACA ORICE.
CRED CA SINGURA SOLUTIE ESTE REVENIREA LA REGALITATE, CEVA ASEMANATOR CU MAREA BRITANIE. MONARHIA TREBUIE SA VEGHEZE, SA STOPEZE SI SA ARATE LUMII CEEA CE SE INTAMPLA .
PROBLEMA RETROCEDARILOR ESTE O MASCARADA CARE VA PERMITE MARILOR BOGATASI AI LUMII SA DEVINA , PESTE CATIVA ANI, PROPRIETARII CU ACTE AI ROMANIEI.
IAR CAND SE SPUNE CA JUSTITIA ESTE CORUPTA , ACEASTA SE PLANGE CA I SE TAIE DIN PREROGATIVELE DE PUTERE IN STAT.
CE POTI SA FACI ?
HAIDUCIE ?
SOCIETATEA CIVILA ESTE CA SI INEXISTENTA . BANUL FACE TOTUL.
IAR BANUL ESTE OCHGIUL LUI UCIGA-L TOACA.
gica proprietarul said
am August 21 2008 @ 4:12 pm
Ce retrocedari domnule!
E hotie la drumul mare. Ia cine poate .
Daca are bani omul de astupat gura flamanzilor, de ce nu sa ia.
Eu am o vorba: Nu e prost cine cere ci cine da.
Asadar, cereti fratilor si ce nu e al vostru ca poate gasiti un “fraier” care sa va dea.(ce da de la el sau de la muma-sa)
tzepes said
am September 12 2008 @ 4:02 pm
Nu se poate retroceda orice! Muntii, rezervatiile naturale, raurile, etc. nu sunt bunuri particulare ale oricarui smecher dornic de imbogatire! Ce-ar fi acum sa apara cineva si sa ceara judete intregi, fiindca stramosul lui a fost de ex. varul lui Burebista? Sau stramosii Vrancioaiei sa-si ia cei sapte munti promisi acum sute de ani? Ar fi vandute, si am plati taxe sa intram in comitatul lui Becali. Delta va fi si ea privata, pescuit, vanatoare, exploatare, pana ajunge un desert. Cine stie, poate cumpara cineva toata tara, si platim chirie si taxe! Zone in care noi si parintii nostri intrau odata liberi pentru o drumetie si relaxare vor ajunge parcuri de distractie pentru Tiriac si amicii lui de vanatoare! Nu sunt impotriva dreptului de proprietate, dar cred ca aici s-au depasit orice limite. Oricum, daca s-a ajuns aici, poate ca ne-o meritam. Fraieri mai mari decat in tara asta greu se gasesc.
Mafia retroced?rilor. | DIASPORA ONLINE said
am June 19 2009 @ 11:43 am
[...] preluat din ziarul Tricolorul. Articol recomandat pe aceiasi tema: click aici [...]