Statul “uita” sa mai recupereze banii platiti cu titlu de despagubiri, de la functionarii vinovati direct de producerea daunelor
Cazuri de abuzuri savarsite de functionari publici impotriva consumatorilor romani, incep sa genereze tot mai multe procese, la capatul carora, statul roman, institutiile publice, sunt obligate sa plateasca celor prejudiciati, daune si despagubiri, pe buna dreptate. Insa tot mai mult romani isi pun intrebarea fireasca : pana cand o sa mai platim tot noi, din buzunarele noastre pentru incompetenta functionarilor ? pentru ca orice proces prin care statul este obligat sa plateasca daune, si pe buna dreptate, celor pagubiti, inseamna o noua plata facuta din buzunarele noastre ale celor catre platim taxe si impozite. DE CE ACESTE INSTITUTII PUBLICE CONDAMNATE IN JUSTITIE, NU SE REGRESEAZA IMPOTRIVA FUNCTIONARILOR VINOVATI DIRECT DE PRODUCEREA DAUNELOR ?
Intrebarea este fireasca si justificata, si din pacate, statistica arata ca, gardianul care ar trebui sa verifice la respectarea exercitarii acestor actiuni in regres a institutiilor care au platit daune unor romani catre functionarii vinovati, adica Curtea de Conturi, nu a prea intreprins controale si nu a prea fost interesata de acest subiect [ desi se ocupa de modul de gestiune a banului public ] astfel incat aceste actiuni in regres au ajuns sa se exercite doar sporadic, cand seful institutiei in cauza, are intentii personale de razbunare impotriva functionarului vinovat; altfel, se inchide ochii la acest fenomen, si cei care raman buni de plata sunt tot contribuabilii romani, astfel incat s-a ajuns la paradoxul ca, un consumator roman care primeste o despagubire de la statul roman sau de la o institutie care i-a incalcat drepturile, va contribui si el din buzunarul lui la plata acestei despagubiri, datoria neexercitarii actiunilor in regres. Tot din acelasi motiv , al lipsei de interes pentru recuperarea prejudiciilor de la functionarii vinovati, regasim in institutii, aceiasi oameni care au comis daunele, si dupa multi ani de zile, rastimp in care acestia au mai pagubit si alte persoane ! raman acolo pentru ca au vazut ca nu li se intampla nimic si pentru ca.... tot prostul de roman plateste pentru greseala sau incapatanarea lui !
Iata intrebarea lui Dan
"Stimate d-le Iulian Urban,
Va citesc de ceva vreme articolele si trebuie sa spun ca este laudabila intentia dvs. de face consumatorul sa inteleaga ca are si drepturi, nu numai obligatii si ca acestea sunt protejate de legi care din pacate in Romania nu sunt aplicate. Am insa un of si eu legat de tinta impotriva careia indreptati atacurile juridice, respectiv statul roman. Eu ca si platitor de impozite din care statul roman va plati, in cazul in care pierde un eventual proces, ce vina am ca anumiti functionari care "reprezinta" statul roman comit ilegalitatile in urma carora se platesc aceste despagubiri? Nu ar fi normal sa indreptati aceste actiuni de solicitare de despagubiri impotriva persoanelor vinovate si nu impotriva unei persoane colective, respectiv statul roman, in asa fel incat banii ce se colecteaza din impozitele tuturor sa fie folositi pentru scopurile pentru care sunt colectati? Iar cel care a gresit, cu voie sau fara de voie sa fie cel care plateste! Pentru ca eu personal nu cred ca in urma unei despagubiri platite de statul roman, functionarul incorect va simti ceva si se va corecta. In cazul unei infractiuni este pedepsit faptasul si nicidecum statul roman pentru ca sistemul de invatamant nu l-a invatat ca nu este normal sa comita un fapt reprobabil. Un principiu de drept spune ca nu esti exonerat de raspundere prin invocarea necunoasterii legii.(cred ca este un principiu, daca gresesc va rog sa ma corectati)"
O sa va explic cum stau lucrurile
Nici eu nu vreau sa platesc din buzunarul meu pentru erorile functionarilor sau ale unor judecatori. Insa , singurul care poate sa exercite o actiune in regres impotriva functionarilor vinovati de producerea prejudiciilor impotriva unor cetateni care aleg sa dea statul in judecata, este...statul roman.
Adica, la nivelul fiecarui minister, a fiecarei primarii, in momentul in care aceasta este obligata sa plateasca daune catre un consumator, institutia careia apartine functionarul vinovat este obligata sa se regreseze patrimonial impotriva acesteia, pentru a evita plata despagubirilor din banii cetatenilor, asa cum vedeti ca este inscris in Ordonanta Guvernului 94 / 30.08.1999 si in legea 554 /2004 privind contenciosul administrativ [ pe care o puteti citi aici http://www.urbaniulian.ro/2008/06/11/legea-5542004-legea-contenciosului-administrativ/ ]
si care spune la articolul 26 :
Acţiunea în regres Art. 26. - Conducătorul autorităţii publice se poate îndrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovaţi sunt funcţionari publici, se vor aplica reglementările speciale.
Problema este alta : aceste actiuni in regres nu se exercita, din cauza "solidaritatii" care exista intre persoanele din aceste institutii publice, astfel incat din, pacate doar consumatorii romani raman cei care platesc efectiv aceste daune din buzunarul lor.
Competenta sa verifice modul in care se exercita actiunile in regres impotriva functionarilor vinovati, are Curtea de Conturi, care insa , nu a mai exercitat asemenea controale si nu a aplicat , din cate stiu eu, decat cateva amenzi sporadice in ultimii 5 ani, impotriva sefilor institutiilor publice care au "uitat" sa exercite aceste actiuni in regres impotriva celor vinovati
Aveti mai jos si textul OG 94/30.08.1999 iar pentru sugestii sau comentarii pe tema acestui materuial va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com
ORDONANŢĂ nr.94 din 30 august 1999
privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi regresul statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 424/31 aug. 1999 |
(2) Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Justiţiei.
(3) În cadrul Ministerului Justiţiei funcţionează Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Art. 2. - În cuprinsul prezentei ordonanţe:
Art. 4. - (1) Sesizarea Curţii de către România cu o cauză interstatală se face de către Agentul guvernamental, pe baza deciziei luate în acest sens de Guvern.
(2) Intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul Curţii, în care reclamantul este un cetăţean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Convenţie, se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului justiţiei.
Art. 5. - (1) Desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de către Guvern, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului.
(2) Desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie, se face de către ministrul justiţiei, la propunerea Agentului guvernamental.
Art. 6. - (1) Autorităţile publice, instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital majoritar public, precum şi persoanele şi structurile învestite cu o misiune de serviciu public sunt obligate să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor.
(2) Instanţele judecătoreşti, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, celelalte jurisdicţii, Ministerul Public, organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătoreşti şi celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de înfăptuirea sau administrarea justiţiei ori a celorlalte activităţi jurisdicţionale sau de executarea hotărârilor judecătoreşti ori a celorlalte acte jurisdicţionale, au obligaţia să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, pe lângă actele, datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1), şi actele privind procedurile aflate în curs de desfăşurare în faţa acestora, indiferent de stadiul în care se află, cu respectarea celerităţii procedurilor interne în curs.
(3) Agentul guvernamental este obligat să respecte caracterul secret al actelor, datelor şi informaţiilor care au această natură, potrivit legii.
(4) Nu pot fi comunicate Agentului guvernamental acte, date sau informaţii care sunt protejate de dreptul la respectarea vieţii private.
(5) Agentul guvernamental nu are dreptul să intervină în înfăptuirea sau în administrarea justiţiei.
(6) Încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(5) atrage răspunderea persoanelor vinovate, în condiţiile legii.
Art. 7. - (1) Agentul guvernamental sau reclamantul poate solicita tribunalului competent teritorial, în cazul în care consideră necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul Curţii.
(2) Expertiza se dispune de tribunal, prin încheiere, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în termen de 3 zile libere de la primirea cererii.
(3) Încheierea prevăzută la alin. (2) poate fi atacată cu recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la curtea de apel competentă şi se soluţionează prin decizie, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în termen de 3 zile libere de la primirea cererii de recurs.
(4) Costul expertizei solicitate de Agentul guvernamental se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei, pe baza dispoziţiei Agentului guvernamental. Ministerul Finanţelor va înscrie în proiectul legii bugetului de stat fondurile necesare în acest scop.
(5) Prezentul articol se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art. 8. - (1) Rezolvarea pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român se face prin convenţia de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei.
(2) Convenţia se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, şi reclamant sau reprezentantul acestuia.
(3) Convenţia se încheie în formă scrisă, întocmindu-se un exemplar pentru Agentul guvernamental, câte un exemplar pentru fiecare reclamant parte la convenţie, plus un exemplar pentru Curte.
(4) Semnarea convenţiei de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei nu poate avea loc decât după ce Curtea declară o cerere admisibilă. Negocieri prealabile cu reclamantul pot avea loc şi înainte de declararea cererii ca fiind admisibilă.
(5) Pentru rezolvarea pe cale amiabilă a unei cauze, prin convenţia prevăzută la alin. (1), Agentul guvernamental solicită avizul ministrului finanţelor, precum şi al conducătorilor autorităţilor sau celorlalte structuri de la care provine pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Avizele au caracter consultativ şi trebuie comunicate Agentului guvernamental în termen de 5 zile libere de la solicitare. Împlinirea termenului fără primirea avizului semnifică aviz favorabil.
(6) Semnarea convenţiei de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei de către Agentul guvernamental se face cu aprobarea ministrului justiţiei.
Art. 9. - Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curţii se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului justiţiei.
Art. 10. - (1) Sumele necesare plăţii reparaţiei echitabile şi celorlalte cheltuieli stabilite prin hotărâre a Curţii, precum şi sumele necesare plăţii stabilite prin convenţia de rezolvare pe cale amiabilă se stabilesc prin legea bugetului de stat şi se înscriu în bugetul Ministerului Finanţelor.
(2) Hotărârea Curţii, sub aspectul sumei constituind reparaţia echitabilă şi al celorlalte cheltuieli, precum şi convenţia de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei, semnată de părţi, constituie titlu executoriu.
(3) Plata se efectuează în urma hotărârii Curţii sau a convenţiei de rezolvare pe cale amiabilă, pe baza dispoziţiei scrise a ministrului justiţiei.
(4) Plata se efectuează în termenul prevăzut de hotărârea Curţii sau de convenţia de rezolvare pe cale amiabilă, iar, în lipsă, în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii Curţii, respectiv de la data semnării convenţiei de rezolvare pe cale amiabilă.
(5) Modalităţile de efectuare a plăţii sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 11. - Deciziile şi hotărârile Curţii, pronunţate în cauzele în care statul român are calitatea de pârât, se publică gratuit în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 3 luni de la data soluţionării definitive a cauzei.
Art. 12. - (1) Statul are drept de regres împotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovăţie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii sau prin convenţie de rezolvare pe cale amiabilă.
(2) Răspunderea civilă a funcţionarilor publici se stabileşte în condiţiile de drept comun care vor fi reglementate prin legea privind statutul funcţionarilor publici, prin decizie de imputare emisă de ministrul finanţelor. Persoana în cauză poate ataca decizia de imputare în condiţiile Legii contenciosului administrativ.
(3) Răspunderea civilă a magistraţilor se stabileşte în condiţiile care vor fi reglementate prin Legea pentru organizarea judecătorească.
(4) Răspunderea civilă a membrilor Guvernului se stabileşte în condiţiile Legii privind responsabilitatea ministerială.
(5) Pentru celelalte persoane, răspunderea civilă se stabileşte în condiţiile dreptului comun în materie.
(6) Nu răspund, în condiţiile prezentei ordonanţe, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii şi judecătorii Curţii Constituţionale.
(7) În toate procedurile judiciare derulate potrivit dispoziţiilor prezentului articol, Guvernul, reprezentat de Agentul guvernamental, are drept de intervenţie, în condiţiile Codului de procedură civilă.
Art. 13. - (1) În cauzele în care pârât este statul român, iar reclamant un particular având cetăţenia, respectiv naţionalitatea unui alt stat parte la Convenţie, Agentul guvernamental înştiinţează despre existenţa cauzei statul a cărui cetăţenie, respectiv naţionalitate, o are reclamantul, pentru ca acesta să poată exercita dreptul de intervenţie.
(2) Înştiinţarea se face prin intermediul misiunii diplomatice în România a acelui stat, iar, în lipsă, prin intermediul misiunii diplomatice a acelui stat pe lângă Consiliul Europei.
Art. 14. - Agentul guvernamental informează ministrul justiţiei cu privire la modificările legislative care se impun în urma evoluţiei jurisprudenţei Curţii.
Art. 15. - Organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cadrul Ministerului Justiţiei se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 16. - Denumirea Agentul guvernamental pentru Consiliul Europei, utilizată în Hotărârea Guvernului nr.65/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr.440/1999 privind Agentul guvernamental pentru Consiliul Europei, se înlocuieşte cu denumirea Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Art. 17. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă toate dispoziţiile contrare.
Foto : mpinteractiv.ro
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Urban Viorel » Statul “uita” sa mai recupereze banii platiti cu titlu de despagubiri, de la functionarii vinovati direct de producerea daunelor said
am July 23 2008 @ 2:12 pm
[...] http://www.urbaniulian.ro/2008/07/23/statul-uita-sa-mai-recupereze-banii-platiti-cu-titlu-de-despagu... Afisari: 0 « Bataie de joc impotriva soferilor pe relatia Politie – firma de asigurare [...]