Formulele de calcul a ratelor din contracte de credit sunt nelegale si pot fi desfiintate de Justitie
Plecand de la cazul bucurestencei Dumitru Lucica despre care puteti citi aici http://www.urbaniulian.ro/2008/07/11/o-bucuresteanca-cere-in-justitie-anularea-majorarilor-succesive-de-dobanzi-facute-de-bancpost-la-contractul-de-credit/ , am reusit sa identific o alta modalitate prin care bancile isi fura clientii, inducandu-i si mentinandu-i in eroare, calculandu-le ratele contractuale , dobanzile si comisioanele , dupa formule matematice, care sunt inscrise in contracte, si la care, peste 80 % din consumatorii romani, recunosc ca se uita fara sa le inteleaga.
Iata de exemplu acest exemplu de formula de calcul a ratei dintr-un contract de credit :
" Ratele de credit mentionate in graficul de rambursare, aferente soldului ramas de calculat se vor calcula conform urmatoarei formule:
r k = C* d* ( d + 1) k-1 (d+1) n - 1
Unde r = rata creditului
k = numarul ratei lunare
C = sold credit
n = numarul de luni pana la scadenta
d = rata dobanda lunara "
Am intrebat-o pe d-na Dumitru Lucica daca si ce intelege din acest calcul, si prima reactie a fost sa se uite mirata la mine. Lasand la o parte comentariile celor care vor spune ca , ar trebui ca romanii sa stie si ei un minim de matematica, totusi, am incercat sa inteleg cum functioneaza aceasta formula [ o puteti vedea tiparita pe foaia din contractul de credit atasata la acest material ] insa nu am gasit nicaieri : ce fel de operatiune matematica se face intre r si k in relatia " r k" ; apoi, nu este pe nicaieri explicat ce functie matematica are asteriscul ( * ) si doar poti sa banuiesti ca este probabil echivalentul semnului de inmultit [ x ] .
Insa , adevarata surpriza vine atunci cand vrei sa iti calculeze rata. Ei bine, am apelat la un profesor de matematica, si dupa ce am tot calculat vreo 30 de minute, concluzia a fost sa , in nici o varianta sumele care rezulta din aceasta ecuatie, nu bat sub nici o forma cu sumele inscrise in graficele de plata.
Consumatorul se intreaba atunci, pe buna dreptate ce fel de clauza este asta si daca ea este una legala.
Din punct de vedere legal acest tip de clauza este abuziva si nelegala pentru ca , ea este necala , neinteligibila si ambigua, dar, cel mai important este faptul ca, nu tine cont de gradul de pregatire scolara a consumatorului mediu din Romania!
Art. 7, alineatul [2] din legea 323 / 2007 privind practicile incorecte ale comerciantilor stabileste faptul ca :
"(2) O practică comercială este, de asemenea, considerată ca fiind omisiune înşelătoare atunci când, ţinând
cont de aspectele prevăzute la alin. (1), un comerciant ascunde sau oferă într-un mod neclar, neinteligibil,
ambiguu ori în contratimp o informaţie esenţială sau nu indică intenţia comercială a practicii".
Asadar, folosirea acestor formule de calcul pompoase , nu are decat menirea sa induca si mentina in ceata consumatorul, sa il descurajeze, sa nu se mai chinuie sa vada cum s-au stabilit si de catre cine aceste "formule" , pentru ca, oricum daca incearca sa calculeze sa vada daca ratele se coreleaza intre aceste formule si graficele de plati primite de la banca, ele nu se vor potrivi, si cand intrebi la banca care este explicatia, raspunsul primit este socant si denigrator , jignind inteligenta si bunul simt :
" A, pai nu va iese calculul pentru ca mai sunt si comisioanele bancii..." ne spune operatoarea de la banca.
Pai adica, noi suntem ai cui prosti ? Pai la ce mai apare in contract aceasta formula, daca ea oricum este apa de ploaie , se intreaga clientul bancii ?
Ei bine, acest client al bancii trebuie sa stie ca, din punct de vedere juridic si al normelor legale, lucrurile sunt mult mai simple, iar plecand de la legea 193 /2000, legea 363/2007 si Codul Civil Roman, se poate cere anularea acestei clauze contractuale in Justitie; iar odata anulata formula de calcul care a stat la baza tuturor ratelor din contract, s-ar putea ajunge la obligatia ca banca sa fie obligata sa restituie consumatorului toate ratele incasate de la acesta, in limita banilor imprumutati. Adica, daca a luat credit de 3500 ron si a platit pana la data deschiderii procesului impotriva bancii, circa 5800 ron, atunci banca va fi obligata prin anularea acestei clauze contractuale, sa fie obligata sa-i restituie suma de 2300 ron incasat peste valoarea creditului acordat.
Temeiul de drept in baza caruia instanta ar putea sa ia aceasta decizie se regaseste in art. 13, alineatul [1] din Legea 193/2000 :
"Art. 13. - (1) Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, aplica sanctiunea contraventionala conform art. 15 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract, cu daune interese, dupa caz ".
Va invit ca atare sa va cititi contractele si daca gasiti asemenea "formule de calcul" sa cereti desfiintarea lor in Justitie, daca contractul nu contine elemente de explicitare a acestor formule, sau daca ele nu va dau valori ale ratelor contractuale care sa corespunda cu sumele inscrise in graficele de plata.
Pentru sugestii sau comentarii legate de acest subiect, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com si va invit sa mai cititi odata lista clauzelor considerate de lege abuzive ca sa va consultati , intelegeti si aparati mai bine drepturile pe care le aveti.
ANEXA la legea 193/2000 - LISTA cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive
(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul isi rezerva dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durata nedeterminata, in conditiile in care comerciantul are obligatia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil, pentru ca acesta din urma sa aiba libertatea de a rezilia contractul;
b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului;
c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale;
d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta;
e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale;
h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale;
i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;
j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care:
- comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e);
- comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor;
l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj;
m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract;
n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane - agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator;
o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului;
p) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul incheierii contractului. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod explicit;
r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;
s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator;
t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive intemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral incetarea unui contract incheiat pe o perioada nedeterminata si fara o notificare prealabila in cazul unui motiv intemeiat, cu conditia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze imediat celelalte parti contractante.
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Marius GAITAN said
am July 11 2008 @ 4:58 pm
Am vazut si eu , cu mult timp in urma exemple similare. AM calculat , recalculat …. am facut scenarii in Excel , pana am ajuns la concluzia ca rezultatele provenite din computerele multor banci din Romania nu sunt coerente (adica nu raspund unor formule matematice de calcul a ratelor cf. scadentelor “la sold” , cu dobinzi calculate pentru fiecare zi (asta este valabil nummai in cazul CREDITELOR , nu si al DEPOZITELOR !!! , unde calculele sunt exacte. Constatam in continuare ca in Romania exista o “punte larga” intre “dobanzile active” si “dobanzile pasive” , adica intre dobinzile la credite si cele la depozite !!!
Trebuie sa multumim Bancii Nationale Romane si in special Guvernatorului ei care a creat in Romania in adevarat PARADIS FISCAL , dar numai pentru Banci. Putem astfel vedea “explozia” (am vrut sa spun “cresterea” … dar nu era reprezentativ pentru acest femonen) businessului bancar in Romania. Lipsa unor reglementari stricte in acest domeniu, lipsa unor metodologii coerente in privinta aplicarii normelor BNR (si asa foarte subtiri) au permis unui numar foarte mare de banci sa vina in Romania si sa se dezvolte rapid in intreaga tara. Ceea ce vedem in exemplul de mai sus este un exemplu dintre zecile de metode prin care bancile i-si pacalesc in adevaratul sens al cuvintului clientii. Simplul fapt ca acesti clienti nu au inca o educatie privind executia unui credit (negociere, contract, rambursari … etc.) si nu au nici o viziune asupra factorilor STEEP (sociologici, tehnologici, economici, ecologici si politici) care pot afecta piata romaneasca pe perioada creditului , ca nu cunosc (si nici nu sunt consiliati de banca) asupra factorilor de RISC nu este un motiv pentru a jecmani.
Este adevarat ca legea “favorizeaza” acest fapt si , daca ar fi sa iau un simplu exemplu, si anume cel descris mai sus de D-l. Urban , ” alineatul [2] din legea 323 / 2007 privind practicile incorecte ale comerciantilor stabileste faptul ca :
“(2) O practic? comercial? este, de asemenea, considerat? ca fiind omisiune în?el?toare atunci când, ?inând
cont de aspectele prev?zute la alin. (1), un comerciant ascunde sau ofer? într-un mod neclar, neinteligibil,
ambiguu ori în contratimp o informa?ie esen?ial? sau nu indic? inten?ia comercial? a practicii”. Nu sunt clar definiti termenii “neclar” , “neinteligibil”, “ambiguu” nu se specifica daca acesti factori trebuie sa coexiste toti , numai doi sau este suficient unul singur. Hai sa incercam impreuna sa definim termenul ” neinteligibil” …. cum il definim ? ca in dictionar (care dictionar este acceptat de legiuitor ??? ) NEINTELIGIBIL pentru cine ? Este necesara o anumita educatie a persoanei care ar trebui sa inteleaga termenii respectivi sau termenii trebuiesc intelesi de catre oricine. ACUM avem si Legea Contractelor care spune foarte clar ca persoana care a semnat un contract se considera in deplina cunostinta de cauza (altfel de ce l-ar semna daca nu-l intelege ? ) Vorbim aici de persoane mature, care-si pot lua angajamente de plata, care sunt dispuse sa suporte rigorile legii pentru ACTELE SI FAPTELE DE COMERT s.a.m.d. Acestea sunt speculatiile pe care bancherii le cunosc foarte bine, pe care juristii si avocatii bancilor le cunosc. Si toate aceste lucruri sunt introduse milimetric in fiecare tip de contract de credit astfel incit beneficiarul nu are (aproape) nici o portita ca sa scape de plata ratelor, a comisioanelor si a tuturor celorlalte venituri mascate de banci.
Personal cred ca , indreptindu-ne catre o economie libera, DESCENTRALIZATA, singurul factor comun trebuie sa fie BUNUL SIMT. Si cind spun asta ma refer strict la intelegerea exacta a clauzelor contractuale in cazul creditelor. Nimeni nu opreste clientii sa solicite CONSULTANTA ! La dinamica creditelor din Romania , pana acum nu am auzit si de o “explozie” a firmelor de consultanta in acest domeniu. Ori, daca romanii nostri doresc credite dar “nu-si permit” sa dea bani (si nici nu vor) pe consultanta , si nici nu inteleg ceea ce semneaza …. nu putem spune cu exactitate a cui este vina.
Sigur, MORAL , bancile au vina lor !
Urban Iulian » Romania este un Paradis Fiscal al bancilor said
am July 11 2008 @ 6:00 pm
[...] interese la H.A.T. RomaniaLegea 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestoraFormulele de calcul a ratelor din contracte de credit sunt nelegale si pot fi desfiintate de Justiti…Blat ro?u-galben pe uninominalSalariul minim, aspirator de bani negriCFR ne lasa in beznaFitch: [...]
adriana said
am July 16 2008 @ 3:51 pm
Cred ca si eu sunt intr-o situatie similara cu un credit de nevoi personale de la BCR , am pornit cu rat5a de la 280 ron in 2006 octombrie si am ajuns deja la 400 ….daca va hotarati sa faceti ceva demersuri oficiale – in justitie – ma alatur fara ezitare; contactati-ma pt detalii daca e nevoie, e-mail : adi.adriana@gmail.com , ID mess: adrianamihaelabucuresti
GHEORGHE CRINA said
am January 18 2009 @ 10:37 pm
Sustin constatarile si argumentele dumneavoatra si merg mai departe.
Considerand formula corecta din punct de vedere matematic oare aceasta formula este si legala avand in vedere ca ea este construita astfel incat banca sa castige in primii ani comisioane si dobanzi maxime provenite din aplicarea acestora la solduri care scad foarte putin in primii ani.
Suma rambursata de client ar trebui repartizata uniform pe toata durata de creditare iar dobanda ar trebui aplicata la sodul ramas.Lucrul acesta nu se intampla la nici o banca din Romania.In primii ani se plateste dobanda si foarte putin din creditul acordat astfel incat clientul care dreste sa ramburseze dupa o anumita prioada de timp constata ca soldul creditului s-a diminuat foarte putin si ca suma platita pana atunci este reprezentata de dobanda si comisioane.In primii ani suma rambursata de client nu depaseste 10% din valoarea ratei platite lunar(am studiat cu atentie graficele de rambursare pentru creditele ipotecare care se acorda de majoritatea institutiilor financiare din Romania)diferenta fiind reprezentata de dobanda si comisioane.
Consider ca formula de calcul a ratelor este folosita abuziv de catre bancile din Romania care profita de lipsa cadrului legislativ care sa impuna anumite limite care sa protejeze inteesele clientilor.
BNR-ul este institutia care ar trebui sa implice in elaborarea unor norme care sa oblige bancile (cel putin de acum inainte) sa se alinieze la practicile internationale din domeniul bancar si sa dispara aceste practici care echivaleaza cu “camatria legalizata”.
eduard said
am January 19 2009 @ 9:16 pm
Subscriu provocarii lansate de dumneavoastra si vin cu o intrebare retorica, poate.Ce face clientul care a obtinut un credit si nu are nici un fel de informatie despre modulul de calcul al ratelor, din contractul de credit nereiesind acest lucru. Singurul document fiind graficul de rambursare semnat de cele doua parti (banca si client)