Cum va fura banca folosind “clauza de cross default”
Una dintre cele mai interesante moduri in care este fraudat un consumator care a apucat sa incheie un contract de credit, este cea creata prin intermediul clauzelor de "cross default". Daca citim dispozitiile art. 1 ale legii 193 / 2000 privitoare la combaterea clauzelor abuzive inscrise in contractele impuse consumatorilor :
"Art. 1. - (1) Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
(2) In caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
(3) Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii."
Observam faptul ca, intr-un contract de credit bancar o asemenea clauza contractuala nu are cum sa fie inscrisa, intrucat, va rog sa imi spuneti cati dintre consumatorii romani stiu care este definitia termenului de "cross default" ! Din 10 avocati intrebati de mine, doar 1 singurul , specializat in tranzactii si fuziuni bancare a stiut care este definitia acestui termen, asa ca, ce pretentii sa existe de la un inginer sau medic ? Si in aceste conditii, o asemenea clauza ar trebui eliminata imediat din contractul bancar intrucat incalca dispozitiile art. 1 din legea 193 / 2000.
Haideti sa vedem cum arata intr-un contract bancar aceasta furaciune denumita clauza de "cross default" :
" Clauza de cross default : Creditorul [ banca ] va avea dreptul sa declare exigibil anticipat creditul ca fiind scadent si rambursabil imediat, impreuna cu dobanda aferenta si toate celelalte cheltuieli datorate Creditorului, fara a fi necesara indeplinirea unei alte formalitati , si in cazul in care orice alte credite acordate de Creditor sau de catre alte institutii financiare care fac parte din Grupul Creditorului sunt declarate exigibile anticipat, in conditiile stabilite in respectivele contracte de credit"
Adica banca, chiar daca acel consumator isi plateste la timp ratele , nu are restante si are un comportament contractual ireprosabil, poate sa-i declare scadenta anticipata , daca banca la randul ei are de plata datorii catre niste creditori ai sai, fapt abuziv si care incalca dispozitiile principiului relativitatii efectelor contractelor, pentru ca, nu are cum sa fie tinut raspunzator si sa sufere un prejudiciu consumatorul care are un comportament al platilor ireprosabil, in baza unor contracte incheiate de banca cu creditorii sai, contracte fata de care consumatorul nostru este tert desavarsit.
Mai mult de atat, daca citim definitia legala data in legislatia nord-americana pentru termenul de "cross-default" [ numai acolo este definiti legal acest termen ] vedem ca prin acest termen se intelege :
" A provisions in a bond indenture or loan agreement that puts the borrower in default if the borrower defaults on another obligation."
Adica consumatorul care este debitor al bancii, devine debitor al firmei catre care banca datoreaza bani, adica are obligatia de plata a debitului catre creditorul creditorului sau.
Ei bine, daca ne intoarcem si citim clauza contractuala inscrisa in contractul de credit bancar folosit de o banca din Romania si pe care eu o citez ca exemplu de frauda, vedem faptul ca, aceasta banca, comite inca o frauda si incalca legea pentru ca extinde in mod abuziv limitele acoperite de termenul de cross-default. Adica un consumator si client al unei banci conform clauzei de cross-default nu poate decat sa devina debitor al creditorului bancii de unde a luat creditul.
Insa in varianta romaneasca, acest nefericit consumator, devine practic debitor al oricarei firme la care banca are participatii constand in detinerea unor actiuni la capitalul social al acestor terte firme, sau catre oricare firma din grupul bancii respective. Asta inseamna ca romanul nostru, se poate trezi sunat de o firma din Olanda, la care banca din Romania detine 5 % din capitalul social, si aceasta firma poate sa-i ceara sa-i plateasca ei intregul debit, sa il declare scadent, doar pentru ca ea are de platit bani catre furnizorii sai.
Pe romaneste, printr-o asemenea clauza, intregul grup de firme al bancii, sau firmele la care banca detine participatii, se va credita pe consumatorul roman, adica romanii ajung astfel sa garanteze investitiile facute de aceste banci in firme din Romania sau din orice colt al lumii, pentru ca, nicaieri in contractul de credit, aceasta garantie smulsa abuziv si ilegal clientului, nu este limitata la teritoriul Romaniei, deci, romanii risca sa ajunga debitori ai firmelor din toata lumea unde banca a investit. Ori, in conditiile in care bancile europene au pierdut sume uriase de bani de pe urma investitiilor in creditele subprime ale bancile americane, va dati seama ca aceste banci din USA, pot executa consumatori din Romania, doar daca, prin paienjenisul investitiilor, o banca din tara noastra este actionara si trebuie sa acopere pierderile generate de o asemenea afacere proasta facuta in alta tara. Romanii sustin ca atare si garanteaza afacerile bancilor din toata lumea !
In felul acesta intelegem de ce, falimentul unei banci din USA sau din Europa, atrage dupa sine in lant falimentul a mii de oameni si afaceri, si asta datorita acestor clauze abuzive de cross default , intelegand astfel cum s-a propagat la nivel mondial criza ipotecara din USA.
Pentru sugestii, comentarii va rog sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com
Reclamati abuzurile la adresa office@asistentapentruconsumatori.ro sau la adresa Senatorului : iulian.urban@gmail.com
Redirectioneaza 2% pentru Asociatia www.asistentapentruconsumatori.ro
Cristi said
am June 11 2008 @ 5:39 pm
Iulian,
Nu te supara, dar ai inteles gresit circumstanta de cross default. Termenul se refera la situatia in care debitorul intra in situatii de incident de plata cu un alt credit, pe care il are fie de la acelasi creditor, fie de la o alta companie din grupul creditorului. Nu e nimic abuziv in asta, doar ca e o prostie sa incluzi intr-un contract un termen in limba engleza, si nici sa nu il explici pe deasupra.
silvia said
am June 16 2008 @ 5:21 pm
Buna ziua d-le Iulian Urban,
Numele meu este Silvia S. si sunt abonata la revista Afacerilemn.ro. Am primit primul numar al revistei unde dvs aveti un articol foarte interesant si foarte util pentru consumatorii de credite. Pot sa spun ca este valabil nu numai in cazul contractelor de leasing , dar si in cazul contractelor de credit.
A picat la tanc articolul dvs , pentru ca eu tocmai sunt intr-o perioada in care vreau sa incep sa negociez cu banca la care eu am conturile pentru prelungirea contractului de credit pe care il am cu dansii si sunt foarte revoltata de conditiile pe care conducerea actuala a bancii (s-a schimbat actionariatul de curand) mi le impugn pentru prelungirea contractului. Pe scurt am sa va relatez mai jos ce se intampla si v-as ruga daca puteti sa-mi spuneti, daca eu am dreptate sau nu:
* am contractat o linie de credit pentru finantarea activitatii curente a firmei care avea scadenta la 29.03.2008.
* vorbesc cu ei , le spun ca vreau sa prelungesc si sa maresc valoarea pentru ca vreau sa ma dezvolt, ei spun ok, prezinta toate documentele care trebuiesc, le prezint toate documentele pe data de 17.03.2008, vine si evaluatorul bancii si evalueaza imobilele care sunt deja ipotecate la ei si-mi spun ca in maxim o luna imi dau raspunsul.
* Am primit raspunsul in data de 09.06.2008, timp in care am innebunit dand telefoane la ei pentru ca am productie, am salariati carora trebuie sa le asigur de lucru si in acest timp, eu nu am stiut unde stau. Nici daca imi prelungesc creditul si nici daca il maresc.
* Raspunsul dat de ei a fost ca il prelungesc cu inca un an , nu il maresc, nu stiu din ce motive pentru ca am avut indicatori financiari mult mai buni decat in urma cu un an, dar sa vedeti in ce conditii:
* Sa ipotechez in favoarea bancii in continuare cele 2 imobile care dupa reevaluarea facuta de angajatul bancii, suma imprumutata de mine reprezinta 28 % din valoarea imobilelor ipotecate. Nu inteleg de ce trebuie sa le ipotechez pe amandoua si nu numai pe una dintre ele care are valoarea mai mare de 2 ori cat valoarea creditului.
* Sa semnez un billet la ordin stipulat fara protest pentru o valoare cu 10% mai mare decat valoarea creditului si in care ei sa puna data cand vor ei (in caz ca eu nu rambursez creditul)
* Sa ipotechez conturile deschise la banca lor, spun ei ca in caz ca ma executa statul ca nu am platit nu stiu ce impozite , ei sa fie primii care iau banii din cont, dar din contractul de garantie reala mobiliara nu reiese de nicaieri ca este vorba numai de cazuri de executare silita de catre stat.
* Au inserat un articol in care se spune “ Banca isi rezerva dreptul sa solicite rambursarea anticipata a creditului si plata oricaror sume ce ii sunt datorate cu orice titlu de debitor (dobanzi si comisioane scadente), acesta fiind de acord sa plateasca sumele mentionate la cererea bancii. Rambursarea anticipata a creditului la cererea bancii poate fi solicitata in orice moment, chiar daca debitorul si-a respectat obligatiile sale contractuale. In acest sens banc ail va notifica pe debitor, acesta din urma fiind dator sa efectueze platile solicitate in termen de 20 de zile bancare de la primirea notificarii “. Adica eu imi respect toate obligatiile contractuale , iar ei cand se scoala dimineata vin si imi dau o notificare prin care in 20 zile eu trebuie sa le rambursez banii, de parca este asa simplu ca atunci cand ai productie si lucrezi cu stocuri sa recuperezi banii in 20 zile cand au ei chef. Eu trebuie sa stau tot timpul cu sabia lui Damocles deasupra , gandindu-ma in fiecare zi daca voi primi vreo notificare de rambursare pentru ca asa au ei chef sa-mi ceara banii inapoi.
* In contract initial exista un articol in care spune in ce conditii ei pot sa ceara rambursarea anticipate a creditului, dar acum vor sa schimbe si scriu ca pot sa ceara oricum
* Bineinteles ca exista inserata si o conditie de plata unei penalizari , dar numai daca eu rambursez inainte de scadenta prin preluarea creditului de catre o alta banca.
* Mai scrie in contractul de garantie reala mobiliara asupra soldului creditor al conturilor ca “ debitorul renunta la orice cale de atac asupra eventualei decizii luate de banca privind debitarea sumelor in lei sau valuta existente in contul curent al acestuia, pana la achitarea integrala a obligatiilor acestuia rezultate din contractul de credit”
Ce nu inteleg este de ce trebuie sa fac atatea ipoteci si pe bunuri imobiliare care sunt personale, mai mult decat este necesar pentru valoarea creditului, de ce trebuie sa pun ipoteca si pe conturi cand deja au ipoteca pe bunuri, de ce ei pot sa rezilieze contractul cand vor ei , iar eu nu am nici un drept si nici o despagubire pentru prejudiciul pe care mi-l creeaza cerandu-mi rambursarea anticipata fara nici un motiv, de ce imi pun conditii sa nu ii pot da in judecata pentru deciziile lor ??????
Cred ca trebuie sa mai pun ipoteca si pe viata mea si a copiilor mei. Ma duc sa le spun de asta pentru ca ei au uitat sa-mi ceara.
Incep sa ii dau dreptate lui Mircea Badea cand spunea la TV : “Doamne, cat urasc bancile din Romania !”
Am senzatia ca sunt cel mai mare tepar al bancilor, cel mai mare infractor, de parca mi-ar da banii gratis si nu ar avea ipoteci si asa foarte subevaluate.
Va multumesc pentru rabdarea cu care sper ca ati citit epistola mea si sper ca tot mai multi oameni sa sesizeze abuzurile facute de banci, poate nu stiu sa facem o scrisoare online la care sa semneze mai multe persoane/firme si sa dam in judecata bancile si pe asociatia nationala a bancilor care am inteles eu ca sunt in cardasie.
Astept parerea dvs, cat mai curand posibil,
Cu stima,
Silvia S.
Iulian Urban said
am June 16 2008 @ 5:22 pm
———- Forwarded message ———-
From: Iulian Urban
Date: Jun 16, 2008 5:19 PM
Subject: Fwd: articolul din afaceri lemn.ro
To: Silvia S.
Buna ziua
In mod evident comportamentul acestei banci este abuziv si nu doreste decat sa va transforme intr-un debitor etern; eu va sfatuiesc sa mergeti in doua directii :
1. sa va prefaceti ca vreti sa negociati si sa le transmiteti e-mailuri si faxuri continand clauzele pe care le doriti modificate; cu siguranta nu va vor da raspunsuri scrise si veti avea astfel probe sa-i dati in judecata pentru ca au refuzat negocierea clauzelor contractuale, dar sa-i si reclamati la autoritati; va sfatuiesc sa trimiteti mesajele fax sau e-mailurile dvs. la cat mai multe persoane din banza respectiva ca sa nu se poata apara ulterior ca nu au stiut de problema dvs.
2. sa va duceti la o alta banca si sa incercati sa obtineti conditii de creditare mai bune.
Va rog sa ma tineti la curent cu demersurile dvs.
Cu stima
Urban Iulian
———- Forwarded message ———-
From: S. SILVIA
Date: Jun 16, 2008 5:07 PM
Subject: articolul din afaceri lemn.ro
To: iulian.urban@gmail.com
Buna ziua,
Ca urmare a articolului dvs din revista afacerilemn.ro nr.1/2008, va trimit atasat un alt exemplu de abuzuri practicate de banci.
Astept cu interes parerea dvs
Multumesc anticipat.
Cu stima,
Silvia S.
Bogdan Bicica said
am October 10 2008 @ 6:00 pm
De acord cu Cristi: “Iulian,
Nu te supara, dar ai inteles gresit circumstanta de cross default. Termenul se refera la situatia in care debitorul intra in situatii de incident de plata cu un alt credit, pe care il are fie de la acelasi creditor, fie de la o alta companie din grupul creditorului. Nu e nimic abuziv in asta, doar ca e o prostie sa incluzi intr-un contract un termen in limba engleza, si nici sa nu il explici pe deasupra.”
Dar halucinanta afirmatia :”Romanii sustin ca atare si garanteaza afacerile bancilor din toata lumea !”. Nu stiam ca suntem un popor atat de bogat…
Probabil ca doar cei care nu au o pregatire juridica pot da crezare si unei alte afirmatii:”romanii risca sa ajunga debitori ai firmelor din toata lumea unde banca a investit”.
Dar daca ies bani din asta, de ce sa nu scriem…pacat ca pentru a demonta articolul ar trebui sa scriu 10 pagini…
gabi said
am January 27 2009 @ 10:24 am
De acord cu Cristi si Bogdan. Cross default este cu totul altceva.
dumitrascu said
am January 27 2009 @ 2:46 pm
Buna ziua !
Imi permit o intrebare …
Avand in vedere definitia acestei clauze, cred ca este important de stabilit daca se face referire la raportul existent intre acelasi client si Creditor si alte institutii din cadrul Grupului din care face parte creditorul (un client care are contractate mai multe credte de la institutii din cadrul aceluiasi Grup, unul din aceste credite este declarat scadent anticipat si prin contaminare si celelalte????)din acesta perspectiva as dori o onterpretare daca este posibil …
Clauza de cross default : Creditorul [ banca ] va avea dreptul sa declare exigibil anticipat creditul ca fiind scadent si rambursabil imediat, impreuna cu dobanda aferenta si toate celelalte cheltuieli datorate Creditorului, fara a fi necesara indeplinirea unei alte formalitati , si in cazul in care orice alte credite acordate de Creditor sau de catre alte institutii financiare care fac parte din Grupul Creditorului sunt declarate exigibile anticipat, in conditiile stabilite in respectivele contracte de credit”
adi said
am June 17 2009 @ 9:27 am
clauza de cross default, in contractele de credit se refera la situatiile cand debitorul intra in litigiu cu credit sa fie incluse si celelalte credite in litigiu.
E perfect normal! Altfel riscam sa intalnim cazuri cand debitorul la creditul fara garantii nu mai plateste si ajunge in litigiu pe cand creditul cu garantie mobiliara sa fie la zi.
ce sfaturi sunt si astea:
”
… eu va sfatuiesc sa mergeti in doua directii :
1. sa va prefaceti ca vreti sa negociati si sa le transmiteti e-mailuri si faxuri continand clauzele pe care le doriti modificate; cu siguranta nu va vor da raspunsuri scrise si veti avea astfel probe sa-i dati in judecata pentru ca au refuzat negocierea clauzelor contractuale, dar sa-i si reclamati la autoritati; va sfatuiesc sa trimiteti mesajele fax sau e-mailurile dvs. la cat mai multe persoane din banza respectiva ca sa nu se poata apara ulterior ca nu au stiut de problema dvs.
…
”
??