Deprecierea bruscă a leului pe parcursul câtorva săptămâni, care a întors moneda națională la valoarea de la începutul anului, naște multe suspiciuni cu privire la intervențiile mai mult sau mai puțin justificate ale BNR pentru a manevra cursul de schimb. Pentru unii, este vorba chiar de un complot pus la cale de către stat împotriva cetățenilor. Există voci care spun că statul, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ar fi interesat de un euro puternic la începutul lui octombrie, când se stabilește cursul la care se va calcula valoarea accizelor încasate de stat pe parcursul anului viitor.

Zvonurile par credibile dacă ținem cont de faptul că așa s-a întâmplat și pe parcursul acestui an, când euro a scăzut până la la 3,1-3,2 lei pe perioada unor luni întregi, față de 3,5 euro, cât era în octombrie anul trecut, în momentul în care s-a stabilit, conform procedurilor din Codul Fiscal, cursul oficial de calcul al accizelor și altor venituri în euro la bugetul statului. Această situație a făcut ca bugetul de stat să obțină câștiguri de aproape o jumătate de miliard de euro, sau mai bine spus cetățenii au pierdut această sumă, doar de pe urma aprecierii leului, ținând cont de faptul că încasările bugetare în valută reprezintă aproximativ cinci miliarde anual.

BNR primește regulat protestele exportatorilor

Scenariul privind complotul statului asupra cursului de schimb a fost susținută și de reprezentanț ii exportatorilor, cu toate că aceștia sunt avantajați de un leu mai slab. De altfel, exportatorii au recurs la proteste la adresa BNR și a MEF, cerând ținerea în frâu a cursului pentru limitarea pierderilor. Drept urmare, ministrul Finanțelor anunța, în august, înainte de declan- șarea crizei creditelor subprime din America și deprecierea puternică a leului, că va căuta împreună cu BNR soluții pentru limitarea acestor pierderi, care amenințau cu falimentul multe companii exportatoare, în special pe cele care lucrează în lohn. În opinia exportatorilor, cursul real actual ar fi în jurul a 3,6 sau 3,8 lei pentru un euro, însă potrivit opiniei bancherilor, printre care se află și reprezentanții BNR, în România nu există un curs care să reflecte starea economiei din cauza masivelor intrări de capital străin, care apreciază leul peste valoarea sa reală. Dovada o constituie chiar evenimentele din ultima perioadă, când investitorii s-au retras masiv de pe piață, iar leul a scăzut semnificativ. Așa se face că actuala criză financiară mondială, pe care BNR o descrie în termeni de turbulențe pe piața financiară, a căzut bine și pentru autorităț i, pe care le avantajează un euro puternic în preajma stabilirii cursului pentru taxele bugetare a anului viitor. Problema este că, în condițiile în care atât bancherii, cât și BNR consideră că problemele financiare mondiale sunt, de fapt, niște turbulenț e și nu afectează semnificativ piața românească, deprecierea leului pare exagerat de mare. În sprijinul complotului privind aranjarea unui curs în favoarea statului, dar în paguba contribuabililor, par a sta și ultimele mișcări de pe piața financiară a BNR și MEF, care au lăsat în piață o lichiditate mult mai mare decât în mod obișnuit, ceea ce a făcut ca leul să se deprecieze și mai mult. Motivul invocat de autorități pentru refuzul acceptării unor emisiuni de titluri de stat a fost dobânda prea mică oferită de băncile românești, adică sub cea a dobânzii de referință, ceea ce nu reprezintă însă un argument serios.

Sursa & Foto : Interesul Public