Basel II va modifica radical normele de creditare, insa in acelasi timp va aduce cu el noi birocratii in viata si asa destul de birocratica a oamenilor de afaceri din Romania. Odata cu implementarea sistemului secund impus de Comitetul de la Basel, clientii bancilor nu vor putea sa deschida o afacere fara un certificat de bonitate din partea Biroului de Credite, sustine Ghetea.
Sistemul este la acest moment imposibil de implementat, intrucat la aceasta data doar 5 banci din Romania raporteaza la Biroul de Credit date pozitive despre clientii care isi platesc ratele la timp, insa pana in 2009, data implementarii Basel II se asteapta ca lucrurile sa se modifice.
Exista insa o discutie si o problema care se ridica din punct de vedere juridic. Astfel, conditionarea deschiderii unei afaceri de obtinerea unui certificat de bonitate din partea Biroului de Credit, ridica in primul rand, problema faptului ca pana la urma Biroul de Credit, este totusi o afacere privata actionarii fiind comercianti, astfel incat sa modifici o lege iar in baza ei sa conditionezi accesul pe piata comertului, de obtinerea unui certificat de bonitate eliberat de o entitate privata , care va inregistra astfel profit, va ridica contestatii si probleme serioase de ordin juridic.
Apoi, chiar daca pana in 2009 se estimeaza ca in proportie de 80 % din populatia Romaniei se presupune ca va accesa cel putin un credit , ramane totusi problema juridica a impunerii, unei persoane care nu a luat niciodata un credit, deci care nu are cum sa primeasca un calificativ de la Biroul de Credit, sa isi poata deschide o afacere , doar daca plateste la aceasta entitate privata - Biroul de Credit - o suma de bani care va reprezenta contravaloarea certificatului de bonitate.
Ramane sa vedem cum se va reglementa juridic acest aspect, insa sigur el va naste dezbateri si controverse aprinse, mai ales din partea avocatilor romani.

Urban Iulian

iata stirea

Bancile vor da credite si restantierilor
 

Bancile au aplicat o politica de „toleranta zero" fata de restantierii la plata creditelor. Mii de cazuri au fost insa raportate Biroului de Credite „din greseala" sau cu sume mici, de 5.000-10.000 lei vechi. Situatiile acestor persoane (numarul restantierilor cu debite mici este de circa 5.000) pot fi remediate de catre banci - la cererea debitorilor - si de catre Biroul de Credite - la cererea bancilor.
Membrii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) sustin ca remedierea situatiilor necesita eforturi suplimentare din partea bancilor si a clientilor, insa chiar si cei cu restante minore, imposibil de remediat, vor putea primi credite in viitor. Chiar si unii bancheri au intarzieri la plata unor credite, insa asta nu inseamna ca nu pot primi noi imprumuturi.
Politica de raportare catre Biroul de Credite a fost una de „toleranta zero" pana in prezent din partea bancilor, sustine Radu Ghetea, presedinte ARB. Desi „paratii" sunt mentinuti in baza de date a Biroului de Credit (institutie de monitorizare a restantierilor persoane fizice) timp de cinci ani, bancile nu sunt obligate sa nu dea imprumuturi persoanelor in cauza, iar statistica BC ramane una pur consultativa. Avand in vedere goana bancilor dupa clienti, am putea asista chiar la creditarea celor cu restante nesemnificative mai mari de 30 de zile.

Intarzierile reale nu sunt tolerate
Chiar si cu intarzieri, clientii tot vor primi credite, mai ales daca numarul celor „fara pata" va fi epuizat, sustine presedintele ARB, Radu Ghetea. „Ramane la latitudinea oricarei banci daca un client este rau-platnic de la 10 RON sau de la zero. Bancile n-au ajuns inca la un punct de vedere uniform, insa situatiile pot fi rezolvate de catre client cu banca", precizeaza Ghetea.
„Problema este una reala. Au existat persoane care au platit rata, insa nu au tinut cont si de comisionul de 0,5 euro. S-au lansat astfel in dezbatere renuntarea la declararea rau-platnicilor cu sume mici si impunerea unei limite. Unele banci sunt de acord, altele nu", declara Dan Pascariu, presedinte HVB si vicepresedinte ARB.
Avand in vedere ca in viitor si institutiile de leasing si finantare nebancara, companiile de telefonie si chiar cele de utilitati vor raporta situatiile proprii cu rau-platnici Biroului de Credite, bazele de date privind intarzierile vor creste exponential. „Se doreste limitarea la minimum 500.000 de lei vechi a debitelor restante declarate. Bancile trebuie sa cada de acord asupra acestei cifre", sustine un expert. In acelasi timp, sistemele de IT ale bancilor trebuie imbunatatite pentru a respecta termenul de 30 de zile impus cu privire la raportarea unui debit restant.
Presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, considera insa ca toate cazurile trebuie raportate, intrucat nu toate bancile au propriile departamente de colectare a debitelor de la rau-platnici. Petre Bunescu, vicepresedinte executiv al BRD, sustine chiar ca sistemul romanesc este foarte permisiv cu restantierii, intrucat in SUA „se face inchisoare si pentru 100 de dolari". „Intarzierile nu trebuie tolerate. Biroul de Credite nu a fost infiintat pentru a permite mai multa toleranta", considera Dan Pascariu.
Odata cu implementarea sistemului secund impus de Comitetul de la Basel, clientii bancilor nu vor putea sa deschida o afacere fara un certificat de bonitate din partea Biroului de Credite, sustine Ghetea. Pana la implementarea Basel II insa, vor trece cel putin doi ani, 2007 fiind „un an de teste".
Deocamdata, doar cinci banci trimit date despre cei care platesc la timp ratele, in timp ce 22 remit Biroului de Credite informatii despre rau-platnici, sustine presedintele institutiei, Serban Epure. Prima solicitare catre BC privind situatia unei persoane este gratis si parvine in doua-trei zile plus data postei, iar cererile ulterioare sunt platite fiecare cu cate 3 RON.

Raportari „din greseala"
BC trebuie sa primeasca de la banci numai restantele persoanelor fizice mai mari de 30 de zile, insa, in practica, bancile au comis erori, din cauza numarului mare de cazuri din bazele de date trimitand cateva mii de restantieri cu intarzieri de cateva zile sau sume foarte mici, admite Epure.
„Bancile au schimbat, in unele cazuri, scadentele creditelor, intrucat au operat modificari in sistemele informatice. Clientii nu au fost instiintati, astfel situatia lor fiind in mod eronat raportata Biroului", sustine un specialist. „Un alt caz e cel al restantelor mici, cauzate de neplata unui comision, care au dus la accesarea unui credit de tipul «descoperit de cont» (credit pe card in limita a doua-trei salarii) pentru plata acelui comision, fara stirea clientului. Si acest caz poate fi remediabil din momentul platii sumei respective catre banca", sustine sursa citata.
„Din estimarile mele, doar 4-6% din restantieri sunt cei trecuti la rau-platnici in mod eronat", sustine Cristian Ionescu, director general al firmei de colectare a restantelor Coface. „Reabilitarea situatiei persoanei in cauza necesita insa doar un drum in plus la banca si plata restantei", adauga acesta. In prezent, Coface gestioneaza un portofoliu de 15.000 de restantieri sau 10,5 milioane de euro, iar problema cu care se confrunta - Coface avand printre clientii sai 11 banci - este faptul ca numai 62% din clientii bancilor cu restante au comunicat numere de telefon valide, la care pot fi contactati. In plus, rata de succes pentru colectarea imprumuturilor restante de mai bine de 90 de zile este de numai 28%, scazand la 22% pentru creditele neplatite mai mult de 180 de zile, si de 15% pentru restantele anuale. Din totalul debitorilor cu datorii neplatite, 44% au incheiat contracte cu giranti, reprezentand 42% din valoarea sumelor restante. Circa 90% din cazuri se refera la sume mai mici de 1.500 euro, cazuri ce reprezinta 64,5% din volumul creditelor de recuperat.
La BC exista, in acelasi timp, 209.000 restantieri, din care 178.000 au restante la o singura banca, si numai doua persoane au restante la 10 sau mai multe banci. Totalul debitelor este de 195 milioane RON, din care 167 milioane din credite de consum, 19 milioane din imprumuturi pe card de credit, 5 milioane din carduri cu facilitatea descoperit de cont si doar 4 milioane din credite imobiliare, sustine Epure. In lunile urmatoare, BNR va renunta in favoarea BC la administrarea situatiei persoanelor fizice cu restante mai mici de 20000 RON

Saptamana Financiara, 10 dec.2007, Bogdan Tudorache

FOTO:SAPTAMANA FINANCIARA