Sistemul Biroului de Credit a implinit trei ani de functionare in luna august, printre participanti fiind atât o serie de bancile comerciale, cât si societati de credit de consum, de asigurari si de leasing. Scopul sau este prevenirea fraudelor bancare, prin diseminarea informatiilor despre rau-platnici.
Biroul de credit a eliberat pâna in prezent circa 11 milioane de rapoarte, cele mai multe restante inregistrate de o persoana fiind la 13 banci, a declarat joi, directorul general al institutiei, Şerban Epure, la un seminar pe teme bancare.

Cum este insa posibil ca un restantier sa acumuleze restante la mai multe banci, se intreaba in mod firesc consumatorii ? Adica nu tocmai acesta era rolul Biroului de Credit, sa avertizeze bancile , societatile de leasing si societatile care acorda credite de consum despre istoricul unui rau-platnic ? de ce acestea nu iau in calcul avertizarile si dau credite unor persoane care sunt deja inregistrate cu restante ?
Adica o banca, daca a vazut ca un individ figura cu 12 restante la 12 banci diferite, cum de s-a decis sa-i acorde un credit, pe care la randul lui nu l-a achitat ? Pai acest lucru inseamna ca , temerile persoanelor relative la inscrierea lor in baza de date a Biroului de Credit nu ar fi chiar asa de intemeiate , daca exista posibilitatea sa acumulezi restante la mai multe banci, insa sa primesti credit in continuare.
O explicatie ar fi aceea ca multe raportari proveneau din perioada in care doar 8 banci trimiteau date la Biroul de Credit, numarul lor crescand acum la 24. O alta explicatie ar fi aceea ca o persoana care are deja una , doua sau trei restante  are totusi explicatii pentru aceste situatii si atunci banca unde se prezinta sa ceara un credit, raspunde favorabil si decide acordarea imprumutului.
In goana dupa cote e piata si clienti, bancile este posibil sa nu tina seama foarte mult de istoricul creditelor unui solicitant, intrucat pana la urma, au inceput sa apara credite de refinantare a datoriilor deja existente, astfel incat sunt semnale ca, rau-platnicii vor gasi in continuare intelegere la extrem de multe banci .
Nu lipsit de importanta este si faptul ca, in Romania sunt acreditate sa functioneze undeva la peste 60 de banci de marime medie si mare; din acestea , numai 24 trimit informatii la Biroul de Credit; celelalte nu fac acest lucru tocmai pentru ca, fiind nou intrate pe piata romaneasca, spera sa absoarba intr-un timp relativ scurt cat mai multi clienti, astfel incat prefera sa nu transmita date la Biroul de Credit, situatie care devine extrem de atractiva pentru clientii care au deja un trecut "patat".
Am discutat acest lucru cu un prieten care lucreaza intr-o banca care nu trimite date la Biroul de Credit, si mi-a expus o teorie extrem de interesanta : daca la aceasta data in evidentele Biroului de Credit sunt circa peste 2,5 milioane de restantieri, acestia au in mod evident o problema si o jena in a accesa noi credite, pentru ca primul lucru cu care se vor confrunta cand se vor duce la una din cele 24 de banci care trimit date la Biroul de Credit, va fi acest istoric de credit. Da, insa pentru banca unde lucreaza prietenul meu, aceste 2,5 milioane de restantieri reprezinta tot atatea oportunitati de  a le oferi credite, unor indivizi catalogati la alte banci drept un fel de "paria" iar succesul este garantat. Evident acest tip de banci nu  pot sa isi faca reclama la genul " veniti la noi toti cei care nu primiti credite la alte banci ca va dam noi  indiferent de istoricul vostru de credit " insa stiu sa informeze clientul doritor de imprumuturi despre faptul ca ei sunt " mai flexibili".
Pe de alta parte, deja consumatorii au inceput sa se intereseze care sunt bancile care trimit raportari la Biroul de Credit, si prin eliminare, sunt atrasi, daca au un istoric de credit defavorabil , de bancile care nu raporteaza inca la Biroul de Credit; acest tip de clienti a inceput sa starneasca interesul si al bancilor incrise la Biroul de Credit, pentru ca, pana la urma mai bine primesc o refinantare de credit de la ei, decat sa se duca la o alta banca.
Si cercul acesta tot continua in goana dupa clienti si cote de piata, asa ca nu este cazul sa ne miram cand vom vedea ca apar in continuare in statistici, indivizi care au restante la mai multe banci; iar consumatorii incep sa inteleaga cum funtioneaza sistemul asa ca in lipsa unor reguli mult mai stricte, Biroul de Credit nu poate sa mai reprezinte o sperietoare.
Si , ca sa inchei materialul intr-o nota optimista, va spun ce metoda de creditare au gasit romanii : mai multi indivizi din Iasi care avea nevoie urgenta de imprumuturi , si care avea restante pe la banci de la noi, sustin ca au reusit sa ia credite fara probleme de la o banca din Republica Moldova, recent privatizata, pentru ca acolo nimeni nu stia ce istoric de credite au ei in Romania; ei chiar pretind ca o sa devina o adevarata moda in Romania sa se ia credite nu din Europa unde Birourile de Credit sunt interconectate, ci din Republica Moldova si mai departe chiar si din Ucraina, pentru ca au testat sistemul, functioneaza si este deocamdata in afara unor verificari atente. Sigur, costurile sunt mai mari, insa macar merita incercat , iar e pretind ca au gasit o metoda foarte buna prin apelarea la aceste credite din Moldova.

Bărbat de 35-39 ani din Bucureşti, restanţă de valoare mică - profilul datornicului la bănci
de Elena CRISTIAN | 24 MAI 2007

Femeile vin tare din urmă

Profilul restanţierului la bănci nu s-a modificat foarte mult de-a lungul timpului, în ciuda schimbărilor substanţiale în ce priveşte condiţiile de creditare. Singura noutate ar fi înaintarea în vârstă a celor care nu-şi plătesc ratele la timp, spune directorul general al Biroului de Credit, Şerban Epure. Prin urmare, portretul-robot al rău - platnicului la bănci este: „bărbat, din Bucureşti, vârsta între 35-39 ani, restanţă de valoare mică la un credit de consum". De altfel, cel mai mare volum de credite se înregistrează în Capitală, unde se consemnează şi cele mai multe restanţe.

Directorul Biroului de Credit este de părere că nici în perioada următoare nu se vor produce modificări majore în această direcţie, deşi ar exista toate şansele ca, pe acelaşi segment de vârstă, locul să fie luat de femei. „Portretul-robot s-a păstrat acelaşi de la înfiinţarea Biroului de Credit, singura excepţie fiind înregistrată acum mai bine de un an, când cei mai mulţi restanţieri se încadrau în categoria de vârstă 30-34 ani. Nu cred că, pe o perioadă foarte scurtă, se va schimba acest profil. Poate va avea loc doar o migraţie pe măsură ce va trece timpul", a precizat Şerban Epure. Nici relaxarea creditelor ori integrarea în Uniunea Europeană nu par să influenţeze semnificativ profilul datornicului, atâta vreme cât creditul de consum este cel mai utilizat produs bancar.

„Profilul restanţierului este diferit de la o ţară la alta, lucru normal, de altfel", spune Şerban Epure. De la 1 februarie 2007, băncile raportează către Biroul de Credit doar restanţe mai mari de 10 lei rezultate în urma unor întârzieri la plată care depăşesc 30 zile de la data scadenţei. Chiar dacă ulterior raportării suma a fost achitată, Biroul de Credit nu poate şterge informaţiile referitoare la restanţele unei persoane. Singura instituţie care poate solicita acest lucru este banca sau societatea de credit care a făcut raportarea, în baza unei justificări. Pe lângă gradul de risc - care este calculat în prezent, Biroul de Credit preconizează ca, începând cu 2008, să elibereze şi scrisori de bonitate pentru clienţi.

foto:www.hilliard.com