"Numarul in crestere al creditelor riscante acordate de bancile de investitii ar putea duce la afectarea reputatiei institutiilor bancare si la procese " avertiza Peter Wuffli, directorul executiv al grupului bancar elvetian UBS.
Avertismentul sau scotea la iveala cresterea ingrijorarilor din partea directorilor executivi ca astfel de finantari ar putea aduce bancile in situatii conflictuale cu clientii in cazul in care ciclul de creditare se modifica.
Comentariile facute de directorul executiv al UBS, in cadrul unui interviu acordat publicatiei Financial Times, se alatura listei de avertismente facute de investitori, bancheri si de autoritatile de reglementare in privinta standardelor laxe de creditare, caracterizate prin cresterea volumului de datorii si a folosirii frecvente de credite care permit mai multa flexibilitate clientului, produse lipsite de masuri de protectie pentru creditori.

Se pare ca aceste consideratii sunt total ignorate insa de directorii executivi ai mai multor banci din Romania. In goana dupa obtinerea unor rezultate financiare care de cele mai multe ori raman doar pe hartie , creditele se acorda fara nici un fel de noima si fara sa existe masuri de precautie.

In special pe piata companiilor care activeaza in domeniul vanzarii sau distributiei de produse din tutun si alcool , o serie de banci sunt acuzate ca le-au acordat credite pe baza unor stocuri de marfa , care nu sunt insa verificate daca sunt in proprietatea solicitantului de credit.

Concret, o serie de companii foarte mari , importatori directi sau producatori din domeniul industriilor tutun/alcool, acuza o serie de banci despre faptul ca, au acordat credite bancare de valori uneori extraordinar de mari, care depasesc chiar si 1,0 milioane euro, unor debitori ai lor. Acesti debitori, beneficiind de complicitatea unor ofiteri de credit si directori de sucursale locale, au primit creditele, fiind de acord ca banca sa plaseze sub regim de gaj fara deposedare, stocuri de marfa care nu erau achitate catre creditori. Marfa era preluata de catre solicitantii de credite de la importatori sau producatori, si apoi, cu facturile in mana se duceau la banca unde plasau marfa sub regim de gaj in favoarea bancii. Marfa care nu se putea din punct de vedere juridic pune garantie la acordarea unui credit, intrucat, nefiind achitata, nu se afla in proprietatea solicitantului de credit.

"Grav este faptul ca, oficialii acestor banci au parut extrem de naivi in momentul in care ne-au declarat cu extrem de multa seninatate , ca au omis sa verifice daca marfa respectiva era in proprietatea solicitantilor de credit, spunand ca i-au crezut pe acestia pentru ca le erau clienti de foarte mult timp " , precizeaza Marian Vaicu, senior manager al agentie de colectare debite Urban si Asociatii care in lucru o serie de dosare de acest tip.

De altfel avocatii creditorilor care au intalnit situatii similare au declarat ca au sesizat Parchetul , plangerea penala fiind formulata deopotriva impotriva debitorilor si a bancilor in cauza , sub acuzatia de nerespectare a normelor prudentiale bancare, plangeri penale insotite de actiuni judecatoresti prin care au cerut direct sau prin lichidatorii judiciari numiti in dosarele de faliment ale debitorilor, anularea contractelor de credit si a garantiilor constituite fraudulos in favoarea bancilor, cu incalcarea drepturilor creditorilor.

Exista semnale ca, la nivelul DIICOT se vor cumula toate aceste plangeri, in cadrul unei anchete penale extrem de ample, in urma careia vor fi formulate niste acuzatii extrem de grave impotriva managerilor unor banci, a caror imagine va suferi extrem de mult de pe urma scandalurilor in care vor fi implicate.

De altminteri, sunt conducatori de banci , care apreciaza faptul ca, in general asemenea gen de credite riscante, sunt acordate de obicei de care bancile din categoria mica si mijlocie, care fac orice pentru a castiga cote de piata, si atunci nu mai tin seama de norme si legi, insa o asemenea acuzatie ma duce la pararea ca este posibil ca, de fapt aceste credite sa fie acordate pana la urma cu buna-stiinta , cu aprobarea tacita a conducerilor acestor banci, care in mod sigur au partea lor majora de vina.

Asta pentru ca, investigatorii au descoperit in multe din contractele de credit incheiate cu agenti economici care girau cu marfuri asupra carora nu erau proprietari, existenta unor dobanzi de o valoare peste media practicata in mod curent in politica bancii, astfel incat era evident faptul ca acest credit era acordat cu stiinta de catre banca, care stia din start problemele legate de garantiile oferite, si profita la maximum , marind niveul dobanzii percepute de la cei creditati.

Doar ca aceste credite, loveau direct in interesele creditorilor, si mai ales in interesul creditorului cu a carui marfa sa garantat creditul, si care pe langa faptul ca nu isi incaseaza banii, se trezeste la o eventuala executare silita ca, pe marfa care juridic se afla inca in proprietatea , nu putea nici macar sa deruleze o executare silita, pentru ca banca avea deja pus gaj si, prin urmare, avea un drept de preferinta inaintea creditorului.

Au fost astfel identificat un caz in care, un producator local de tigarete, vazand ca nu isi incaseaza banii de la o firma debitoare din Moldova, a cerut acesteia prin avocati sa-i restituie marfa neachitata, si intrucat acesta nu s-a conformat, a depus plangere penala pentru abuz de incredere , iar la proces s-a prezentat debitorul care a spus instantei de judecata ca marfa era deja preluata de banca , pentru ca nu achitase creditul pentru care pusese garantie , produsele de tutun ale creditorului .

De exemplu, oficialul HVB Tiriac apreciaza ca multe banci agresive, in incercarea de crestere a cotei de piata, vor apela la produse de creditare riscante, cu avans foarte mic sau chiar zero si cu limite de indatorare foarte ridicate raportat la garantiile constituite in favoarea bancii , dupa ce vor primi aprobarea Bancii Nationale pentru normele interne de creditare. „Nu vrem sa intram in aceasta competitie. O consideram neproductiva pe termen lung", a declarat Dan Pascariu.

De asemenea, eliminarea avansului si cresterea gradului de indatorare vor mari dobanzile, sunt de parere bancherii. „Riscurile sunt reflectate de dobanda. Bineinteles ca un produs riscant va avea si o dobanda mai mare", a declarat economistul sef al ING Bank , Florin Citu.

De altfel, acst fenomen al fraudelor din domeniul bancar este in prim-planul preocuparilor oficialilor Administratiei Prezidentiale a Statelor Unite ale Americii.

Presedintele Trezoreriei Statelor Unite, Henry Paulson, a facut o avertizare privind pericolul creditelor si debitelor iresponsabile. In opinia acestuia, trebuie prevenita creditarea tarilor care au datorii mari si sunt insolvabile.
"Avem nevoie de o structura adecvata care sa previna o noua crestere a pericolului dat de creditele riscante ", a adaugat Paulson citat de Rompres. Declaratia a fost facuta la summitul anual al Bancii Mondiale si al Fondului Monetar International de la Singapore, in cadrul comitetului de dezvoltare al FMI.

Probabil ca este nevoie in Romania de un soc pentru ca bancile sa renunte la un asemenea mod de creditare, si acest soc poate a fie constituit de o investigatie serioasa derulata de procurori, pentru ca exista posibilitatea de a stopa un mecanism de frauda, inainte sa se ajunga la niste valori financiare extre de mari.

De altfel procurorii sunt de parare, ca aceasta situatie este in mare masura datorata, fluxului extraordinar si fluctuatiei de personal din sisteul bancar. In special in Departamentele Juridice ale bancilor, acolo de unde trebuie sa vina in mod obligatoriu o semnatura pe dosarul de creditare,  juristii vin si pleaca ntr-un ritm ingrijorator, astfel incat atat calitatea perfomantelor profesionale ale acestora cat si gradul lor de responsabilitate fata de atributiile de serviciu tinde sa scada.

foto:www2.warwick.ac.uk