Doua scandaluri preluate in presa europeana , si care

au avut in prim plan fonduri de pensii din Anglia si Grecia, ne fac sa ne intrebam daca modul in care functionarea acestora in Romania , ne va scuti pe

noi, cei care vom contribui la ele cu sume de bani , de neplaceri care merg pana la pierderea totala a sumelor depuse.
color="#000000">In Anglia, ziarul The Guardian publica socul unui scandal public in care pe fondul falimentului unor fonduri de pensii private, Camera

Lorzilor discuta posibilitatea de acordare a unor compensatii financiare de circa 6 mld. lire sterline pentru a despagubi deponentii acestor fonduri de

pensii care s-au prabusit.

In Grecia, asa cum voi expune pe larga mai jos, fondurile de pensii private sunt

in centrul unui scandal urias intrucat s-a descoperit faptul ca multe din ele se afla la marginea prapastiei financiare, dat fiind faptul ca au plasat

contributiile deponentilor, in investitii riscante , actiunile sau obligatiunile de stat cumparat scazand ca valoare dupa data

cumpararii.

In USA in mod frecvent, fondurile de pensii intra sub incidenta falimentului, tocmai datorita

faptului ca se fac investitii neispirate, adica banii sunt plasati in afaceri total neprofitabile.

Este oare

Romania pregatita sa faca fata acestor probleme ? Mai ales ca noi romanii avem deja experiente extrem de nefericite cu SAFI sau FNI si este normal dupa

ce am pierdut bani sa ne punem probleme de acest gen. Nu putem acum sa apreciem daca deciaia ca in Romania un fond privat de pensii sa nu poate face

obiectul unei proceduri de faliment a fost o masura buna sau rea, insa explicatia oferita si anume faptul ca este mai avantajos pentru deponenti ca un

fond de pensii in declin financiar sa fie mai bine preluat de alt fond de pensii, mi se pare un greseala destul de mare. Daca un fond de pensii care are

contributii in rulaj de 10 milioane de euro, plaseaza banii in investitii riscante, astfel incat are o pierdere de 5 milioane de euro, cum va fi preluata

aceasta pierdere de un alt fond de pensii ? Cum va accepta conducerea unui fond de pensii sa preia o asemenea pierdere care ar putea la randul sau sa il

duca spre dezastru financiar ?
Principalele riscuri care pot afecta un fond privat de pensii sunt : [1] modul in

care se colecteaza contributiile ; [2] gradul de risc pe termen scurt, mediu si lung al investitiilor in care fondul de pensii plaseaza sumele de bani

incasate de la deponenti [3] lipsa unor proceduri si mecanisme eficiente prin care autoritatile de stat care au ca atributii controlul activitatii

fondurilor de pensii , sa poata identifica la timp eventualele dificultati financiare ale unor fonduri de pensii.


color="#000000">In Anglia de exemplu , s-a decis in Camera Lorzilor de despagubire de catre guvernul britanic a deponentilor la fondurile de pensii care

au dat faliment intrucat autoritatea statala care trebuia sa supravegheze activitatea acestor fonduri de pensii, nu si-a exercitat activ rolul si a

permis intrarea acestora in incapacitate de plata. In Romania conform legii, Membrii Consiliului Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

răspund pentru activitatea lor în mod solidar, cu excepţia situaţiei în care au fost absenţi sau au votat împotriva unei hotărâri şi au

consemnat opinia separată în procesul verbal încheiat ca urmare a şedinţelor de lucru ale Consiliului C.S.S.P.



color="#000000">Functionarea sistemului de pensii private obligatorii este dependenta de compatibilitatea dintre sistemele de evidenta ale Casei

Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) si al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF)
Reprezentantii institutiilor

implicate admit ca exista probleme din acest punct de vedere, chiar daca din luna august se va da startul pentru vanatoarea de participanti la fondurile

de pensii.Prezenta la un seminar pe aceasta tema, presedintele CNPAS, Mariana Campeanu a recunoscut existenta unor deficiente in functionarea sistemului

informatic prin care vor fi controlati banii pe care contribuitorii la asigurarile sociale ii vor directiona catre un anumit administrator de fonduri de

pensii. "Personal am vorbit cu presedintele ANAF (Daniel Chitoiu, n.r.) si m-a asigurat ca nu vor fi probleme, insa nu trebuie sa ne bazam pe acest

lucru", a declarat presedintele CNPAS, referindu-se la functionarea sistemului informatic. De asemenea, cei care au pregatit legislatia cu privire la

pensiile obligatorii administrate privat au uitat sa clarifice sursele de finantare pentru sistemul informatic. "Sa spunem ca am fi pregatiti pentru

acest prim pas (crearea unei baze de date comune a CNPAS si ANAF, n.r.), insa legea nu a prevazut surse de finantare pentru acest sistem informatic de

colectare si inregistrare a angajatilor", a adaugat Mariana Campeanu , citata de ziarul Adevarul.
Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere

a Sistemului de Pensii Private a dat asigurari ca pana la sfarsitul acestei luni comisia interministeriala insarcinata cu gasirea unor solutii la aceste

probleme va elabora un raport.

Pe lângă sistemul defectuos de strângere a sumelor de la angajaţi, ANAF

schimbă formularele de colectare din ianuarie 2008 . Nici pana la aceasta data ANAF nu a adoptat vreo masura concreta de eficientizare a colectarii

restantelor pentru bugetul de stat si bugete speciale, iar odata cu acest sistem de colectare a banilor destinati fondurilor private de pensii,

problemele se vor amplifica. Este mai mult decat evident faptul ca , actuala logistica umana care se ocupa de colectarea restantelor este depasita, insa

ANAF respinge oferta agentiilor de colectare debite , care isi ofera serviciile de colectare a debitelor , motivand ca inca nu are cadru legal necesar

derularii unor asemenea externalizari .

Dacă riscurile financiare, investiţionale şi cele oferite de

condiţiile de piaţă sunt acoperite de legislaţia care are prevăzute măsuri prudenţiale, riscurile legate de colectarea contributiilor nu se pot

anticipa până la finele anului. Participanţii la sistem se tem că vor exista probleme, având în vedere că până în prezent proiectul nu este

foarte avansat, iar experienţa europeană arată că şi alţii au avut dificultăţi în colectarea contribuţiilor.
src="http://www.cbc.ca/news/background/pension/gfx/titlephoto_pension.jpg" height="287" style="width: 336px; height: 287px" />


size="2" color="#000000">Pe de alta parte, trebuie sa admitem faptul ca, in Romania sistemul de pensii private se afla abia la inceput de drum, deci

fondurile de pensii private se afla deocamdata in faza de acumulare. Cu toate acestea, vor apare si scadentele de plata a pensiilor catre deponenti

intrucat multi vor ajunge sa detina calitatea de pensionari sau vor cere lichidarea fondului de pensii si atunci, daca nu va exista un sistem bine de pus

la punct atat de colectare a contributiilor cat si de verificare a investitiilor facute de conducerile fondurilor de pensii, problemele nu vor intarzia

sa apara.

„Un fond de pensii facultative nu poate fi declarat in stare de faliment . Dar, pentru o mai

mare siguranta a investitiei, o persoana poate alege doua companii diferite pentru pensiile private obligatorii si pentru cele facultative", a precizat

Isabela Grigorovschi, responsabil de relatiile cu publicul al Casei Judetene de Pensii Iasi.
Stefan Bocioaca,

citat de UrbaNNews vine cu niste precizari extrem de interesante legate de conjunctura internationala legata de iminenta fenomenului de globalizare a

sistemului fondurilor private de pensii .

Astfel, " pietele financiare cauta sa atraga in permanenta noi

capitaluri. Daca exista tot timpul mai multi bani in circulatie pe o piata speculativa, jocul avantajeaza automat mai multi cistigatori decit perdanti.

Pentru ca jocul sa continue, e necesar ca sfera financiara sa nu inceteze. ci sa creasca(..) E motivul pentru care in SUA, Japonia si in multe tari

europene, piata financiara aspira an dupa an, fonduri de pensie, asigurari, inclusiv medicale, si o parte a salariilor." scria Eva Joly in lucrarea sa

"Notre affaire a tous".

Si totusi oricit ar parea de paradoxal, volumul imens de tranzactii este efectuat

de un numar restrins de mari conglomerate financiare, care combina servicile bancare, de asigurari, investitii, comertul cu produse financiare derivate.

Filialele unor ING, Allianz, Fortis, Credit Suisse, Citigroup, au luat cu asalt Europa, Asia si America, iar extinderea lor continua in forta spre China.

Consolidarea acestor actori de prim rang ai globalizarii, s-a facut prin valuri de achizitii si fuziuni internationale a caror serie e departe de a se fi

incheiat. Riscurile implicate de o asemenea concentrare se rasfring inevitabil asupra sucursalelor multinationale conectate in retea. Dispunind de

instrumente de control diferentiate, in lipsa unei coordonari internationale, statele pe teritoriul carora opereaza aceste mari firme financiare, se pot

afla in mare dificultate in cazul cind acestea ar intimpina probleme de insolvabilitate.

Alaturi de marile

corporatii financiare, bancile la rindul lor au pornit in lume in cautarea celor mai profitabile plasamente pentru imensele excedente de capital pe care

le adapostesc. Printre tintele preferate se numara Europa de Est si Centrala, Rusia si China. Conform unor statistici, excesul de fonduri din Europa este

estimat la 32-35 miliarde de dolari, iar cresterea acestuia ajunge la 10% anual.

Cum isi risca bancile de

investitii reputatia pe piete mai putin sofisticate din Europa ? Ziarul Financiar isi punea aceasta intrebare, referindu-se la "piete mai putin

sofisticate" pentru a desemna in termeni eleganti tarile cu economie mai putin dezvoltata din Europa insa interesante ca si numar al populatiei ,

potentiali deponenti la fondurile private de pensii.

Scopul bancilor de investitii nu este insa sa se

relaxeze pe faimoasele plaje ale acestei tari, si nici incheierea vreunor tranzactii, scrie Financial Times. De fapt, bancherii americani s-au oferit sa

se prezinte in fata parlamentului grec pentru a discuta pe marginea rolului pe care l-au jucat in cadrul unei controversate tranzactii cu obligatiuni in

valoare de 280 mil. euro incheiate recent.
Tranzactia reprezinta numai primul act dintr-o drama mai ampla ce zguduie in prezent Grecia, cu efecte pana

in Londra.
In ultimii ani, banci si brokeri s-au bucurat de afaceri profitabile pe piete ca cea a Greciei. Tranzactii de genul celei mentionate mai

sus au atras rar atentia data fiind structura complexa a asa-numitelor produse derivate si opacitatea sectorului financiar al Greciei. Totusi, cu cateva

luni in urma, s-a aflat pe neasteptate de emisiunea de obligatiuni pe care J.P. Morgan a organizat-o pentru guvernul grec, iar vestea a generat ample

proteste. Se pare ca fondurile de pensii de stat au cumparat unele dintre aceste instrumente la preturi extrem de nefavorabile, permitand in mod efectiv

finantistilor greci si straini sa obtina profituri pe spatele lor.
Vestea a fost amplificata de partidele de opozitie din Grecia, transformandu-se

intr-un scandal politic in toata regula care s-a soldat cu greve in masa si cu demisia unui ministru. In acelasi timp, insa, scandalul a pus sectorul

bancar in fata unor semne de intrebare pentru ca acest tip de tranzactie nu este inregistrat numai in Grecia, ci in si in alte colturi ale Europei in

ultimul timp.
Drept urmare, o intrebare generata de evenimentele din Grecia este daca este intelept sau etic ca, in goana dupa profit finantistii sa

opereze astfel de tranzactii pe piete mai putin sofisticate. Desi acest gen de tranzactii pot aduce profituri solide bancilor, acestea pot in acelasi

timp crea probleme de reputatie, pe langa cele de ordin legal, in cazul in care esueaza si in special atunci cand se afla ca investitori mai putin

sofisticati au suferit pierderi in urma unor tranzactii complexe.

Foto : www.cbc.ca
Â