Aceasta analiza comparativa este extrem de utila deopotriva

profesionistilor implicati in aceasta industrie a colectarii debitelor cat si creditorilor , institutiilor de stat si oricaror persoane interesate de

acest fenomen care se dezvolta intr-un ritm alert in Romania si Europa. Din pacate intrucat la nivelul Uniunii Europene nu exista o centralizare a

datelor din industria colectarii debitelor din tarile membre UE, nu putem sa introducem aceste date in analiza noastra.

src="http://bensguide.gpo.gov/images/symbols/whitehouse_back.jpg" height="231" style="width: 349px; height: 231px" />
Nivelul sumelor colectate
Conform studiilor Pricewaterhousecoopers, in 2006, industria

colectarii debitelor din USA a reusit colectarea si returnarea catre proprietarii de creante peste 39,3 miliarde de USD.
In Romania in 2006, conform

datelor culese de www.urbaNNews.ro de la un esantion de 25 de agentii de colectare debite si 1000 de creditori,

au fost colectate si returnate catre proprietarii de creante circa 0,45 miliarde euro. Din aceasta suma, primii doi jucatori pe piata romaneasca a

colectarii debitelor au avut un aport de peste 65 % din suma total colectata in Romania



style="text-decoration: underline">Beneficiul pe fiecare familie adus de

industria colectarii debitelor
Conform acelorasi studii ale Pwc, in anul 2006 in USA , aportul adus economiei americane

ca efect a sumelor de bani colectate pentru proprietarii de creante, a insemnat o economie de 351 USD pe fiecare familie americana.Suma aceasta

reprezinta conform studiului, nivelul financiar cu care, companiile americane ar fi fost nevoite sa ridice pretul produselor si serviciilor ca sa acopere

pierderile generate de neincasarea debitelor la scadenta, adica echivalentul a 16 plase de produse alimentare cumparate , 155 de galoane de benzina sau

patru luni de consum pe familie a energiei electrice.
In Romania daca raportam la numarul de familii inscrise la Serviciul de Evidenta Informatizata a

Populatiei , valoarea sumelor de bani returnate creditorilor prin intermediul agentiilor de colectare debite in 2006, ajungem la valoarea aproximativa de

150 de euro pe fiecare familie romaneasca, adica echivalentul a circa 150 de litri de benzina, a circa 2 luni de consum energie

electrica.


Reducerea nivelului debitelor la nivel

national
Cele 39 de mld. USD returnate proprietarilor de creante in USA prin eforturile agentiilor de colectare debite, au insemnat

reducerea cu 22 % a nivelului debitelor scadente si restante din economia nationala pe un segment temporal de 12 luni de zile.
In Romania, intrucat

industria colectarii debitelor se afla inca in faza incipienta de dezvoltare, sumele colectate in 2006 prin intermediul agentiilor de colectare debiteau

reprezentat doar 0,2 % din nivelul debitelor ajunse la scadenta si neachitate , incluzand aici si debitele fata de bugetul de stat.




style="text-decoration: underline">Cresterea industriei colectarii debitelor
In anul 2006, pe

teritoriul USA operau circa 6500 de agentii de colectare a debitelor, din care 300 erau companii nou intrate si licentiate de asociatia profesionala ACA

INTERNATIONAL . Cifra de afaceri a tuturor jucatorilor din piata colectarii debitelor a crescut cu 4 % fata de anul 2005, ajungand la circa 12,1 miliarde

de USD, si cu 11 % fata de anul 2000. Se estimeaza o crestere in urmatorii 3 ani a cifrei de afaceri cu 15 % si aparitia a peste 1100 de agentii noi de

colectare a debitelor . Deosebit de interesant este faptul ca aceste cresteri se datoreaza in principal , cresterii volumului de comert cu Uniunea

Europeana prin prisma adevarii statelor din Estul Europei insa si diminuarii numarului regimurilor totalitare la nivel mondial si in principal schimbarii

doctrinei economice a Chinei.
In Romania, existau in 2006 un numar aproximativ de 360 de companii de colectare a debitelor , din care circa 160 sunt

companii nou intrate in afacere in 2006. Cifra de afaceri a tuturor jucatorilor din industria romaneasca a colectarii debitelor s-a situat la un nivel

aproximativ de 22 milioane euro , cu o crestere de 120 % fata de anul 2005, insa aceste valori sunt mai mult datorate fazei de inceput in care se afla

aceasta industrie in Romania. Asta insa nu este tot : pentru segmentul 2007-2010 , prin efectul aderarii Romaniei la UNiunea Europeana , estimam ca

numarul agentiilor de colectare debite va ajunge la 1000 iar cifra de afaceri la nivelul acestora va depasi in 2010 valoarea de 300 milioane de euro,

saltul fiind extrem de spectaculos, insa trebuie sa va atentionam ca aceste calcule iau in considerare si veniturile care se vor obtine de agentiile de

colectare debite din Romania din sumele de bani colectate pe intreg teritoriul Uniunii Europene.




style="text-decoration: underline">Numarul colectorilor de debite implicati in industrie
Aditionand numarul colectorilor de debite , fie

ca erau angajati direct de proprietarii de creante in-house, fie ca erau angajati in cadrul agentiilor de colectare a debitelor din USA, PWC a stabilit

faptul ca, in anul 2006, in industria americana a colectarii debitelor erau inregistrati peste 456.000 de colectori de debite licentiati si se estimeaza

ca numarul acestora va creste pana in 2014 cu circa 18-26 %, ceea ce este absolut impreionant daca ne referim la faptul ca aceste valori reprezinta circa

15 % din totalul angajatilor din economia nationala romaneasca.
In Romania niste statistici oficiale sunt extrem de greu de facut intrucat aceasta

meserie nici macar nu figureaza in nomeclatorul national de profesii, ce sa mai discutam de licentierea colectorilor de debite.Totusi in 2006 erau

angajati pe functii declarate ca fiind de colector debite, circa 900 de persoane in Romania , insa din nou precizam ca 40 % din acest numar total de

colectori debite erau angajati sau colaboratori ai primelor doua companii din domeniu. Totusi pana in 2010 in conditiile in care va fi adoptata o lege a

colectarii debitelor, care va crea conditiile de exercitare a unei asemenea profesii, asteptam sa se ajunga la peste 5000 de angajati , mai ales ca

extrem de multi avocati migreaza catre acest segment de activitate , fie infiintand agentii proprii de colectare a debitelor fie ca angajati direct in

calitate de colectori debite.



Numarul angajatilor auxiliari si

colaboratorilor industriei de colectare a debitelor
In USA in 2006, numarul angajatilor sau colaboratorilor reprezentand angajati

auxiliari [ secretariate, call-centere, curieri, programatori, etc] , experti, avocati era de 950.000 de persoane catre care au fost facute plati in

valoare de peste 15 miliarde USD.
In Romania, estimand faptul ca cel putin 60 % din avocatii romani au interactionat cel putin odata cu o agentie de

colectare debite, si adaugand numarul personalului auxiliar, deducem faptul ca am putea avea un numar total de 8000 de persoane . Nu se poate estima

decat extrem de general faptul ca au fost facute plati in valoare de circa 5 milioane de euro catre acest segment de angajati/colaboratori , si din nou

precizam faptul ca ne referim la faptul ca 40 % din aceste plati s-au facut de catre primii doi jucatori din piata colectarii debitelor.



style="font-weight: bold">Sexul colectorilor de debite
Aici, inscriindu-ne intr-un trend

mondial, putem sa ne mandrim ca industria romaneasca a colectarii debitelor se compara cu cea nord-americana , intrucat numarul femeilor colector de

debite il depaseste clar pe cel al barbatilor implicatin fenomen. De exemplu in cadrul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii , la nivelul celor

800 de angajati si colaboratori, peste 78 % sunt persoane de sex feminin.


Evolutia legislatiei
In anul 2006 in USA, actul normativ FDCPA [ Fait debt Collection Practices Act] a asigurat si a marit

protectia acordata debitorilor, fiind inregistrata o scadere a cazurilor de reclamatie formulata impotriva unui colector de debite , de catre un debitor,

pentru comportament indicent , cu 18 % fata de anul 2000.
In Romania din pacate nu avem o lege speciala, si acest lucru genereaza haos si o atitudine

total neprofesionala a colectorilor de debite, fie ca sunt angajati direct ai marilor companii, sau angajati ai agentiilor de colectare a debitelor .

SIngurele site-uri publice unde exista posibilitatea pentru un debitor sa reclame abuzul unui colector de debite este
href="http://www.urbaniulian.ro//">www.urbaNNews.ro [ dedicat stirilor din si despre lumea debitelor si a debitorilor ] si
href="http://www.urbansiasociatii.ro/">www.urbansiasociatii.ro, ambele apartinand agentiei de colectare debite Urban si Asociatii. Lipsa de interes

fata de reactiile debitorilor fata de procedurile de colectare a debitelor si fata de modul in care evolueaza interactiunea intre colectorul de debite si

debitor este ingrijoratoare si , deocamdata are menirea de a nu incuraja populatia sa inteleaga beneficiile pe care le poate aduce economiei nationale

aceasta industrie a colectarii debitelor.



Salarizarea

colectorilor de debite
Conform studiilor PWC, in anul 2006 salariul primit de un colector de debite pe o pozitie de nivel entry in

cadrul unei agentii de colectare debite era de 29.524 USD/anual. Se remarca de asemenea un nivel de salarizare mai mare pentru un colector debite care

lucreaza cu o agentie de colectare debite, decat in cazul celor care lucreaza direct in departamente proprii ale proprietarilor de creante.
In Romania

media care se poate face la nivelul salariilor primite de un colector de nivel entry in 2006 era undeva la circa 12.000 ron/anual. S-a constatat insa in

anul 2007 o crestere spectaculoasa la o valoare medie de 17.500 ron/anual in conditiile lipsei de personal. Aceasta lipsa de personal a determinat insa ,

de exemplu in cazul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii, crearea unor softuri specializate , avand intrumente extrem de prietenoase de

utilizare astfel incat sa poata fi manevrate si de colectori de debite care nu au la baza studii economice sau juridice. De asemenea prin intermediul

unor softuri puternice si a unor servere de stocare a datelor, se estimeaza ca vor scade costurile agentiilor de colectare debite care vor folosi

angajati care sa isi desfasoare activitatea de la domiciliu astfel incat pentru 2010 se estimeaza ca nivelul salarial anual al unui colector de debite va

ajunge undeva la 40.000 ron/anual.

Foto:bensguide.gpo.gov